1,900 matches
-
este de 3,5 l O2, cea lactacidă are o valoare de peste 8 l O2. La rândul său, refacerea de lungă durată privește restabilirea stocului de glicogen muscular. Ca principală sursă energetică, glicogenul face oficiul de substrat atât în glicoliza anaerobă, cât și în cea aerobă. Refacerea sa durează ore sau zile, în funcție de aportul de glucide sau lipide alimentare, fiind mai rapidă în cazul unui regim bogat în hidrocarbonate. Factorii care condiționează capacitatea de efort și refacere a potențialului energetic la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt, în linii mari, următorii: - funcția cardio-pulmonară de preluare și transport al gazelor sanguine (debit respirator, debit cardiac, difuziune, fixare și transport sanguin etc.); - factorii neuro-umorali de activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitatea și durata efortului; - factorii ambientali (temperatură, umiditate, lumină, zgomot, hipo- sau hiperbarism etc.); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală etc.). II.11.4. REACȚII FIZIOLOGICE ÎN EFORT Reacțiile adaptative ale organismului la efort depind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limitativ este cel care condiționează maxima funcționare a unuia dintre cele trei mecanisme bioenergetice fundamentale: alactacid, lactacid și aerob, sau, altfel spus, limitarea este specifică și se adresează numai organelor și sistemelor care condiționează un anumit substrat energetic. Pentru eforturile anaerobe, alactacide (eforturi de putere), factorul limitativ este reprezentat de sistemul neuromuscular, iar pentru cele lactacide (submaximale) de capacitatea organismului de a rezista la datoria de oxigen și acumularea de acid lactic. Eforturile aerobe au ca factori limitativi depozitele de glicogen
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mă apucă și pe mine aceleași senzații cînd văd gunoaie pe stradă, În fața blocului, mucuri de țigară, nasuri, aș vrea și eu să salvez puritatea lumii asasinînd cutii enorme de conserve, de preferință cele cu capacul bombat de germenii negativi anaerobi ce apar la televizor, pe autostrăzi particulare, și pe mine mă cuprinde o furie devastatoare cînd văd mașinile astea de vis pe care le zgîrii noaptea cu cuiul. Șaisprezece ani mai tîrziu, șoferul de taxi avea să joace În This
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mg de placă dentară. Infecțiile endodontale și periodontale umane sunt asociate cu o microfloră complexă, în care au fost găsite între 200 de specii (în periodontita apicală) și până la 500 de specii (în periodontita marginală). Aceste infecții sunt, în general, anaerobe, cu micro-organisme gram-negative. Apropierea anatomică a acestei microflore de fluxul sanguin poate facilita bacteriemia și răspândirea sistemică a produselor bacteriene, a componentelor bacteriene și a complexelor imune. În focarul inflamator se produc modificări ale calibrului vascular: faza de vasoconstricție inițială
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
normale în urma unui tratament antibiotic, spre exemplu. Cel mai frecvent implicați patogeni sunt Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae și Haemophilus influenzae care pot coloniza orofaringele, fiind ulterior aspirate în tractul respirator inferior. Pneumonia poate fi și rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tractul respirator inferior. Pneumonia poate fi și rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În primul rând, pacienții imunocompromiși, cum sunt diabeticii și alcoolicii, au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acești pacienți au un risc mai mare de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
care o exercită omul cu civilizația sa, poate perturba acest echilibru și genera efecte ireversibile. Câteva exemple pot fi evocatoare În acet sens: scăderea concentrației oxigenului În atmosferă poate conduce la dispariția viețuitoarelor aerobe (inclusiv a omului) și dezvoltarea formelor anaerobe de viață, așa cum creșterea cantității de oxigen ar provoca incendii devastatoare prin Întreținerea și favorizarea arderii; poluarea aerului atmosferic reduce radiația solară cu 30% și este În legătură directă cu creșterea incidenței bronșitelor cronice și a bronhopneumopatiilor obstructive, așa cum și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care se va epuiza rezerva de oxigen din aer. În acel moment vor muri prin asfixiere toți oamenii și toate animalele. Întrucât plantele își fabrică singure oxigenul, vor supraviețui plantele rezistente la căldură (cactușii, etc.). De asemenea vor supraviețui microorganismele anaerobe (care trăiesc fără oxigen). V. Săhleanu scrie: . V.Săhleanu explică evoluția formelor de viață de pe Terra, pornind de la microorganismele anaerobe, ajungând până la oameni. PRIN DERULAREA APOCALIPSEI, ÎN CONDIȚIILE DE ACUM, SE ÎNCHEIE CICLUL EVOLUTIV AJUNS PÂNĂ LA APOGEUL FIINȚELOR VII: OMUL
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
animalele. Întrucât plantele își fabrică singure oxigenul, vor supraviețui plantele rezistente la căldură (cactușii, etc.). De asemenea vor supraviețui microorganismele anaerobe (care trăiesc fără oxigen). V. Săhleanu scrie: . V.Săhleanu explică evoluția formelor de viață de pe Terra, pornind de la microorganismele anaerobe, ajungând până la oameni. PRIN DERULAREA APOCALIPSEI, ÎN CONDIȚIILE DE ACUM, SE ÎNCHEIE CICLUL EVOLUTIV AJUNS PÂNĂ LA APOGEUL FIINȚELOR VII: OMUL. Oamenii distrug tot și readuc condițiile de viață de pe Terra, la punctul de început al unui nou ciclu de evoluție
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
se evacuează din locuințe cu apele uzate, prin instalațiile de canalizare, prin care sunt dirijate la stațiile de epurare. În stațiile de epurare existente în centrele urbane, sau în fermele zootehnice, pentru descompunerea substanțelor organice, se aplică procedeul de fermentație anaerobă, mezofilă, cu scopul obținerii biogazului, ce conține (după dr. biol. Elena Chioreanu Îndrumări de proiectare și exploatare a bazinelor de fermentare anaerobe, în vederea sporirii producției de biogaz, în stațiile de epurare orășenești). Biogazul este captat și utilizat drept combustibil. După
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
epurare existente în centrele urbane, sau în fermele zootehnice, pentru descompunerea substanțelor organice, se aplică procedeul de fermentație anaerobă, mezofilă, cu scopul obținerii biogazului, ce conține (după dr. biol. Elena Chioreanu Îndrumări de proiectare și exploatare a bazinelor de fermentare anaerobe, în vederea sporirii producției de biogaz, în stațiile de epurare orășenești). Biogazul este captat și utilizat drept combustibil. După descompunerea substanțelor organice, nămolurile sunt reintegrate în circuitul natural al elementelor pământului. Oricare ar fi soluția de reintegrare în circuitul natural, al
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
controversată și agrotehnica tehnicizată, aplicată solului. Aratul solului, prin care se introduce în pământ și se îngroapă fața superioară a solului și se scoate la suprafață, pământul aflat la 25-30 de cm adâncime, poate distruge echilibrul vieții microorganismelor aerobe și anaerobe. În locul acestui arat, se aplică deja (s-a prezentat la T.V. un reportaj din județul Suceava) afânarea superficială a solului, cu rezultate bune. Strămoșii noștri corelau anumite lucrări agricole cu fazele Lunii: semănatul se practica numai la Lună nouă. Ei
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
bacterii care se dezvoltă la temperaturi reduse (+15...+20 °C), altele la temperaturi medii (+20...+30 o C), iar unele la temperaturi ridicate (+37...+45 °C); * oxigenul atmosferic: există bacterii care se dezvoltă în prezența oxigenului (aerobe) sau în lipsa acestuia (anaerobe); * lumina (mai ales razele UV): are o influență distructivă asupra majorității bacteriilor; * pH-ul laptelui: exercită o influență determinantă asupra supraviețuirii microorganismelor. Imediat după muls, ritmul de dezvoltare a microorganismelor din lapte urmează patru faze distincte, după cum urmează: a) Faza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
împiedica dezvoltarea altora acțiune bacteriostatică. Proprietatea bacteriostatică a laptelui este asigurată de substanțele inhibitoare conținute (lactenine, aglutinine, penicilaze etc); acestea acționează, îndeosebi, asupra micrococilor și mai puțin asupra bacililor. Lacteninele, deși au o slabă activitate bacteriostatică în uger (sunt condiții anaerobe), devin active în laptele proaspăt muls. Durata fazei bactericide depinde de temperatura de păstrare a laptelui. Astfel, în laptele proaspăt muls, dar nerăcit, însușirea bactericidă dispare după 2-3 ore, dar dacă laptele este răcit imediat la +4....+7°C, această
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
produsului luat pentru analiză (g). 6.5.5. Metode de control a parametrilor microbiologici de calitate Se referă la determinarea numărului total de germeni mezofili aerobi, a numărului de bacterii coliforme și a speciei E. coli, a încărcăturii în bacterii anaerobe sporulate, precum și a numărului de bacterii cazeolitice, pentru care există stabilite anumite condiții calitative (tab. 68). 6.5.5.1. Determinarea numărului total de germeni Numărul total de germeni mezofili aerobi (NTGMA) se stabilește prin metoda Koch (a diluțiilor). Materiale
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
o nouă trecere pe mediul bulion bilă-lactoză-verde briliant, după care se incubează la +45°C. Interpretare: formarea de gaze în decurs de 24-48 ore indică prezența bacteriilor coliforme de origine fecală; testul este pozitiv. 6.5.5.3. Determinarea bacteriilor anaerobe sporulate Este o determinare recomandată pentru laptele crud, integral, destinat fabricării de brânzeturi și se realizează prin proba Weinzirl. Aparatură și materiale: baie de apă termoreglabilă; termostat; pipete gradate sterilizate; eprubete sterile de 16 x 160 mm (în fiecare eprubetă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
ale rH-ului mediului. Astfel, particularizând, dezvoltarea diferitelor microorganisme nu este posibilă decât în medii cu potențial redox cuprins între anumite limite [24, 28]. Limitele acceptate de variație ale rH-ului mediului sunt specifice fiecărei specii [29]. Astfel, bacilul tetanic, anaerob, se dezvoltă numai la valori rH inferioare lui 14. Totodată, s’a arătat [30] că în vin microorganismele nu pot trăi decât dacă valoarea rH-ului este superioară valorii 12. Dimpotrivă, mărirea rH-ului prin aerisire sau ozonizare, conduce la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
numai la valori rH inferioare lui 14. Totodată, s’a arătat [30] că în vin microorganismele nu pot trăi decât dacă valoarea rH-ului este superioară valorii 12. Dimpotrivă, mărirea rH-ului prin aerisire sau ozonizare, conduce la distrugerea bacteriilor anaerobe [28]; la același final se ajunge, conform [28], și în cazul iradierii cu UV, adică în cazul micșorării rH-ului, fapt ce sugerează că domeniul optim pentru dezvoltarea organismelor este limitat în ambele sensuri de variație a rH-ului, cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu viteză maximă la valoarea rH 19,16 a mediului de cultură (fig. 25) [33] (aspectul cantitativ). Schimbarea potențialului redox al mediului nutritiv poate determina schimbarea metabolismului celular. Respirația aerobă poate fi înlocuită cu un anumit tip de fermentație (respirație anaerobă) în funcție de potențialul redox al mediului [33]. Astfel, iar asta poate constitui chiar mecanismul prin care rH-ul mediului influențează dezvoltarea microorganismelor, Bacillus subtilis excretă acid lactic, 2,3-butilenglicol, acetoină și inozină în funcție de valoarea potențialului redox al mediului de cultură [34
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de încălzire și la construcții submerse [32]. Însă, caracterele lor, pe care le vom discuta în continuare, ne determină să afirmăm că ele nu produc o coroziune directă, în sensul atacului direct al metalului. În primul rând, ele sunt strict anaerobe [16], ceea ce arată că ele necesită un rH optim foarte reducător. Faptul că ele reduc sulfați, chiar tiosulfați - de care au nevoie strictă în mediu - până la H2S și/sau sulf [16], se datorează, în concepția noastră, tocmai necesității asigurării rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
grupărilor -SH necesare biosintezei aminoacidului esențial cisteina, printr’un proces foarte costisitor din punct de vedere energetic. Faptul că aceste bacterii sunt întâlnite și în zona periferică a zăcămintelor de țiței [16], le apropie de bacteriile metanogene (și ele strict anaerobe), deci pledează pentru valoarea rH optimă reducătoare pe care noi le-am recunoscut-o; aceasta este cu atât mai plauzibilă cu cât și metanogenele și sulforeducătoarele se situează printre primele organisme apărute pe Pământ [32], adaptate la mediul reducător de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
De menționat însă că, caracterul oxidant solicitat mediului nu este obligatoriu asociat cu aerobioza, adică cu prezența oxigenului; acest caracter poate fi obținut și prin prezența altor oxidanți, unii dintre ei secretați de însuși organismul (de exemplu, de către unul facultativ anaerob) în discuție, ca modulator redox, și astfel se promovează un alt tip de biocoroziune. Ca organisme în general aerobe și cu un rH optim oxidant, ele sunt caracteristice, în cazul concret folosit ca exemplu, turnului de răcire și în general
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
relația biocenotică pe care aceste bacterii o pot stabili în cadrul foulingului biologic. Astfel, [16] menționează faptul că Gallionella ferruginea, cu rolul cel mai important în coroziune, se încrustează pe substratul metalic sub forma unor noduli în care se dezvoltă bacterii anaerobe; așa cum s’a arătat în §2.3.2.2.1.5, productivitatea unei biocenoze este mai mare decât cea a sumei componentelor ei independente; productivitataea este însă proporțională cu consumul de nutrienți, în acest caz substratul metalic, și cu efectul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biofilm. Aceste specii sunt în general pluricelulare, din care [85] amintește moluște, brahipode, crustacee sesile (Cirripeda), spongieri, briozoare. Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere corosiv este faptul că acum straturile profunde ale foulingului biologic în formare devin preponderent anaerobe [85] adică, prin rH-ul reducător obținut astfel, se populează cu organisme heterotrofe, cele mai active din punct de vedere biocorosiv; suprafața externă a biofilmului devenind preponderent autotrofă. Formarea biofilmelor și nu numai este stimulată de chiar fizica prezență a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]