570 matches
-
cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele închise sunt concentrate spațial în Transilvania, unde 67 din 100de locuitori aveau știință de carte. Harta evidențiază și structura etnică a analfabetismului, zonele rurale luminate de știința de carte aflate fiind în scaunele săsești și secuiești aglomerate teritorial în sud-estul Transilvaniei, unde secole de-a rândul, începând cu momentul pătrunderii ideilor reformate în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel mai frapant diferențele în rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice în funcție de zonele locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt aproape complet alfabetizate, pungile de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii - în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară - este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului, demarate prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului, demarate prin reformele interbelice, și continuate vârtos de către autoritățile socialiste 24 au dat roadele scontate. În 1970, 94 la sută din populația adultă a României știau să citească (96 la sută dintre bărbați, respectiv 91 la sută dintre femei) (Human
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în scopul evitării săvârșirii de astfel de infracțiuni. În particular, s-a cerut guvernelor statelor industrializate să implice statele în curs de dezvoltare în definirea noii economii mondiale și să le sprijine în rezolvarea problemelor economice interne, în eliminarea sărăciei, analfabetismului și în ridicarea nivelului de trai. Discuții asupra crizei economice au fost posibile grație unei moțiuni urgente, propusă de Emiratele Arabe Unite, Belgia, Iran și Mexic, cu titlul " Analiza creizei financiare mondiale și impactul său asupra țărilor dezvoltate și în curs de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Popescu zis "Dumnezeu" prin care rezista în fața cenzurii, oarecum decent, România literară. Însă reflexul de a tezauriza aceste valori, așa cum cu finețe observa Cătălin Ștefănescu, era nu numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Abandonul școlar, adesea chiar în școala primară, deși procentual nu este însemnat, prin efectele lui grave reprezintă o problemă serioasă. La aceasta se adaugă și polarizarea beneficiilor învățământului pentru segmentul marginal al societății. Calitatea pregătirii școlare este înalt polarizată, iar analfabetismul funcțional, deși afectează un segment redus al populației de tineri, este de luat în considerare cu toată seriozitatea. Participarea școlară și abandonul: deși statisticile arată că rata de cuprindere în ciclul primar este ridicată (în jur de 99% la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și din acest an și în grădinițe a programului „Cornul și laptele”, cu impact vizibil pentru stimularea participării școlare; - programul de relansare a învățământului rural; - programul de reabilitare a unităților școlare; - dezvoltarea unor noi acțiuni și programe de eradicare a analfabetismului, prin care fiecare inspector școlar primește sarcini de dezvoltare a unui sistem de monitorizare a fenomenului de analfabetism și de elaborare a unor măsuri adecvate de combatere a acestuia (Ordinul Ministrului Educației nr. 3510/2000); - prevenirea abandonului școlar și asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
școlare; - programul de relansare a învățământului rural; - programul de reabilitare a unităților școlare; - dezvoltarea unor noi acțiuni și programe de eradicare a analfabetismului, prin care fiecare inspector școlar primește sarcini de dezvoltare a unui sistem de monitorizare a fenomenului de analfabetism și de elaborare a unor măsuri adecvate de combatere a acestuia (Ordinul Ministrului Educației nr. 3510/2000); - prevenirea abandonului școlar și asigurarea continuării școlarizării copiilor și tinerilor de vârstă școlară în învățământul preuniversitar (Ordinul Ministrului Educației nr. 3907/2000); - modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
precum și de deficitul de orientare școlară. Nefinalizarea studiilor primare și gimnaziale (în anul 2000, aproximativ 6,26% dintre tinerii între 16 și 20 de ani nu mai mergeau la școală și se aflau în această situație) constituie o premisă a analfabetismului funcțional și crește alarmant riscul sărăciei și excluziunii sociale. Creșterea participării școlare prin programul „Cornul și laptele”: introducerea în anul 2002 a programului „Cornul și laptele” (o masă/gustare zilnică gratuită) pentru elevii din clasele I-IV a avut efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
copiilor HIV-pozitiv este treptat recuperată. Măsuri de promovare a incluziunii în sfera educației pentru comunitățile de rromi. Educația formală este, în multe cazuri, singurul mod prin care rromii pot scăpa din cercul vicios al excluziunii sociale: sărăcie - dezinteres pentru școală - analfabetism - lipsa unei profesii și a salariului - sărăcie (vezi și subcapitolul „Minoritatea roma”). Deși, pe de-o parte, lipsa de participare școlară este principalul factor generator de excluziune socială pentru cei care nu frecventează școala, a fost nevoie să se introducă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de învățământ superioare este și mai gravă: dacă un sfert dintre rromi nu au absolvit nici o clasă și aproape jumătate dintre ei au absolvit maxim patru clase, doar 5% au terminat liceul și doar 0,2% au făcut o facultate. Analfabetismul este o sursă primară de excluziune, extrem de semnificativă pentru populația de rromi din România. Practic, cei 39% analfabeți și semianalfabeți au, în primul rând, șanse minime de participare pe piața muncii. Participarea rromilor pe piața muncii. Așezați în anumite comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acces la nici o formă de protecție socială, la nici unul dintre drepturile cetățenești; deși procentul persoanelor fără acte de identitate este nesemnificativ, cifrele absolute estimate, 40-50 000 de persoane, sunt îngrijorătoare; 1.2. reducerea drastică a proceselor de abandon școlar și analfabetism și asigurarea accesului la educație primară pentru toți; pentru cei ce au abandonat școala sau nu au fost niciodată înscriși, trebuie dezvoltate și finanțate programe speciale de alfabetizare, astfel încât să dobândească deprinderile minime necesare pentru scris, citit și socotit, care
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rromi vor beneficia de bursele acordate celor săraci care învață la liceu sau facultate; - accesul la grădiniță trebuie asigurat prin înființarea unor grădinițe în toate localitățile rurale cu populație numeroasă de rromi unde nu există deja, iar abandonul școlar și analfabetismul sunt semnificative; - o atenție specială trebuie acordată participării școlare a fetelor rome în comunitățile tradiționale; - înscrierea la școală a copiilor fără acte trebuie acceptată printr-o procedură simplă (o declarație a părinților cum că nu au acte), urmând a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deteriorarea progresivă a infrastructurii învățământului, întreținută și de susținerea financiară deficitară de la bugetul de stat, învățământul românesc din rural se confruntă cu scăderea nivelului de școlarizare, cu accesul scăzut al absolvenților la învățământul superior, creșterea ratei abandonului școlar și a analfabetismului (mai ales în zonele rurale izolate), lipsa disponibilității mijloacelor moderne de educație și comunicație (Mihăilescu, 2005). Calitatea de mijloc și în anumite aspecte chiar scăzută a învățământului românesc primar și gimnazial este demonstrată de o serie de studii comparative pe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
învățământul secundar. Fără absolvirea liceului, accesul la universitate este închis. Evoluția sistemului de învățământ secundar - mai ales teoretic - pare a fi până la Primul Război Mondial chiar mai dinamică decât cea a universităților. Aceasta, desigur, ținând cont de gradul mare de analfabetism și încadrându-se oricum în ponderile foarte scăzute de înmatriculați și absolvenți, raportate la populația totală. "Knowledge is power" ["Cunoașterea înseamnă putere"] - avertiza Sir Francis Bacon încă din secolul XVI. Meritocrația ca principiu al lumii moderne a deschis accesul păturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mondială din deceniul patru cu impact resimțit pe deplin și în România sunt doar câteva dintre aspectele ce au modelat traiectoria noului stat unificat. Și totuși, progrese indiscutabile s-au realizat, cel puțin în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru anul 1924 indică, în Botoșani, patru biblioteci publice cu peste 8000 de volume și 1850 de cititori și opt biblioteci particulare, cu peste 22.000 de volume și 8700 cititori 20. Prin eforturile unor personalități locale de a eradica analfabetismul din mediul rural s-au creat biblioteci și la sate. Un adevărat proiect social a fost biblioteca creată de Eugen Neculau în cadrul căminului cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74 bărbați și 9 femei. Preferința pentru lecturi lejere, distractive, și mai ales pentru poezii denotă interesul slab al păturii rurale pentru cultivare, iar analfabetismul în rândul femeilor explică numărul mic al celor interesate de lectură. Relevante sunt și observațiile bibliotecarului ce reclamă faptul că cititorii nu îngrijesc cărțile și nu îndeplinesc satisfăcător obligația de a alcătui un rezumat al cărții citite 21. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
limbile străine și iau lecții de lucru manual sau pian35. În Moldova se va înființa însă o singură școală publică de fete, la Iași, în timp ce în majoritatea reședințelor de județ existau doar școli particulare. Totuși, la început de secol XX, analfabetismul în rândul populației feminine înregistra cote ridicate, mai ales în mediul rural. O statistică indica faptul că la 1912, 55% din populația feminină de la orașe era știutoare de carte, în timp ce procentul aferent populației masculine era de 75%36. Cele mai multe femei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la 45%). Oricum, la nivelul întregii țări, statistica populației pentru anul 1930 confirmă faptul că la orașe proporția femeilor cu instrucție secundară (10.1%) este mai mare decât cea a bărbaților (7.5%)175, chiar dacă, în ansamblu, cifra ridicată a analfabetismului din România la acea vreme era determinată de analfabetismul femeilor 176. În liceele din județele bucovinene, datele colectate au indicat un număr de 2663 absolvenți interbelici (Anexa I, tabel 2)177. Dacă raportăm numărul absolvenților de licee teoretice din toate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru anul 1930 confirmă faptul că la orașe proporția femeilor cu instrucție secundară (10.1%) este mai mare decât cea a bărbaților (7.5%)175, chiar dacă, în ansamblu, cifra ridicată a analfabetismului din România la acea vreme era determinată de analfabetismul femeilor 176. În liceele din județele bucovinene, datele colectate au indicat un număr de 2663 absolvenți interbelici (Anexa I, tabel 2)177. Dacă raportăm numărul absolvenților de licee teoretice din toate județele cercetate la numărul absolvenților din întreaga țară, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94,1% (1926), Cehoslovacia - 92,6% (1921), Belgia - 92,5% (1920), Estonia - 89,2% (1922), Ungaria - 84,8% (1920), Letonia - 81,2
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]