1,544 matches
-
nu se vede, nu se aude, nu se simte, trece neobservat. Ei nu percep decât modificările și acestea numai În funcție de ierarhii bine stabilite, ierarhii adesea personale și greu de folosit În comunicare. În ce fel persoane situate cvasi-constant În același ambient pot vorbi despre ambientul lor? De ce, la schimbarea locului ambiant, elementele din vechiul mediu devin „noi“, neobișnuite, se Încarcă cu semnificații pe care până atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia? Vreau să zică abia astfel ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se aude, nu se simte, trece neobservat. Ei nu percep decât modificările și acestea numai În funcție de ierarhii bine stabilite, ierarhii adesea personale și greu de folosit În comunicare. În ce fel persoane situate cvasi-constant În același ambient pot vorbi despre ambientul lor? De ce, la schimbarea locului ambiant, elementele din vechiul mediu devin „noi“, neobișnuite, se Încarcă cu semnificații pe care până atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia? Vreau să zică abia astfel ne putem explica de ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Încăpățânarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită și de ce pot sta În vitrina cu pahare de cristal rădăcini informe, tratate sau nu cu baiț de tâmplărie. Deci o explicație ar exista pentru toate compunerile personale de ambient (chiar pentru neglijență și greșeli recunoscute ca atare de „autori“). Atunci cum să-mi explic privirea Îmblânzită cu care accept ambientul după ce Închid televizorul? Obiectele sunt aceleași, ordinea În care sunt așezate nu s-a schimbat, eu Însumi nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rădăcini informe, tratate sau nu cu baiț de tâmplărie. Deci o explicație ar exista pentru toate compunerile personale de ambient (chiar pentru neglijență și greșeli recunoscute ca atare de „autori“). Atunci cum să-mi explic privirea Îmblânzită cu care accept ambientul după ce Închid televizorul? Obiectele sunt aceleași, ordinea În care sunt așezate nu s-a schimbat, eu Însumi nu am schimbat nimic În situația mea socio-profesională, proprietarul apartamentului În care mi se Întâmplă să fiu la sfârșitul emisiunii Îmi răspunde la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ușor să renunțe, chiar și numai pentru un interval de timp redus, la iluziile lui? Cele mai realiste personaje pe care le-am cunoscut până azi - În majoritate artiști și copii - aveau și un gust foarte sigur; ei priveau nemilos ambientul. Vom mai discuta despre toate acestea! Salutări, Grințu ALTE INVESTIGAȚII U. Eterna cale a lupilor Pe țăranul G.P. zis Bobocică l-am cunoscut În 1977 când avea șaptezeci de ani, era pensionar C.A.P. și lucra cu ziua la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
specia. Norocul e că-i greu ca societatea să dispară în întregime, așa că, în final, ea își va regăsi revolta împotriva oricărui sistem impus. Nu e logic, e legic sau mai degrabă biologic. Ca orice alt animal, omul își creează ambientul și legile autoregulatoare care-i echilibrează excesele. Oricîte rele ar bombarda-o, pînă la urmă societatea va regenera. Se prăbușesc doar cele care au fost gîndite mecanic. - Ceea ce visează omul, fu obiecția lui Aizic, se poate împlini. În acest sens
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pastila miraculoasă vindecătoare, care nu există. Oamenii trebuie să fie permanent activi, cu preocupări utile. Trebuie să practice odihna activă, prin alternanța activităților intelectuale cu activitățile care necesită efort fizic. Activitatea fizică este necesară pentru a crea, în jurul nostru, un ambient curat, plăcut și odihnitor. Să întreținem permanent curat spațiul în care locuim, să facem ordine și curățenie în locuință, în bloc, în jurul blocului și în orașul în care locuim. Să plantăm flori, arbori, să-i îngrijim și să-i ocrotim
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
adică vreo 30 de km. Mă simt minunat la începutul acestei noi zile, admir din tren marea în dreapta mea, plajele încă lipsite de persoane, dar pline de șezlonguri și umbrele, iar în stânga localitățile cu blocuri de câteva etaje, într-un ambient pietros, nu prea înalt și plin de verdeață; ieri am inspirat din plin parfumul florilor de oleandru. Mă întreb acum, așa cum m-am întrebat de multe ori, oare de ce sunt atât de binecuvântat de Dumnezeu? De ce îmi acordă atâtea bucurii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
și că, de fapt, în felul acesta aș face o noapte albă, după care ar urma o zi foarte grea. M-a privat de astfel de neplăceri. Este concluzia mea, simplă, clară, și nu găsesc altă explicație. Despre Franța, în ambientul nostru ecleziastic se vorbește adesea mai mult despre descreștinarea în care se află și se insistă prea puțin asupra eleganței și stilului acestor oameni, calități pe care le observi imediat în limbajul și comportamentul lor. Si se vorbește prea puțin
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
la o sociologie a orgiei (1982) găsim o analiză subtilă a modului în care prometeismului modern fondat pe ideologia lui homo oeconomicus îi succede figura mai complexă a lui Dionysos (o societate dominată de figura unei zeități care unește hedonismul ambient cu o "sălbăticie latentă", dar și cu "animalitatea luminoasă"; în Timpul triburilor (1988, frecvent reeditată, ca matrice a gândirii sale sociologice), unde demonstrează trecerea de la "individul indivizibil" la "persoana" (plurală) și la comunitățile emoționale; în Aux creux des apparences (1990) consacră
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
moralei moderne. Acestuia îi putem opune ca pistă de reflecție o (re)valorizare a existenței ca lux. Sigur, succesul comercial al luxului nu întârzie să ne uimească. Astfel, faptul de a prefera obiectele superflue celor considerate necesare. Dar și hedonismul ambient al distracțiilor, faimoasele "produse pentru îngrijirea corpului", dezvoltarea cosmeticii, a vestimentației, a turismului, toate lucruri frivole care îi stupefiază pe economiștii experimentați. Într-o perioadă de "criză" (încă un poncif atât de uzitat!), este uimitor să vezi cum totul devine
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
1998 CHELCEA, S. (coord.), Semnificația documentelor sociale, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985 CLUZEAU, CLAUDE ORIGET DU, Le tourisme culturel, Presses Universitaires de France, Paris, 1998 CONSTANTIN, PAUL, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 CONSTANTIN, P., Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, București, 1979 CRUCERU, DAN, Funcția socială a artei, Ed. Meridiane, București, 1981 CUCOȘ, CONSTANTIN, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996 DAIGNAULT, L., L'usage des etudes prealables pour la conception d'expozition .Une etude de cas: l'exposition Drogues
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
al doilea capitol, atenția se îndreaptă către sacramentul reconcilierii propriu-zis, însă în mod diacronic, din prisma evoluției istorice și a aspectelor dialogice care pot fi întâlnite în acest parcurs. Vom reafirma că sacramentul reconcilierii își are fundamentul în Sfânta Scriptură, ambient în care exista deja ideea păcatului și a reconcilierii cu Dumnezeu, chiar dacă într-o altă formă decât cea actuală. Vom observa că stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului s-a făcut după un îndelung proces de transformare, proces etapizat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci o „prezență” care pentru el devine în mod evident o forță. În fața unei astfel de prezențe, omul se poate înțelege numai dacă intră într-un dialog cu ea. Inițierea acestui dialog din partea lui Dumnezeu nu are loc doar în ambientul iudaico-creștin, ci și în afara acestuia. Înseamnă că acest dialog se înfăptuiește pe diferite căi, care determină culturi distincte, cu crezuri religioase asemănătoare. Aceasta face ca dialogul dintre Dumnezeu și om să aibă un dublu caracter: a) organic, categorial, istorico-cultural, fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog, omul are posibilitatea de a răspunde de trei ori „cred”, sau de a răspunde tot atât de des „nu cred”. Dialogul dintre Dumnezeu și om mai poate fi privit și din alte perspective. Admițând că revelația poate întâlni omul atât în ambient comunitar cât și în cel individual, deducem două căi esențiale, prin care Dumnezeu vrea să comunice cu omul: o cale instituțională și alta personalizată. Când omul apelează la căile revelate oferite și la capacitatea sa de a asculta, a contempla
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Se observă însă texte și secvențe abundente, dar izolate, precum și folosirea unui vocabular care fac referință la păcat, mereu asociat cu iertarea și cu posibilitatea de convertire a omului. În Evanghelia după Sfântul Marcu, inițial este înfățișat Ioan Botezătorul în ambient deșertic, predicând oamenilor „un botez spre iertarea păcatelor” (Mc 1,4). Ulterior, Isus ia locul protagonistului, fiind singurul care poate spune cu adevărat: „ți se iartă păcatele” (Mc 2,4). Pentru ca să aibă parte de această iertare, omul este îndemnat în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul comunității adunate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
capacitatea de a se recunoaște pe sine păcătos, nu va putea recunoaște nici răul care amenință valorile societății și ale omenirii. Sau, dimpotrivă, va începe să atribuie societății cauza păcatului, pentru că el afirmă că păcătuiește doar datorită structurilor greșite ale ambientului social în care trăiește sau datorită organizării defectuoase a întregii societății. Chemarea la iubire, în aceste context, își pierde perspectiva evanghelică și își însușește doar un sens pur psihologic și ideologic. 3.3 Criza vieții sacramentale și a sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
umane și își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai profund și să fie împlinit cu o calitate deosebită. Confesorul va încerca, așadar, să evite orice eroare și să nu denatureze acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un dialog secret, într-un ambient discret, acest moment este profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care se concretizează în afara ambientului liturgic, adică în viața de zi cu zi. Structura acestor forme poate suferi și anumite adaptări, însă acestea trebuie făcute cu aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine favorizate celebrările comunitare ale sacramentului reconcilierii. În alte condiții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care își evaluează acțiunile și gravitatea lor. Dialogul dintre cei doi va avea în vedere un ajutor pedagogic asupra conștiinței penitentului, confesorul fiind ghidat de principiile și criteriile moralei Bisericii. Acest lucru este adesea destul de anevoios, mai ales că, datorită ambientului socio-cultural actual, anumite teme fundamentale de natură morală nu sunt ușor de abordat, nici chiar în cadrul securizat al dialogului sacramental. Există multe limitări și multe mecanisme de apărare pe care penitentul le poate înfățișa. Însăși societatea în care se află
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el însuși cu Dumnezeu și cu glasul Său care îl cheamă. Aceasta nu are un caracter static, ci dinamic. Ea se dezvoltă și face acest lucru fie în direcție corectă, fie în direcție greșită, în funcție de educație, de experiențe și de ambient, elemente care o pot ajuta și susține sau, dimpotrivă, o pot lovi și răni. Atunci când este cazul, confesorul poate interveni în favoarea formării corecte a conștiinței penitentului. În această intenție, confesorul trebuie să știe că nu se poate vorbi omului despre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]