15,743 matches
-
după 20 de ani de America, consider că nu este normal să critici o țară, numai că turist... Criticile nu sunt bine venite la colț de stradă, ca să spun așa... C.P.: Eu am fost profund impresionat de ceea ce au făcut americanii, în toate domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care tablourile sunt atârnate unul peste altul, ca la noi, ...acolo muzeele sunt puse în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci urmează să vă mai provoc o dată la un interviu, când va fi gata cartea... C.P.: Să dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei vârste” de opt zeci de ani? NP: Da, aș mai avea un proiect important după care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu ce vezi. Și nici ce vezi, cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle și m-a lansat în conferințe naționale și internaționale care sau soldat cu alegerea mea drept Referent și Consultant pentru American Journal of Orthodontics precum și ca Profesor de Biomateriale la University of Illinois, Chi cago. Încununarea eforturilor mele științifice a constat în faptul că mi s-a încredințat capitolele privind materialele de domeniu din tratatul ”Orthodontics, Current Principles and Techniques,” supranumit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
1968 Serge Fauchereau - despre necesitatea unui limbaj absolut american (...) dar toți sunt convinși că rădăcinile poeziei nordamericane se găsesc în Statele Unite, ceea ce nu exclude ca, pentru a le hrăni, pot fi folosite și izvoare ale poeziei europene, orientale sau sudamericane. Americanii nu mai sunt foști europeni.” (Introducere în poezia americană, Ed. Minerva, Buc., 1974, p. 337). Prin urmare, unei nevoi artistice de recuperare a individualui i se alătură stringent determinanta americanității, iar pe deasupra, în rezonanță, schimbările aduse în cunoaștere de filosofia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să fie aplaudată; după ezitări (adevărată tensiune psihologică), Ťse dădu drumulť la aplauze. Nu toate acele valori căzură pe locuri câștigătoare; o piesă mediocră făcu succesul de scandal; alta, mai bună, avu un succes meritat; piesa cea mai interesantă, a americanului Morton Feldman, fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței de a recunoaște valori. Această neputință se manifestă fie prin infatuare, fie prin simțul inferiorității
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
e Costner, de data aceasta lui îi revine personajul introvertit. Efectul e o comedie amară și sardonică, un soi de one woman show" ce amintește de Cui îi e frică de Virginia Woolf?, genul de film pe care credeai că americanii au uitat să îl facă. Regizorul Mike Binder a scris și scenariul și s-a implicat și cu un rol episodic în film. Nu toți au apreciat însă eforturile sale: criticul de film de la New York Times" reproșa subțirimea poveștii, lipsa
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
cu asupra de măsură și la acest început de mileniu, nu putem recurge la considerațiile eminesciene, înlocuind doar numele unor lideri și păstrînd neschimbat peisajul turpitudinii partizane? "D. Brătianu a avut nevoie de nulități cari să se poarte după comandă. (...) Americani desăvîrșiți, oameni trecuți prin ciur și prin sită, personalități imposibile în orice partid, care pierduseră orice speranță și orice credință, se grupară în jurul stindardului roșu și d. Brătianu îi reabilită, le dete țara pe mînă. Trebuie să asiste cineva la
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
americane este cel mai adesea un blazon publicitar. Tot ceea ce înseamnă astăzi multiculturalism și corectitudine politică își trage succesul din această strategie a victimizării premeditate. Mai mult, din nevoia de a culege avantajele pe care le aduce cu sine discriminarea, americanul ajunge să se pretindă victima unui agresor pe care tot el l-a inventat. Consecința dezastruoasă pe termen lung este că, din aceea ce fusese odată societatea americană - un edificiu de tip concurențial centrat pe cultul eroului, al competenței și
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
al autovictimizării. Vremea eroilor dispuși să se sacrifice pentru un crez a trecut, a venit timpul protejării victimelor lor. Și astfel, în lipsa unui ideal sau a unei credințe, confortul, siguranța zilei de mîine și consumul neîngrădit sînt scopurile predilecte ale americanului de astăzi. Culmea este că la toate aceste rezultate se ajunge sub masca unor deziderate care propovăduiesc contrariul scopurilor spre care țintesc. Se vorbește de respectarea diferențelor, dar se tinde spre ștergerea lor. Se proclamă drepturile individuale, dar ele sînt
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
când i se va pune capăt!), artele că și literatura mai cu seamă nu le-au ocolit, dar nici nu le-au explicat pe deplin, justificativ, nici atât. La centenarul morții lui Van Gogh (în 1990), în revistă „Journal of the American Medical Association” - pe baza unor analize atente ale celor 796 de scrisori ale pictorului, în care și-a descris în detaliu simptomele apărute în perioada șederii la Arles , un vestit orelist și o pictorița au pus diagnosticul : sindromul Ménière. La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior enumerate au în comun transpoziția în psihologia altuia prin intermediul căreia apare un anumit tip de înțelegere atitudinala. Prin transpunerea cuiva în situația unei alte persoane, in
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât de deștept și invincibil e americanul, binecuvântat să crăpe, din ordinul Casei Albe și a... petroliștilor și negustorilor de armament!)... cf. Tov (1), p. 10. ...Și, pentru că nu e nicio diferență esențială, între o ocupație și... următoarea, poporul român, după ce și-a rupt palmele ovaționând tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gradul de civilizație care există în aceste două state. Îmi aduc aminte ca în 2001 oamenii erau deosebit de triști, pentru că pierduseră, vorbesc de Canada locul întâi în lume în domeniul gradului de asigurare socială. Îl luase Norvegia. De asemenea, la americani am văzut o extraordinară dorința de a nu deranja, de a fi civilizați, de a se exprima permanent cu grijă față de celălalt... D.C.: Este interesant faptul că, atât eu, care sunt și american, precum și prietenii mei din Statele Unite sau reîntorși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
după 20 de ani de America, consider că nu este normal să critici o țară, numai că turist... Criticile nu sunt bine venite la colț de stradă, ca să spun așa... C.P.: Eu am fost profund impresionat de ceea ce au făcut americanii, în toate domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care tablourile sunt atârnate unul peste altul, ca la noi, ...acolo muzeele sunt puse în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci urmează să vă mai provoc o dată la un interviu, când va fi gata cartea... C.P.: Să dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei vârste” de opt zeci de ani? NP: Da, aș mai avea un proiect important după care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu ce vezi. Și nici ce vezi, cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]