914 matches
-
să. Aria Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face apariția Amelia, ascunsă în voaluri, pentru a culege iarbă magică a uitării. Aria Morró, mă prima în grazia - din actul III, scena 1. Rezumat: Amelia neagă acuzațiile de adulter aduse de soțul ei și în final îi cere acestuia, ca ultimă favoare, dreptul de a-și revedea copilul înainte de a fi ucisă. Aria Eri tu che macchiavi quell'anima, - din actul III, scena 2. Rezumat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
va îndrepta mânia împotriva prietenului trădător Aria Mă se m'è forza perderti - din actul III, scena 2. Rezumat : În ideea că onoarea prietenului sau să fie pusă la adăpost, Riccardo, foarte îndurerat, semnează totuși ordinul prin care Renato și Amelia sunt rechemați în Anglia Aria Saper vorreste - din actul III, scena 2. Rol : Oscar, pajul lui Riccardo Rezumat : Renato îi cere lui Oscar să-i divulge costumul de bal în care va veni îmbrăcat Riccardo. La început Oscar refuză, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
degete sunt în flexie. Malformațiile congenitale se pot manifesta fie prin lipsa unor segmente de membru, fie a membrului în totalitatea lui, fie prin scurtarea congenitală a acestuia. La nivelul membrelor superioare, sub raport anatomopatologic, malformațiile se pot clasifica astfel: amelia, caracterizată prin lipsa totală a unui membru, și ectromelia, caracterizată prin lipsa parțială a unui membru - mai frecvent, extremitățile distale. Ectromelia poate fi: proximală, denumită focomelie, adică lipsa unei părți dintr-un segment proximal (femur, humerus) - implantul este realizat prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ene, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu), lui Gellu Naum la împlinirea vârstei de optzeci și cinci de ani (texte de Paul Cernat, Simona Popescu, Iulian Băicuș, C. Rogozanu), un dosar e intitulat Dimensiunea iudaică a culturii române (colaborează Andrei Oișteanu și Amelia Pavel), altele sunt consacrate corespondenței inedite dintre Eminescu și Veronica Micle (semnează Paul Cornea, Liviu Papadima, George Gană, Mircea Anghelescu), lui Nicolae Manolescu (scriu Sorin Alexandrescu, Viorel Padina, Bedros Horasangian, Cristina Ionică ș.a.), feminismului (texte de Cosana Nicolae, Codrin Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
și clarificarea metodologiei, acesta va fi explicat succint și În cadrul temei referitoare la analiza poziției financiare, considerată domeniul principal de utilizare a informațiilor obținute. Pentru construirea bilanțului financiar, bilanțul contabil va fi supus următoarelor transformări: 1) retratarea bilanțului contabil,<footnote Amelia Mihai, lucrare de disertație Analiza echilibrului financiar al Întreprinderii, coordonator Anca Maria Hristea, ASE, București, 2011. footnote> prin parcurgerea următoarelor etape: a) eliminarea elementelor de activ fictiv Elementele de activ fictiv, considerate nonvalori, sunt pozițiile din activul bilanțului contabil care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
nu l-ați cântat foarte mult... — Nu se cânta Bal mascat foarte mult! Ca și la Don Carlo, ai nevoie de careul de ași. Toți cântau dumnezeiește, în frunte cu Ricciarelli, care însă nu era suficient de... maturată pentru rolul Ameliei. În câteva seri, pe ici, pe colo, s-au auzit niște proteste din public. Atunci s-a supărat rău Carreras, a ieșit în fața cortinei și le-a arătat le bras d’honneur! Îți dai seama? Era să cadă teatrul! Noi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
echilibrul trebuitor, unor coturni <footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii și actorii tragici, zeii și împărații” (Ioan Nădejde și Amelia Nădejde - Gesticone, Dicționar latin, p. 148). Dezgustat profund de cele văzute și auzite în zilele Conferinței, Camilar se referă la „coturnii” purtați de unii dintre cei ce se perindaseră la tribuna acesteia, pentru a se evidenția sau, mai ales, a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ironiei, despre misterii și religia prieteniei) atenția exegetei se îndreaptă asupra deja clasicizaților Italo Calvino, Kundera sau James Joyce, după care intră în vizor vedetele actuale de pe piața internațională de carte (Paolo Coelho, Carlos Ruiz Zafon, Andrew Davidson, Simon Toyne, Amelie Nothombe, Amos Oz). Așa cum anticipam, elementul comun al tuturor cărților comentate îl constituie farmecul povestirii, chiar și atunci când aceasta e delegitimată parodic, ca în varianta acreditată de narațiunile postmoderne ale lui Italo Calvino. O atitudine critică față de povestire (și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cursuri la Universitatea Liberă. Este vorba de Elenă Niculescu (București), participanta la două examene succesive de candidatură pregătitoare pentru medicina (1898-1899 și 1899-1900), Ema și Olga Sakellarides (Iași), care au fost înscrise într-un program de candidatură în filosofie (1891-1892), Amelia Salmen (Târgoviște), ce ajungea chiar să dea primul și al doilea examen de doctorat în filosofie și litere (1901-1902; trecuse de candidatură în 1895-1896), respectiv Charlotte Salmen (Brașov), înscrisă la cursurile de "Istoria Evului Mediu" și de "Filosofie" (1891-1894)123
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Rosetti, Horia / 73 Rouppe, Nicolas / 26 Rousseau, E. / 28, 40 Roussel Adolphe / 27, 30 Rudăreanu / 120-122 Rusovici, Dimitrie / 62, 64, 74 S Sachelarie, Alexandru / 61 Sachelarie, Léon / 56 Sakellarides, Ema / 51, 52 Sakellarides, Olga / 51, 52 Saligny, Anghel / 101 Salmen, Amelia / 51, 52 Salmen, Charlotte / 52 Salmen, Constantin / 62 Samurcaș, Ioan Alexandru / 56 Săvulescu, Ioan / 61 Schechter, Isidor / 127 Schina, Gheorghe / 62 Schmit, N. / 27 Schönfeld, Moritz / 113, 127, 128 Schwartzfeld, Elias / 57 Scradeanu, Emil / 63 Scrădianu, Alexandru / 56 Segărceanu (Segărcianu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice" (p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel. Este adevărat ca înainte de 1995 s-au publicat puține lucrări cuprinzătoare privitoare la ekphrasis, dar cercetarea acestui topos a atras din 1995 atenția multor cercetători, care s-au referit descrierea unor opere de artă în texte literare cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lumea primitivă a vechilor rânduieli [...]62. III. Tema ekphrasis-ului În fine, a treia categorie de studii dedicate în această perioadă relației dintre literatură și pictură sunt cele care discută punctual autori și opere de artă. Un singur articol scris de Amelia Pavel ilustrează această orientare în cercetarea românească. Autoarea investighează legătura dintre literatura lui Thomas Mann și artele plastice și identifică experiența artistică a Jugendstilului drept o experieță recurentă în literatura lui Thomas Mann. În Casa Buddenbrook criticul de artă regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de artă-mobilier, panouri, tablouri, vase-care, neschimbate de-a lungul deceniilor, încarnează o certitudine a valorilor umane, creează un echilibru între destine și un mediu unde antinomiile artă-viață se rezolvă 63. Fără a recurge la nominalizarea termenului de teorie literară ekphrasis, Amelia Pavel remarcă prezența descrierii obiectelor de artă în romanul Doctor Faustus: "Astfel, mult mai târziu, vom întâlni în Doktor Faustus (1947) descrieri în care se regăsesc întocmai obiecte de artă și piese de mobilier din interioarele din Budenbrooks"64. Amelia
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Amelia Pavel remarcă prezența descrierii obiectelor de artă în romanul Doctor Faustus: "Astfel, mult mai târziu, vom întâlni în Doktor Faustus (1947) descrieri în care se regăsesc întocmai obiecte de artă și piese de mobilier din interioarele din Budenbrooks"64. Amelia Pavel continuă preocuparea pentru studiul prezențelor picturale în opera literară în volumul publicat în 1990. În Traiectorii ale privirii autoarea reia tema descrierii literare a unor opere de artă, identificând noi conexiuni între Vermeer și Proust, Huysmans "și scrierile saturate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
69 și deopotrivă de cele ale teoriilor descrierii - așa cum am subliniat în capitolul precedent -, în critica românească (literară și de artă) studiile despre imagine, mai ales cel despre ekphrasis, nu se conturează ca o preocupare circumscrisă teoriilor despre cititor. Studiul Ameliei Pavel observă prezența descrierilor obiectelor de artă în romanul lui Thomas Mann, rămânând unul fără miză analitică. Mai mult, în critica occidentală a perioadei 1960-1995 interesul pentru ekphrasis se concretizează, așa cum am văzut, prin publicarea a numeroase studii. În spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Sistem al artelor și sistem al judecăților critice, în revista Arta, nr. 9-10/1980. Lefter, Ion Bogdan, Vizualitatea operei lui Creangă, în revista Arta, nr. 12/1989. Marcus, Solomon, Preliminarii la intertextualitatea vizualului, în revista Arta, nr. 5/1985. Pavel, Amelia, Thomas Mann și arta plastică, în revista Arta, nr. 9/1975. Pavelescu, Aurelian, Dialog între arte și literatură, în revista Arta, nr. 11/1989. A.2. Alte lucrări analizate Bușulenga, Zoe Dumitrescu, Ion Creangă, ediție revăzută și adăugită, Editura Elion
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Călinescu, George, Probleme de pictură, în volumul Cronicile optimistului, Editura pentru Literatură, București. Delavrancea, Barbu Ștefănescu, Despre literatură și artă, Editura pentru Literatură, București, 1963. Hăulică, Dan, "Dialog între arte", în Critică și cultură, Editura pentru Literatură, București, 1967. Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990. Sperantia, Eugen, "Papillons" de Schuman, Editura Minerva, București, 1971. Vianu, Tudor, "Ilustrațiile lui Demian", în volumul Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961. Vianu, Tudor, "Ut pictura poesis", în volumul Omagiu lui George Oprescu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
168, 185 Musil, Robert, 71 N narațiune, 11, 23, 29, 31, 35, 45, 104, 173 Nistor, Viorel, 187, 189 O Odangiu, Marian, 187, 188 Odobescu, Alexandru, 43, 44, 45, 46, 49, 194 Oprescu, George, 66 P Papahagi, Marian, 160 Pavel, Amelia, 11, 77, 78, 81 Pavelescu, Aurelia, 72, 73 pictorialism, 28, 63, 79, 81 pictură, 10, 11, 43, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 69, 71, 75, 76, 77, 79, 91, 96, 100, 103, 107, 118, 122, 142, 143, 145, 166
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
11. 58 Ibidem. 59 Idem, p. 12. 60 George Călinescu, Ion Creangă (Viața și opera), Editura Eminescu, București, 1987, p. 252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1987, p. 252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit., p. 78. 69 În funcție de tipul de efect asupra cititorului, teoriile receptării se pot clasifica în câteva tipologii: direcția
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Farcaș, apoi la București, sub conducerea lui Costache Caragiali, M. promitea, se pare, o bună carieră pe scenă. Renunță însă la actorie în 1848, apucându-se să scrie piese de teatru. Dar pe acest tărâm argumentele lui sunt destul de îndoielnice. Amelia sau Victima amorului (1849) este o melodramă aservită tuturor clișeelor genului. Monumentul de la Călugăreni (1871), unde se preamăresc virtuțile străbune, învederează, în artificiozitatea ei, un simț artistic deficitar. Maniera e bombastică și prețioasă, exprimarea firească fiind mai degrabă întâmplătoare. Tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a tradus piese de Angeli și Szigligeti Ede. SCRIERI: Amelia sau Victima amorului, București, 1849; Disertațiune istorico-critică și literară tractândă despre originea românilor din Dacia Traiană, Timișoara, 1857; Unitatea latină sau Cauza română în procesul naționalităților din punctul de vedere istoric, juridic și politic, București, 1867; Misiunea occidentului latin în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împărăteasă în grădină. Elisabeta se odihnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta, iar Valerie lângă mine. După masă cerc până la ora 7. La ora 7½ vin la noi împăratul și împărăteasa. Mergem la teatru cu împăratul, arhiducesa Valerie și prințesa Amelie. Operă maghiară, clădire minunată, operă proastă și balet plictisitor. Acolo până la ora 10, foarte cald. Ceai în salon. Împăratul ne însoțește la gară, manifestație, mers cu el un moment acolo. Ora 10¼ plecarea trenului, tot atunci rămas-bun de la împărat. Călătorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]