3,548 matches
-
Acasă > Poeme > Dorințe > INFINITUDINE Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Încerc să-mi număr zilele trecute, De la răsăritul meu definit, Căutându-mi rătăcirile oscilante, Ancorate în timpul meu ce s-a scurs, meditând Asupra propriei mele nudități psihice, Revăzând monștrii din mine, Scăldându-se în hăul lăuntric, Deschizându-mi, dacă mai e timp, Un nou drum, cu sens, Spre apusul meu nedefinit, Banală și imprevizibilă, părându
INFINITUDINE de COSTI POP în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384458_a_385787]
-
E un picaj necontrolat! La care noi ne-am condamnat Prin prea umanul arbitrar. Să zburăm... elementar! Ar fi o scuză unanimă Privind la Eva și al său Adam Mușcând cu poftă din amar. Să zburăm... ștrengar. Așa, ne-am ancora de vise, Și n-am privi decât înaltul, Lăsând sub nori plafonul staționar... 11.09.2016 Referință Bibliografică: Să zburăm / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela
SĂ ZBURĂM de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382344_a_383673]
-
plase. Pescuiam la volte, niște nailon infășurat pe o bucata de șlap, un plumb de 100 grame și 2 - 3 cârlige nr. 1 legate deasupra plumbului, aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[ Bord =marginea din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni, în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[ Bord =marginea din stânga sau din dreapta a unei ambarcațiuni, în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea începu să părăsească întinderea nesfârșită a mării
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului LUMI NOI Mi-am ancorat corabia în rada albastră a dimineții și cu lumina surâsului pâlpâind sub pleoapele încă adormite temerar magelan mă avânt în hățișul lianelor străzi deja vibrând sub rumoarea crescândă de pretutindeni revărsată de pași cribluri claxoane pneuri de minge lovită-n
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
în scop de afacere comercială, a pădurilor și pune la zid exploatarea ilicită a masei lemnoase, această bogăție verde a patriei. Pe strada romancierilor contemporani bate vânt de schimbare din direcția modernizării vieții sociale, asistăm la nașterea unui roman modern ancorat in zilele noastre și doar scriitorii care știu să își definească bine locul și să se integreze în această nouă direcție vor rezista în timp. Lucian Dumbravă a găsit o cheie magică. Încearcă să deschidă porțile literaturii cu această armă
ROMANUL UNEI SINGURE ZILE ŞI NOPŢI – de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383923_a_385252]
-
unui personaj este dublată de redarea imediată a gândurilor fără aparentă concordanță dar mereu cu apartenență la binomul spațiu-timp. Cititorul intuiește prezența personajului, aievea, dar îl găsește mereu cu mintea departe, ca o condiție sine-qua-non a artistului. Destinele personajelor sunt ancorate într-un decor la fel de bine prezentat sub semnul întrebării, răspunsul fiind îndelung așteptat pentru că nimic nu mai este cum a fost și nu pare să fie cum ar trebui. Stilul descrieii, mesteșugit șlefuit, este în măsură să nască gânduri:. “Picuri
ROMANUL UNEI SINGURE ZILE ŞI NOPŢI – de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383923_a_385252]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O GALACTICĂ APOCALIPSĂ Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mizere putregaiuri din rădăcini de vertebrate Ostenite-n lupte crunte pe metereze de cenușă Ancorate-n lanțuri hâde din galere scufundate Sunt uitate-n băi de sânge scoase radical pe tușă. Vreasc în suflete murdare de ucigătoare fițe Stă la pândă pe la colțuri și firide adumbrite Pline de matroane mâțe, pești golași și chiar fetițe
O GALACTICĂ APOCALIPSĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383957_a_385286]
-
de a ceda instinctelor mai puternice venind adesea din direcția negativă, primând și biruind într-un final bruma chemării înălțării spirituale, simplul lucru palpabil posedând transparența conștiinței, aflată în stare de inerție semipermanentă. Materia fără spirit, în pofida neînsuflețirii, reușește să ancoreze minți în mrejele-i, formând în numeroase cazuri caractere, după tipare care se pliază pe aviditate, dependență continuă, nesatisfacere prin limitarea la echilibru, atât de necesar în evoluția corectă. O dovadă a faptului că între granițele realității umane planul material
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
cosmice înălțări ale cugetului ancestral, Venit încă din vremea umbrelor mari ale lui Traian și Decebal: Vorbă eminească ce mocnește mereu în fiecare din noi, Fii și fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru. Și al autorului Ion Forcoș: Ancorați în moștenirea ce, ca neam, ne definește, Să dăm păs gândirii noastre, să transpunem din cuvinte Cărămizile eterne, legendare, slova care rezidește Panteonul României și-al culturii sale sfinte, Denunțând falsul cel care ne contestă și dezminte! Hai să facem
TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE CARTE GAUDEAMUS A GĂZDUIT UN EVENIMENT PROFUND NAȚIONAL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382997_a_384326]
-
Menționați trei personalități care v-au atras în mod deosebit și motivați vă rog, alegerea. - Este vorba despre volumul în versuri Lacome poveri. Este greu de disecat, totuși enumăr: Mustafa Kemal Ataturk a schimbat în bine, democratic, sparta poporului turc, ancorat în trecut, fără viitor. Charles de Gaulle, pentru puterea sa de convingere a poporului francez la unitate și progres în timp de pace, după război. Winston Churchill, pentru rolul său de conducător avizat în cel de-Al Doilea Război Mondial
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
mai degrabă o meditație asupra unui fenomen banal: modernizarea accelerată și fără repere a unei societăți. Proiectul ilustrează discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ (troițele de la marginea drumului) transformarea rapidă, dramatică, ireversibilă a unei societăți patriarhale. O comunitate solid ancorată în valori perene, care-și caută sensul într-o societate pseudomodernă, fiind asimilată superficial de un proletariat dezrădăcinat. „Oameni și Cruci” este o serie fotografică ce vorbește despre dispariție, despre felul în care dispare tradiția în Maramureș, despre cum îi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
o lăsară Cu cununa fără spini, Ei vroiau Iisus să moară În dureri și-n mare chin. De atunci salcia pletoasă Nu s-a mai înălțat în sus, A rămas așa plecată Ca să-l plângă pe Iisus. Un moment major, ancorat cu excelență în decorul sărbătorii pascale, organizate de Consulatul General al României și dedicate Paștelui, a fost vernisarea expoziției „Obiecte cu simbolistică pascală din Oprișeni”, la care și-a adus aportul directorul muzeului din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
posteze pe rețelele de socializare, mașini și fete tunate, și unele și altele,iahturi, vacante exotice,etc. Știați că aici la Rio au refuzat să stea în Satul Olimpic alături de ceilalți sportivi americani și au cerut un vas de croazieră, ancorat la țărm, pe care și-au instalat familiile și animalele de companie? Și Federația Americană s-a conformat, fiind vorba de vedetele actuale ale NBA-ului care atrag atâta public „consumator”(!) în sălile de baschet și în fața televizoarelor...Doar Anthony
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
Philae a acometizat. Momente de fericire și mare entuziasm, de discursuri emoționante și de felicitări. Acometizarea însă s-a dovedit a fi mult mai aventuroasa decât se așteptau cercetătorii: Philae a atins solul cometei, însă nu a reușit să se ancoreze: harpoanele cu care Philae era prevăzut nu au reușit să pătrundă în solul cometei și să fixeze landerul în mod stabil. Cu ce consecințe/ Destul de dramatice: Philae a ricoșat de două ori și a revenit la solul cometei într-o
Robotul Philae de pe Cometa a intrat in hibernare! Misterul cantecului cometei [Corola-blog/BlogPost/92521_a_93813]
-
și Alex Velea. Melodia este imnul stațiunii Mamaia . Filmările au avut loc pe plaja din Mamaia și în cluburi. Echipa de producție a amenajat pe nisip o insuliță artificială, o oază cu verdeață și palmieri, iar la mal a fost ancorată o barcă de Salvamar. Loredana a schimbat mai multe costumații pentru filmare, exotice și fanteziste. Radu Mazăre a interpretat în clip, rolul unul salvamar, îmbrăcat într-un costum de baie în stilul anilor ‘40. Alături de el în clip, apar mai
Imnul staţiunii Mamaia şi explicaţia Loredanei [Corola-blog/BlogPost/93405_a_94697]
-
Heidegger, limba însăși este poezie și încă în gradul cel mai înalt.’’ 8. Omul feeric Urcând Golgota anilor, Ovidiu Ghidirmic s-a scuturat de dureri și de pasiuni, aproape de tot ceea ce, prea teluric fiind, te trage în jos, de ține ancorat în deșertăciunile vieții cotidiene. El trece proba labirintului, împreună cu Mircea Eliade, fixându-și ca țintă a vieții auto-îndemnul acestuia: Să mă înțeleg, să înțeleg!’’...Aidoma lui Brâncuși, ale cărui ,,dodii’’/ aforisme au stârnit, stârnesc multe semne de mirare, dar și
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
Încercam să-l atac, să-i pătrund miezul rațional, discursul pirpiriului continua să se deseneze obscur și impenetrabil, aproape ermetic. Am luat-o repetat de la capăt, fără rezultat - rien va plus! Și totuși, totuși... N-aveam de ce altceva să-mi ancorez disperarea. Undeva În vorbele sinistrului meu amfitrion trebuie să apară o fisură, o eroare, o neatenție - nu există crimă perfectă, așa ne Învață toate policier-urile lumii. D’a capo, așadar... Brusc, am tresărit ca scurtcircuitat. Acefal și orb ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
încăpea nici o îndoială - un otoman. Grecul se pregăti să-l salute cu un gest larg și-un zâmbet respectuos pe față, dar osmalâul făcu un semn îndreptându-și cu fermitate arătătorul în jos, spre apă, adică stați pe loc, lăsați ancora. — Control! - șopti galben Georgios, apoi strigă către caiac: Nu înțeleg! Ce s-a întâmplat? — Nu s-a întâmplat nimic! - strigă turcul. Oprește! — Păi dacă dumneavoastră înșivă spuneți că nu s-a întâmplat nimic - încercă Georgios să folosească străvechile silogisme socratice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-a întâmplat nimic - încercă Georgios să folosească străvechile silogisme socratice - atunci eu mai trebuie să opresc? — Da, trebuie! - răspunse turcul, cu negura Evului Mediu lucindu-i încă în ochi. Georgios se conformă. Aruncă o privire neajutorată spre Metodiu, aruncă ancora și până la urmă aruncă și puntea spre caiac, să poată urca musulmanul însoțit de trei ieniceri echipați de campanie. — Ne iei și pe noi până la Buda - zise în chip de explicație turcul. Trebuie să ajungem până mâine seară la garnizoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era în picioare, luându-și rămas-bun de la oaspeții săi, iar acum stătea acolo nemișcat și se întreba ce viață ciudată duceau acei oameni ce se aruncau într-o aventură atât de nebunească și ce viață ciudată ducea el, stând acolo, ancorat în trecut, în timp ce lumea evolua cu o viteză surprinzătoare. Gacel nu fusese prea mult la școală, dar moștenise inteligența ascuțită a tatălui său și viața îl învățase multe lucruri, pe care știuse să le folosească la timpul potrivit. Băiatul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe lângă stația de metrou Warwick Avenue înspre străzile largi ale Micii Veneții, cu case albe, pătrate și cu geamuri înalte. Bărci pe canale, pictate în culori primare luminoase ca jucăriile de plastic cu care se joacă copiii în cadă, erau ancorate pe ambele părți ale apei adânci și verzi. Peste canal se arcuia podul jos și șters, o prelungire cochetă, protuberantă a drumului și, în spatele lui, ca o umbră neagră uriașă ce bloca cerul, atârna rețeaua de șosele Paddington, la fel de murdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
După toate poveștile pe care fusese nevoit să le asculte de când venise în micul orășel de munte, acum mai avea parte de una, parcă și mai gogonată. Despre zei, vâlve, paznici și domnițe, ce să spună? El era un om ancorat în realitate, nu credea în asemenea lucruri, dar nici nu-i putea împiedeca pe alții s-o facă. Din moment ce localnicii trăiau cu aceste superstiții și le acceptau, nu aveau decât să creadă în ele mai departe. Iată însă că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu stea în drum, se zărea un tractor forestier cu lamă, de care era agățată o platformă lungă de transport. Pe aceasta, așezat pe niște șei de lemn, se afla un cilindru metalic uriaș. Șufe groase, petrecute pe deasupra, îl țineau ancorat pe platformă. Probabil că era un utilaj de măcinare a minereului, un fel de concasor, se gândi inspectorul. Nu-l interesa prea mult mașinăria, el venise acolo pentru altceva. Mai aruncă o privire prin gard după care porni în lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el zăcuse în cabină cu stomacul în pioneze pe parcursul celor două zile cât durase traversarea. Vremea se îmbună tățise abia când ajunseseră în largul coastelor Ucrainei. Marea se liniștise și arăta ca apa dintr-un lighean. La adăpostul întunericului, vasul ancorase la mică distanță de mal și ei coborâseră într-o barcă ce îi dusese la țărm. Nu-l luase cu el decât pe Boris, ceilalți băieți plecaseră pe drumul obișnuit prin Grecia și Bulgaria. Ei nu aveau probleme cu autoritățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]