492 matches
-
vineri seara, la dupăcinar, se cântă o parte din imnul "Acatist" (numit la slavi " Acatistul Bunei Vestiri"). Ritul slav are o mare diferență atât în imne, cât și în liturgica practică, cu diferite implicațiuni teologice. Din punct de vedere sacramental, anafora de la euharistie conține tropare împrumutate de la ora canonică a III-a, tropare ce fac epicleza incomodă. Adăugirea acestor tropare se datorează certurilor teologice medievale. De asemenea rugăciunea de dezlegare de la spovadă e foarte latinizată ceea ce pune probleme, îndeosebi din punct
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
33, 1049) "Dumnezeu, care ne-a predestinat la înfiere, ne-a făcut asemenea Trupului glorios al lui Cristos. De acum înainte, devenind părtași la Christos, sunteți pe bună dreptate numiți christoși" ("Catecheses mystagogicae", 3, 1; PG 33, 1088 A) "[În anaforă,] ne rugăm pentru sfinții părinți și episcopi adormiți, și în general pentru toți cei care au adormit înaintea noastră, crezând cu tărie că va fi de foarte mare folos sufletelor în favoarea cărora este oferită implorarea în timp ce e prezentă Victima sfântă
Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/303195_a_304524]
-
au stabilit condițiile Unirii : să primească cele patru puncte teologice fixate în anul 1439 la Conciliul de la Florența (întâietatea Papei, purcederea Sfântului Duh nu numai din Tată ci și din Fiu, existența Purgatoriului și pâinea nedospită bună și cea de anaforă), rămânând neschimbate ritul și disciplina ortodoxă. După stabilirea condițiunilor bisericești, s-au discutat condițiile politice : să se dea Bisericii și preoțimii românești aceleași drepturi care le au catolicii, și să nu mai fie socotiți doar tolerați. Apoi s-a stabilit
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
de epocă la sfârșitul secolului al XIX-lea; - sfinte acoperăminte pentru disc si potir, tot din secolul al XIX-lea; - două pomelnice pe lemn ale ctitorilor din secolul al XIX-lea; - un set de sfinte vase și un vas pentru anaforă din secolul al XVIII-lea. Patrimoniul bisericii mai include o colecție de mineie din 1769, colecții de cărți bisericești din secolele XVIII și XIX scrise în limba greacă și în limba română cu caractere chirilice precum și alte colecții de cărți
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
la iveală aspecte noi despre euharistie, care vor influența toată teologia euharistică până în prezent. Acestea au fost publicate în «The Shape of the Liturgy». Gregory Dix remarcă faptul următor: Cele patru narări biblice ale cinei celei de taină, precum și toate anaforele vechi folosesc fiecare câte patru verbe, care nu sunt altceva decât cele patru momente importante ale liturghiei euharistice. Luăm pe rând cele patru narări biblice: 1. Pe când mâncau ei, Iisus a luat o pâine; și după ce a binecuvîntat, a frânt
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
întru pomenirea Mea.» (I Cor ). Deci liturghia euharistică ar trebui să se focalizeze pe patru momente: luarea darurilor de pâine și vin, binecuvântarea sau mulțumirea, frângerea și darea lor. În limbaj liturgic aceste patru momente ar fi: 1. ofertoriul; 2. anafora; 3. frângerea și 4. cuminecarea. Această structură fiind cea mai larg acceptată în ziua de astăzi, o vom folosi în articolul de față. Cele patru momente sunt prezente în fiecare rit tradițional. Potrivit fiecărui rit, aceste patru momente se îmbină
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
folosesc pâini întregi ci, din cauza lipsurilor din Evul Mediu, se taie doar câteva părticele din pâine. În ritul latin, de multe ori, se aduc prefabricate, lucru cu care liturgiștii nu sunt de acord. Vezi și articolele principale: ofertoriu și proscomidie. Anafora e o rugăciune lungă, rostită de președintele adunării, în cadrul căreia îi mulțumește lui Dumnezeu pentru creațiune și pentru mântuire, pomenind, de asemenea, moartea și învierea lui Iisus. De obicei, anaforele conțin un Sanctus, cuvintele instituirii («Luați, mâncați... Luați, beți...»), o
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
sunt de acord. Vezi și articolele principale: ofertoriu și proscomidie. Anafora e o rugăciune lungă, rostită de președintele adunării, în cadrul căreia îi mulțumește lui Dumnezeu pentru creațiune și pentru mântuire, pomenind, de asemenea, moartea și învierea lui Iisus. De obicei, anaforele conțin un Sanctus, cuvintele instituirii («Luați, mâncați... Luați, beți...»), o epicleză, dar la această regulă sunt și excepții. Vezi și articolul principal: anaforă (liturgică). Aceasta poate fi mai mult sau mai puțin pusă în evidență. Datorită faptului că frângerea pâinii
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
lui Dumnezeu pentru creațiune și pentru mântuire, pomenind, de asemenea, moartea și învierea lui Iisus. De obicei, anaforele conțin un Sanctus, cuvintele instituirii («Luați, mâncați... Luați, beți...»), o epicleză, dar la această regulă sunt și excepții. Vezi și articolul principal: anaforă (liturgică). Aceasta poate fi mai mult sau mai puțin pusă în evidență. Datorită faptului că frângerea pâinii e tocmai numele tainei (sacramentului), se încearcă o evidențiere a frângerii pâinii euharistice. Cuminecarea poate fi făcută în mai multe moduri. Modul biblic
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
este una din cele patru rugăciuni euharistice (anafora) ale liturghiei romano-catolice. Până în 1969 a fost singura rugăciune euharistică a liturghiei latine. Liturghia se împarte în "Liturghia catehumenilor" ("Liturghia cuvântului"), care are drept element principal lecturile biblice, și "Liturghia euharistică", ce cuprinde rugăciunea euharistică (canonul, anafora), împărtășania și încheierea
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
patru rugăciuni euharistice (anafora) ale liturghiei romano-catolice. Până în 1969 a fost singura rugăciune euharistică a liturghiei latine. Liturghia se împarte în "Liturghia catehumenilor" ("Liturghia cuvântului"), care are drept element principal lecturile biblice, și "Liturghia euharistică", ce cuprinde rugăciunea euharistică (canonul, anafora), împărtășania și încheierea. Canonul (numit astfel deoarece de timpuriu a ajuns la o formă fixă, obligatorie) este punctul culminant al unei Liturghii, cuprinzând laudă adusă lui Dumnezeu Creatorul, invocarea Duhului Sfânt asupra pâinii și a vinului, apoi, în centrul ei
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
linguritia de parfongu și duo procovetie de pansa, tri purificatóre de pansa, una facia de masă de pansa de acoperitu vestmintele, tri șterguri de mână de pansa, una ulcica de lutu de tinutu apă, unu taieru de lemnu pentru tienutu anaforei; se mai află unu sfesnicu de arama, cu duo crengari, stricatu, unu potiru de cusatoriu, vechiu, unu sfesnicu de glagie, unulu de lemnu, una masutia, una ladutia pentru lumini, 15 icóne de la Nicula, 3 firhonguri, duo scanduritie pe care se
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
o sticlă pentru vin și un pochal pentru apă. Se află încă un sfecinic de plev, 2 purificatóre cu geolgiu, o copie de fer, și două lingurițe. Mai departe în altariu se află un stergariu de mână, 2 tăiere pentru anaforă de plev, una ladă pentru ținerea luminelor și eventual a tămâiei. În biserica bărbaților este iconostas întreg făcut în 1870 deodată cu biserica, 2 strane pentru cântăreți în cari se află următoarele cărți: Un mineiu legat și cu litere cirile
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
automat și cele scrise de oameni. Un nivel înalt de suprapunere indică un nivel înalt de concepte care apar în ambele sumare. Atenție însă, astfel de măsuri de suprapunere nu sunt capabile să exprime gradul de coerență a sumarului. Rezoluția anaforelor rămâne încă o problemă care trebuie rezolvată.
Sumarizare automată () [Corola-website/Science/306480_a_307809]
-
de ajutorul primit, va fi înălțat aici o biserică. O variantă vorbește numai de punerea temeliei de către domnitor, construcția de lemn ridicându-se de către săteni, edificiul fiind deja inaugurat în vremea celei de a doua domnii a voievodului”". Într-o anaforă de judecată între Mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni din 20 aprilie 1743, din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, cu ocazia hotărniciei bucății de loc din hotarul târgului Baia, se precizează următoarele: "„...că au apucat de la bătrânii lor, că fiind
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
se găsesc obiecte funerare (prapuri) de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, icoane bizantine (inclusiv icoane împărătești), un clopot german din timpul războiului, vase pentru cult (potir, disc, steluță), cărți religioase, vase din lemn pentru anaforă, trusă de botez și trusă de împărtășanie din lemn, diferite cruci de mână, candele. Pereții pronaosului sunt decorați cu fotografii de epocă și litografii referitoare la biserică și împrejurimile localității, consiliile parohiale sau mitropoliții bucovineni. În naosul bisericii se află
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
formator și specialist în lingvistică computațională. Este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași . Principalele sale domenii de expertiză sunt: procesarea limbajului natural, structura discursului, parsarea de discurs, rezoluția anaforei, lexicografie computațională, aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]