1,788 matches
-
Pop i-a marcat decisiv destinul de cercetător, în anii următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
Lucian Blaga” al Academiei Române (1990), Premiul revistei „Cronica” (1995) și cu titlul Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques al Republicii Franceze (1997). Colaborează la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Cronica”, „Ramuri”, „Caiete critice”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Euresis”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»”, „Cahiers Gérard de Nerval”, „Dialogue”, „Oeuvres et critique” (Franța), „Degrés” (Belgia). M. I. stăpânește principalele tehnici actuale de investigare a textului literar, cu deosebire pe acelea teoretizate în Franța. Volumele La Littérature, un modèle
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul”, „Balkan-Archiv”, „Revue de linguistique romane”, „Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
de pe băncile școlii frecventează cercul lui Al. Macedonski, care îi publică în 1902 primele versuri, apoi și proză, în „Forța morală”. Ulterior, deși scrie puțin, numele îi apare într-o mulțime de periodice, printre care „Tribuna literară”, „Cronica”, „Secolul”, „Observatorul”, „Analele literare și științifice”, „Toamna”, „Românul literar”, „Românul din Ardeal”, „Revista literară”, „Revista celorlalți”, „Convorbiri critice”. În 1904 tânărul scoate revista „Pleiada”, dispărută după al doilea număr. Editorial, debutează cu placheta Aripi negre (1909), sumarul, organizat altfel, fiind reluat integral în
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
se stabilește la Bruxelles și activează în calitate de cercetător pe lângă Universitatea din Louvain-La-Neuve și Universitatea Liberă. Predă ca profesor asociat la câteva școli superioare din Italia (la Padova, Napoli, Roma, Cosenza), iar după 1990, la Universitatea din Cluj-Napoca. A debutat la „Analele Universității «C. I. Parhon»” în 1956, cu un studiu despre miturile delfice. Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Les Études classiques” (Namur), „Revue roumaine de linguistique”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală”, precum și la volumele colective Curs de istoria
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
războiului, fiind apoi transferat la Universitatea din București, de unde va fi epurat în 1947. În cele aproape două decenii de carieră a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și cadru didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare inedită a lui Al. Macedonski. Colaborează și la „România literară”, „Luceafărul”, „Analele Universității din Craiova”, „Mitropolia Olteniei”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Lamura” ș.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedințeanu. N. desfășoară o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
compunere ocazională: Umbra lui Mihai Viteazul la Târgoviște. Traduceri: J. Lebrun, Hoție din ideile unuia din visurile lui ..., Brăila, 1840; D’Arnodar, Eudoxia sau Viitorul prevăzut, Brăila, 1841; Victor Duruy, Istoria sfântă, București, 1852. Repere bibliografice: I. Vârtosu, Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1929, 4-6; Gh. T. Marinescu, Note privitoare la activitatea culturală a lui Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1930, 4; I. Vârtosu, Ioan Penescu - animator cultural al Brăilei în primii ani după 1829, București, 1931; Gh. T. Marinescu, Ioan Penescu, „Analele
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
visurile lui ..., Brăila, 1840; D’Arnodar, Eudoxia sau Viitorul prevăzut, Brăila, 1841; Victor Duruy, Istoria sfântă, București, 1852. Repere bibliografice: I. Vârtosu, Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1929, 4-6; Gh. T. Marinescu, Note privitoare la activitatea culturală a lui Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1930, 4; I. Vârtosu, Ioan Penescu - animator cultural al Brăilei în primii ani după 1829, București, 1931; Gh. T. Marinescu, Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1931, 2, 1935, 1; Marin Bucur, Ioan Penescu, RITL, 1979, 2; Dicț. lit. 1900, 672
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
Analele Brăilei”, 1929, 4-6; Gh. T. Marinescu, Note privitoare la activitatea culturală a lui Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1930, 4; I. Vârtosu, Ioan Penescu - animator cultural al Brăilei în primii ani după 1829, București, 1931; Gh. T. Marinescu, Ioan Penescu, „Analele Brăilei”, 1931, 2, 1935, 1; Marin Bucur, Ioan Penescu, RITL, 1979, 2; Dicț. lit. 1900, 672. L.V.
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
Universității din București, absolvită în 1985. Debutează în 1992, la revista „Tomis”, iar prima carte, romanul Vestitorul, îi apare în 1997. Colaborează la „Tomis”, unde este redactor, apoi la „Ex Ponto”, dar și la „Euphorion”, „Vatra”, „Ateneu”, „Calende”, „Timpul” (Iași), „Analele Dobrogei” ș.a., publicând versuri, fragmente de roman, eseuri sau articole de teorie și critică literară. Vocația critică și eseistică i-a fost remarcată, opinându-se că P. este și un bun teoretician al literaturii postmoderne. A fost distins cu Premiul
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
Ideea de drept și lege în folclorul român, Căsătoria în literatura noastră populară și Poporul turcesc și folclorul român, acestea anticipând preocupările imagologice de mai târziu. Contribuții de acest gen sunt publicate în reviste de specialitate sau de cultură, precum „Analele literare”, „Arhiva”, „Curierul judiciar”, „Revista istorică”, „Revista generală de drept”, „Convorbiri critice” (unde în 1910 împarte direcția cu Mihail Dragomirescu), „Viața românească”, „Capitala”, „Masca” ș.a. Li se adaugă articole social-politice și pe teme literare, fragmente de piese tălmăcite și originale
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Facultatea de Limba și Literatura Română, în cadrul Catedrei de literatură universală, apoi la cea de literatură română. În 1974 obține titlul de doctor, cu o teză despre G. Bogdan-Duică, reluată în volumul cu care debutează editorial în 1978. Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Viața românească”. Istoria literară practicată de P. evită capcanele pozitivismului printr-o justă îmbinare a judecății din perspectivă istorică (contextualizare) cu cea din perspectiva prezentului (actualizare) și prin aplicarea unor criterii evaluative din instrumentarul
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
Universitatea din Leipzig și la Universitatea „Martin Luther” din Halle. Din 1993 funcționează ca profesor la Universitatea „Athenaeum” din București, în cadrul Facultății de Filologie și Ziaristică, fiind și decan al acesteia. Debutează în 1957, la revista „Tânărul scriitor”. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Literatorul”, „Viața românească” ș.a. În cartea sa de debut, Opera lui Camil Petrescu (1972), inițial teză de doctorat, P. examinează opera prin apelul la o seamă
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
Salonul Cărții, București, 1972), sau a unor ediții alcătuite din scrierile lui Nicolae Bălcescu (1988) și ale Elenei Văcărescu (1997, 1998). Colaborează cu studii, cronici și recenzii la „Revue de langues romanes”, „Actes du Congrès de la Latinité”, „Mélanges Louis Michel”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare” ș.a. Depășind stricta abordare istorico-literară, în cursurile universitare și în cărțile sale P.
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la români, „Albina”, 1869, 1; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, 58-62; Gh. Ghibănescu, Plugușorul, „Analele literare”, 1888, 1; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1898, 22-24; C. Rădulescu-Codin, D. Mihalache, Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele, București, 1909, 13; Tudor Pamfile, Agricultura la români, București, 1913, 29-32; Th.
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Oral Tradition. A study in Historical Methodology, Aldine Publishing Company, Chicago. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Capitolul 16 PATRU MODELE DE DECIZIEtc "Capitolul 16 PATRU MODELE DE DECIZIE" În teoria actuală a deciziei există o indistincție cronică între perspectiva normativă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ethnic relalions: Issues of theory and research”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Woodward, J. (1965), Industrial Organization: Theory and Practice, Oxford University Press, Londra. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Zamfir, C. (1971), „Discursul normativ și discursul explicativ”, în Revista de filosofie, nr. 6. Zamfir, C. (1971), „Trei niveluri ale teoriei sociologice”, în Revista
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
presă ale lui N. fiind sau un ecou, sau o replică față de conjunctura literară a vremii. Studiile pe care le elaborează trădează rigoarea formală deprinsă în preajma lui Tudor Vianu și a cercului său de discipoli: ele apar, în 1964-1965, în „Analele Universității București” și în „Cahiers linguistiques”, tratând despre paralelisme în structura dramei shakespeariene și despre relevanța semantică a rimei. Simptomatic pentru orientarea sa din această perioadă este debutul în volumul colectiv al cercului, Studii de stilistică și poetică (1966), cu
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
povestiri - Satul copilăriei (1983) -, al unor cărți de versuri - Cântece de libertate (1994), Epigrame (1995) -, al romanului Satul meu (1984), de factură neosămănătoristă, și al unor povești adunate în Îmblânzitorul de păsări (1995). Colaborează la „Cadran”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Oltul”, „Analele Universității din Craiova”, „Argeș”, „Revista de etnografie și folclor”, „Limbă și literatură”, „Philologica”, „Ramuri” ș.a. Elev al lui D. Caracostea, N. are o contribuție deosebită la culegerea folclorului oltenesc și muntenesc. Pe lângă tipurile clasice de balade, colecțiile sale conțin, în
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
ani). Patruzeci de ani reprezintă durata fazei sociale (de la vârsta de 20 la 60 de ani) și coincide cu faza familială și cu intervalul care separă două generații consecutive În familie. Pondere cumulată În urma a două opțiuni. ∗ Text publicat În Analele Academiei Române, tom XXXII, Memoriile Secțiunii istorice, 1910. De la méthode dans les sciences par M.M les proffeseurs H. Bouasse, P. Delbet, E. Durkheim, A. Giard, A. Job, F. Le Dantec, L. Levy-Bruhl, G. Monod, G. Painlevi, E. Picard, Th. Ribot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Franceze. Debutează în 1946 la „Ethos”. Mai târziu colaborează cu articole, studii, cronici la publicații din țară și din străinătate: „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Vie et language” (Paris), „Les Cahiers de l’Herne” (Paris), „Dialogue” (Montpellier), „Temps mêlés. Documents Queneau” (Verviers, Belgia), „Oeuvres et critiques” (Paris-Tübingen). Hermeneut rafinat, specialist recunoscut, P. este un reprezentant de marcă al școlii
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
ales membru corespondent, însă acesta fiind suferind (se îmbolnăvise grav în timpul campaniei din Bulgaria, în 1916), nu a transmis în timp util că acceptă alegerea și astfel propunerea nu a putut fi supusă votului în plenul academic. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Calendarul foii «Lumea și țara»”, „Calendarul gospodarilor”, „Calendarul «Ion Creangă»”, „Calendarul învățătorilor”, „Calendarul Ligii Culturale”, „Calendarul «Lumina poporului»”, „Calendarul «Neamului românesc»”, „Calendarul național al ziarului «America»” (Cleveland, Ohio), „Calendarul poporului”, „Calendarul sătenilor”, „Convorbiri literare”, „Lamura”, „Lumina poporului”, „Sfatul Țării
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
specializare la Leipzig, cu Gustav Weigand, luându-și doctoratul în 1908. Este membru corespondent al Academiei Române (1916). Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă” a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea” (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva”, „Convorbiri literare”, „Frățil’ia”, „Grai bun”, „Grai și suflet”, „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig”, „Peninsula Balcanică”, „Revue historique du sud-est européen”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Byzantion” ș.a. A mai semnat P.N. Papahagi-Varduna, P.P.
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]