3,417 matches
-
sensibilă a semnului, indisociabil legată de semificant, conform reglementărilor codului. SIMBOL 1. În semiotica peirciană semn care trimite la obiectul denotat în virtutea unei legi, convenții. El este general și identifică clase. Relația care îl unește cu obiectul nu este nici analogică (ca în cazul semnului iconic), nici de contiguitate (ca în cazul semnului indicial), ci stabilită prin convenție. Simbolul este tipul de semn cel mai abstract și cel mai socializat (cuvintele limbajului natural sînt simboluri, dar și semnele ideografice din matematică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit: • inductivă, • deductivă, • transductivă, • analogică, • combinativă, ► strategie determinată de tipul de acțiune implicată: • de comunicare, • de cercetare, • practic-aplicativă, • ameliorativă (de corectare, de recuperare, de compensare, de dezvoltare), • de schimbare prin transfer de procedee, tehnici, modele, exemple, algoritmi, ► strategie determinată de combinare a elementelor sale componente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
potențial; să constate importanța factorilor externi în stimularea potențialului creator; Activități de învățare: studiu de caz - „Locul I”; discuții referitoare la aspecte creative promvate de școală și familie (identificarea talentelor); identificarea unor trăsături specifice elevilor creativi ; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; modalități practice de creare și utilizare a simbolurilor; aplicație practică: Decorațiuni - „Blazonul” - colaj 5. Blocajele creativității Ce mă împiedică să fiu creativ (3 ședințe) Subteme: Stereotipuri: Tipare (închis deschis) Obiective: să cunoască și să recunoasă blocaje ale propriei
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
manifeste imaginație și gândire aplicarea de teste de imaginație și creativitate; activități destinate sesizării relației dintre memorare și Decorațiuni de Crăciun „Sfeșnicul” „Plasa fantezie” creativitate Exersăm și ne distrăm! creatoare în rezolvarea de probleme; prelucrarea informațiilor; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; 9. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) creativitate individuală Creația mea să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile creative proprii și ale grupului de lucru; discuții cu un inventator local; aplicarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de caz - „Locul I” discuții referitoare la aspecte creative promvate de școală și familie (identificarea talentelor); Decorațiuni „Blazonul”colaj Vreau să fiu ca... importanța factorilor externi în stimularea potențialului creator; Identificarea unor trăsături specifice elevilor creativi ; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; modalități practice de creare și utilizare a simbolurilor; 11.Blocajele creativității Ce mă împiedică să fiu creativ (3 ședințe) stereotipuri; Tipare să cunoască și să recunoasă blocaje ale propriei creativități; să elimine blocaje personale și sociale ale creativității
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca atare" (Blaga, 1969:28). Inconștientul este o realitate psihică aflată în legătură cu conștiința, ce comunică cu conștiința. Procesul prin care conținutul inconștientului ajunge "la lumină", în conștiință, este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiectelor a fost analizată de Ellen van Wolde (1996: 344) și de către Floyd Merrell (2001: 390-392). Prima surprinde prin orizontalitate modul în care semioza acționează sub forma unei corelații între cele trei instanțe ale semnului (modalități și componentele logice și analogice): SEMIOZA Componentă analogica Componentă logică Posibilitate Actualitate Necesitate Izomorfism ---------------Icon Cauzalitate -----------Indice Permanentă ------------Simbol Ipoteza ---------Abducție Selecție --------Inducție Combinație --------------Deducție Pornind de la conceptele de eterogenitate și omogenitate și de la conceptul de hegemonie 8 al lui Gramsci, Merrell (2001: 388) introduce
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
analizată de Ellen van Wolde (1996: 344) și de către Floyd Merrell (2001: 390-392). Prima surprinde prin orizontalitate modul în care semioza acționează sub forma unei corelații între cele trei instanțe ale semnului (modalități și componentele logice și analogice): SEMIOZA Componentă analogica Componentă logică Posibilitate Actualitate Necesitate Izomorfism ---------------Icon Cauzalitate -----------Indice Permanentă ------------Simbol Ipoteza ---------Abducție Selecție --------Inducție Combinație --------------Deducție Pornind de la conceptele de eterogenitate și omogenitate și de la conceptul de hegemonie 8 al lui Gramsci, Merrell (2001: 388) introduce doi termeni noi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. În tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. În sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital, ce are aspectul unei distribuții Dirac) criteriul de fidelitate este ales uneori eroarea pătratică (însumare de mai mulți termeni la puterea 2 și inversabili) unde: x(t) este mesajul transmis; y(t) - mesajul
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
perspectiva integratoare a logicii matematice, prin congruența informațiilor oferite de diferite perspective euristice și utilizarea logicii de tip “și/și” (logica “terțului inclus”) în locul logicii aristotelice de tip “sau/sau”, dar “și/sau” conform teoriei cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale, cum modelarea analogică și digitală vizează comparația între sistemele bio/logice și cele științifice (ideo/logice) cumulate prin transferul reciproc de informații de la niveluri diferite de ierarhizate în scopul unor construcții explicative integratoare. În consecință teoria pulstonică, argumentele interdisciplinare urmărind ipostazlele semantice ale
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
în amplitudine, când viteza este diminuată treptat, ca urmare a trecerii succesive a luminii prin mediile dense ale unui organism viu (cod bară). Reprezentările menționate (Popp A. F., 2003) ale celulei vii în confomitate cu transformarea infoenergiei (a) din semnal analogic într-unul digital (logic) prin secvențele Dirac, unde se remarcă ghidurile de undă (b) circulare din domeniul microundelor Sistemul ILBE molecular generează o emisie de bioluminiscență senzorial evidentă (fluorescență/fosforescență) la nivelul complexului molecular apă legată oxigen molecular astfel și
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fonic deosebit de cel pe care îl are în mod normal în comunitate (realizîndu-se o schimbare fonetică) sau poate să creeze un semn conform unui model deosebit de acela pe care comunitatea îl folosește în mod normal (și se produce o schimbare analogică). În asemenea condiții, pe baza vorbirii (care reprezintă multitudinea actelor de folosire individuală și instanțială a limbii) se realizează norma, ce conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modelelor anterioare, deci ceea ce este stabil în vorbire. Sistemul reprezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la nivel conceptual. De aceea, arată Humboldt, se ajunge ca subiectul să posede trei entități conceptuale: amprenta obiectului, maniera de interpretare a obiectului și efectul produs de structura fonică a cuvîntului. Gînditorul german consideră că subiectivitatea din limbă este dominată analogic de subiectivitatea omogenă a tuturor vorbitorilor, este, prin urmare, o subiectivitate socială ("națională", după Humboldt), iar nu una individuală. S-ar putea deduce de aici o nouă etapă în obiectivarea cuvîntului (semnului lingvistic), prin apartenența lui la fondul social impus
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aparține creației individuale, iar tot ceea ce este comun și stabil este rezultatul răspîndirii creației prin contactul dintre oameni. Comunitatea lingvistică este, așadar, numai o condiție, iar nu o cauză, a dezvoltării limbii. Spiritul omenesc are înclinația de a realiza regularizări analogice, care nu sînt altceva decît ordine și grupare artificială a reprezentărilor noastre. Activitatea analogică manifestată în limbă are, deci, un caracter volițional, practic, pe cînd activitatea creatoare este, din contra, pur teoretică și, ca atare, progresul lingvistic are două faze
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin contactul dintre oameni. Comunitatea lingvistică este, așadar, numai o condiție, iar nu o cauză, a dezvoltării limbii. Spiritul omenesc are înclinația de a realiza regularizări analogice, care nu sînt altceva decît ordine și grupare artificială a reprezentărilor noastre. Activitatea analogică manifestată în limbă are, deci, un caracter volițional, practic, pe cînd activitatea creatoare este, din contra, pur teoretică și, ca atare, progresul lingvistic are două faze: una superioară sau creatoare și alta inferioară sau imitativă. Această activitate este produsul unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al acestor schimbări a fost observat încă de lingviștii de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului următor, însă ei nu au folosit termenul lege pentru a denumi acest fenomen. În sensul acestei constatări, se realizau atunci adaptările analogice ale neologismelor, cărora li se aplicau modificări similare acelora constatate la cuvintele vechi (moștenite), deși ele nu participaseră la istoria limbii care le primea (de exemplu, latinescul planta devine la analogiștii români plîntă, după regula [a] urmat de nazală se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de scriere corespund sistemelor fonologice din epoca în care se stabilesc, dar nu se modifică în continuare o dată cu "evoluția" sunetelor 225. O manifestare concretă a voinței, arată Philippide, este preferința limbii scrise pentru conservarea unor forme arhaice și reducerea, pe cale analogică, a multora dintre faptele de limbă care sînt excepții de la regulile generale. Voința trebuie să țină cont de uz, căci, dacă limitele uzului sînt depășite în favoarea unor stadii mai vechi ale limbii, se ajunge la un etimologism nefiresc, iar, dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de aparentă superioritate. Obiectivitatea rațională are de obicei temeiuri axiologice (care țin de valoare), în vreme ce obiectivitatea naturală și cea socială sînt de factură ontologică. De obiectivitatea rațională țin și numeroase impulsuri de a perfecționa limba, precum regularizările paradigmatice pe bază analogică, majoritatea contaminărilor, hiperurbanisme-le310 etc. În aceste cazuri, vorbitorul nu recurge la anumite forme din încercarea de a-și impune propria voință sau propriile sentimente, ci pentru că el crede că așa este regula, că așa este bine sau că așa cere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se numește realitate. Ca atare, se produce concomitent o invenție și o descoperire, în care se manifestă necesitatea unui limbaj nou (unei neonimii < fr. neonymie), care însă nu afectează constelația teoretică tradițională a locutorului, discursului și obiectului, dar care instituie analogic (= metaforic) o altă realitate 340. Individualul ca generalitate Una dintre chestiunile importante care trebuie avute în vedere în explicarea relației dintre filozofie și poezie rezultă din două direcții comparative, una care vizează celelalte arte și una care vizează celelalte genuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dintr-o altă perspectivă, Paul R i c o e u r urmărește să demonstreze inoportunitatea conceperii unei distanțe mari între discursul speculativ (al filozofiei) și discursul poetic (al poeziei) care nu ar ține cont de prezența metaforicului (de tip analogic) în orice construcție ontologică, deși rămîne diferența dintre metafora filozofică și metafora poetică 348. Posibilitatea de a crea lumea cum ar trebui să fie înseamnă, de fapt, altă lume (sau alte lumi) decît cea care este și pe care simțul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
profund deosebite față de punctul de plecare. "Să cauți un cuvânt ce nu există / și să asculți cum timpul devine dens. Un cuvânt / pe care l-ai auzit, și brusc / simți că nu există..." (În grădina Ghetsimani). La maturitate, după ce limbajul analogic îi apăruse deficitar dintru început, se rotunjește o observație-vedetă: în poezie, "grupurile de cuvinte scrise alcătuiesc, în ultimă instanță, un singur cuvânt compus" (Goethe spusese că o poezie este un trop imens!). Propria explicație vizând ideea de Necuvinte e de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]