2,017 matches
-
1980, programul pozitivist de cercetare în contabilitate, bazat pe teoria economică pozitivă (Watts, Zimmerman, 1986) domină cercetarea contabilă din SUA (Brown, 1996; Lee, 1995; Mouck, 1995). Influența pozitivismului în contabilitate, pe care Chua (1996) îl numește empirism a cuprins întreaga Americă de Nord Și a devenit un model global de cercetare contabilă. Statutul Științific al contabilității este asigurat de existența teoriei. Căutând în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, pentru teorie avem următoarea explicație: „Categorie filosofică desemnând reflectarea abstractă, conceptuală a realității
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cele ale dezvoltării sociale ca proces de modernizare (îndeosebi prin industrializare). Punctul critic de pornire a fost incapacitatea teoriei modernizării de a explica diferențele de dezvoltare dintre țările avansate și cele subdezvoltate. Bazele teoriei dependenței se regăsesc în analiza situației Americii Latine, făcută la inițiativa ECLAC în anii ’50 făcută de pe pozițiile paradigmei conflictualiste (neomarxiste). HYPERLINK \l "Reyes" Reyes (2001), pe baza dezvoltărilor lui HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971), arată că teoria dependenței combină o serie de elemente derivate din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
labour, by settling rural regions and industrial cities, and by bringing their unique forms of political and cultural expression”. Dacă, așa cum se observa În 1932, „Încă nu s-a integrat În istoria universală larga parte pe care o au amîndouă Americile”, nici la această oră lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dar se impune a fi remarcat faptul că În Istoria Americii a apărut, În ultimul timp, un capitol ce se extinde treptat, dedicat imigranților. Așa, de pildă, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că „Între America de la Început, aceea de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și America tuturora, care e America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și America tuturora, care e America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare cuiva interesat de evoluția comunității românești transoceanice, a cărei istorie nu poate fi reconstituită fără a se avea În vedere realitățile americane și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul Îndreptățit, că „on a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult, la Oscar Handlin, un specialist american În evoluția imigrărilor, care afirma că „istoria imigranților În America este istoria Americii Înseși”. Să ne amintim apoi de cunoscuta declarație avansată la 4 noiembrie 1944 de către Franklin D. Roosevelt, potrivit căreia „all of our people all over the country - except the pureblooded Indians - are immigrants, including even those who came over here
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
over here on the Mayflower”. Dar nu puțini au fost aceia care s-au Îndoit și de faptul că „pureblooded Indians” Înșiși puteau fi considerați americani dintotdeauna fără a păstra unele rezerve. Astăzi, recunoscîndu-se că imigrația a stat la baza Americii moderne, se subliniază că „the debate about immigrations has produced scholarly and polemical books attempting to persuade the American public and Congress that immigration is either a disaster or that it is beneficial to the United States. Among the recent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care ți-o spăl cu mâinile mele ca să mergi dumineca la biserică”, ca și reconstruirea ambianței de emulație spirituală de la școlile din Blaj sau din Clujul universitar. Memorialistul reînvie și perioadele de stagiu din străinătate, mai ales din Statele Unite ale Americii, a căror viață democratică și seriozitate în muncă îl marchează profund. Odată cu anii dictaturii carliste și ai „nebuniei legionare”, existența se schimbă profund, autorul cunoscând de aproape perfidia vremurilor cârmuite de ocupanții sovietici și teroarea instaurată pretutindeni. Pe bază de
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
CNP, 1997, 6; Elena-Esther Tacciu, „Optimiștii înfrânți”, „Minimum”, 1998, 6; Lorena Păvălan, Humorul și talentul de a-l dărui, „Meridianul românesc”, 1998, 2; Alex. Ștefănescu, „Scrisoare din eternitate”, RL, 1998, 48; Ion Zubașcu, Maria Marian, RMB, 1998, 18; Mariana Șora, Americile după Columb..., ALA, 2000, 520; Popa, Ist. lit., II, 1009-1010. E.M.
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
vor transforma. Din perspectiva lui Jacobs, nu este vorba de un echilibru, ci de un ciclu care Începe iar și iar În diferite părți ale orașului. Agricultura itinerantă este practicată frecvent În mare parte a Asiei de Sud-Est și a Americii Latine. Harold C. Conklin, Hanunoo Agriculture: A Report on an Integral System of Shifting Cultivation the Philippines, Food and Agriculture Organiaztion of the United Nations, Roma, 1957, p. 85. După ce citești meticuloasa analiză a lui Conklin, nu poți fi decât
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, mișcare ideologică și culturală cu caracter raționalist desfășurată în secolele XVIII-XIX în Europa și în cele două Americi. Emanat din spiritul Renașterii, i. s-a manifestat în filosofie, știința istoriei, pedagogie, învățământ, literatură, având ca iluștri promotori în Franța, de unde a pornit, pe Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot, D’Alembert, D’Holbach. Încununarea pe plan intelectual a muncii acestora
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
timp de patru ani, pregătirea juridică. Spre sfârșitul acestei perioade își susține examenele pentru un doctorat în științe juridice, cu specializare în drept internațional. Va deveni, la București, un avocat cunoscut. Călătorește mult (în 1921 se afla în Statele Unite ale Americii) și își păstrează relațiile în mediile profesionale și artistice din Franța. Anna de Noailles i-a citit în manuscris încercările romanești scrise în limba franceză și probabil l-a sprijinit să le publice. Primele versuri le trimite în 1910 lui
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
m unde se unesc rutele, iar r)spunsul nu este la Londra, sau la Bruxelles, sau la Paris, ci mai degrab) la New York și la Washington. Sintagma ,,corporații multinaționale”, ca și termenul de ,,interdependent)” pune în umbr) poziția special) a Americii - în acest caz, o poziție neîmp)rt)sit) de Uniunea Sovietic). 2. Efecte politice Interdependenta a fost sc)zut), de la Al Doilea R)zboi Mondial încoace. În ultima vreme, am dobândit o înțelegere mai bun) a ceea ce înseamn) dependența, experimentând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
devenit un lucru în sine: o ,,provocare” având propriile exigente, ,,un imperativ fizic și moral” (24 ianuarie 1975, p. 2; 20 aprilie 1974, p. 3). Totuși, când și-a îndreptat atenția asupra problemelor reale, Kissinger a subliniat poziția special) a Americii. Modul de abordare a numeroaselor sale enunțuri cu privire la chestiuni precum cea a energiei, a hranei, si a prolifer)rii nucleare a fost, mai întâi, de a pune în evident) faptul c) situația nefericit) pe care o împ)rt)sim cu toții
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Impunând de decenii bune cote asupra petrolului importat, pentru a ne asigura, în numele dezvolt)rii de resurse, c)-l vom folosi pe cel propriu, devine firesc acum s) ne bâz)m mai mult pe importuri. Dat) fiind situația actual) a Americii, ar fi înțelept s) proced)m astfel: s) lu)m m)suri în vederea conserv)rii energiei; s) ne concentr)m asupra cercet)rii - mai degrab) decât asupra dezvolt)rii - legate de propriile noastre resurse de energie; și s) construim un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
facem nu au devenit mai costisitoare. Ci înseamn) s) spunem c) noi, mai mult ca orice alt) tar), ne permitem s) pl)tim un preț mai mare pentru opțiunile pe care dorim s) le facem. Tensiunea dintre situația concret) a Americii și pretenția c) lumea este una interdependent) este evident). Cum se reduce aceast) tensiune? Se întrev)d dou) c)i. Mai întâi, cei care consider) mulțumitoare întrebuințarea termenilor la mod) transform) termenul ,,interdependent)” într-unul schimb)tor, variind la nesfârșit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Sovietic) sunt într-o mic) m)sur) dependente de restul lumii, au drept rezultat o situatie internațional) foarte diferit). Diferența dintre situația marilor puteri din cadrul noii lumi bipolare și din cadrul celei vechi, multipolare, poate fi sesizat) comparând situația actual) a Americii cu cea a marilor puteri de dinainte. Atunci cand Marea Britanie era cel mai puternic stat din lume, din punct de vedere economic, procentul avuției investite de ea în str)în)țațe îl dep)șea, de departe, pe cel care reprezint) acum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pământ, București, 1959; Carpații sunt munți tineri (în colaborare cu Carol Roman), București, 1959; A voastră e lumea, București, 1963; Poema citadină, București, 1963; Ocheșel și Bălăioara, București, 1965; Numai un flaut, București, 1966; Teatru școlar. Vica și cele trei Americi, București, 1968; Alt container pentru Osaka, București, 1974; Plexul solar, București, 1977; Mâhnitul meu centaur, București, 1981; Amatorul de sâmburi, Cluj-Napoca, 1983; Jumbo-jet și alte proze, București, 1984; Orbita planetei EPS, București, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
Vega, Calderón de la Barca, Cervantes, Tirso de Molina, spre exemplu, acestea precedă tablourile analitice, contribuind la închegarea unor studii micromonografice care afirmă aportul de înnoire și valoare în evoluția teatrului clasic spaniol și universal. Extinderea ariei de cercetare asupra literaturii Americii Latine are ca rezultat lucrarea Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias (1971). Mijloacele abordării tradiționale vor fi împinse aici într-un registru secund de posibilitățile criticii moderne, îndeosebi structuraliste. Întemeiate pe câștigurile investigației pozitivist-sociologice, capitolele introductive adună date socio-
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
Statele Unite au fost totuși un furnizor important de muniții și materiale de război pentru Marea Britanie și aliații acesteia în primii trei ani de conflict. Pentru a întrerupe acest flux de materiale către adversarii săi - fără a genera o reacție a Americii îndreptată împotriva Germaniei - serviciile germane de informații au realizat multe operațiuni secrete în Statele Unite. Printre acestea se numărau sabotarea vaselor care transportau provizii în Marea Britanie și Rusia, producerea unor viruși de antrax care să fie injectați cailor și măgarilor trimiși
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și Godson, Dezinformatsia, p. 38. Andrew și Gordievsky susțin că Harry Hopkins, unul dintre consilierii de încredere ai Președintelui Franklin Roosevelt, se numără printre agenții de influență care l-au ajutat să-și mențină statutul „neutru” în ceea ce privește principalii aliați ai Americii în război, Marea Britanie și Uniunea Sovietică. Gordievsky pretinde că a asistat la o prezentare susținută de cel ce părea să-l controleze pe Hopkins în care era descris, în cel mai mic detaliu, rolul acestuia ca agent. Descrierea realizată de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ale informațiilor transmise de serviciile secrete. Efectul acestora era de a-i împiedica pe germani să afle că planul operațiunilor lor fusese demascat. În mod similar, serviciile secrete britanice, acționând clandestin, au făcut un efort imens pentru a determina întreaga Americă, înainte de intrarea acesteia în cel de-al Doilea Război Mondial, să susțină Marea Britanie și să respingă politica de izolare. Potrivit unor relatări secrete despre istoria Marii Britanii, printre acțiunile desfășurate de serviciile secrete britanice în Statele Unite se numărau și inventarea unor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
edit., București, 2002; Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Anton Golopenția, Ultima carte, pref. edit., București, 2001, Opere complete, I, pref. Ștefan Costea, București, 2002. Repere bibliografice: Lovinescu, Unde scurte, IV, 318-323; Doru Pop, „America (și iar) America”, ST, 1997, 7; Mihaela Mudure, O carte a exilului, TR, 1997, 43-44; Dicț. scriit. rom., ÎI, 425-427; Datcu, Dicț. etnolog., III, 74; Cornelia Ștefănescu, Sanda Golopenția, JL, 2001, 17-20; Raluca Alexandrescu, Fiecare întoarcere este tonica, OC, 2001, 48; Sasu, Dicț
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
lumea care urmează să fie supusă expansiunii, chiar dacă nu se opune ideologic civilizației occidentale, după cum o dovedesc eșecurile tratativelor purtate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului la Cancun (2004) și Hong Kong (2005), sau eșecul Statelor Unite de a extinde NAFTA în întreaga Americă de Sud (2005). Chiar lipsită de o paradigmă solid întemeiată teoretic și măcinată de confruntări interne, practica politică a Occidentului dezvoltat are totuși o constantă: expansiunea spre est a lumii Europei Occidentale. Și aici am avut de a face cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]