954 matches
-
o încheie în 1970. Funcționează ca profesor de limba franceză la Liceul „Iulia Hasdeu” din București. Debutează cu un volum de proză scurtă, Serile-n sat la Ocișor (1971), în care dă o imagine a satului ardelean „sub un unghi anecdotic, dar cu multă culoare” (Marian Papahagi). Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna” „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Revista de filosofie” ș.a. P. e un solitar atât prin firea, cât și prin biografia sa. Nu a participat decât rar la viața obștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
doilea - Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții (1994), iar al treilea - La capăt de drum (1997). Ca și Teohar Mihadaș, P. transformă cumplitele încercări din detenție în material de proză, tonalitatea, departe de a fi vindicativă, fiind mai degrabă amuzantă, anecdotică. Personajele reale devin, ca de obicei, eroi de roman, iar dialogurile susțin autenticitatea. În prelungirea preocupărilor sale teoretice, remarcabilă este și activitatea de traducător a lui P., îndeosebi prin transpunerea unor importante eseuri literare și studii de istorie a artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
cu Arghira) - un soi de Evă - ce i-a prilejuit lui Neculce, într-unul din „cuvintele” ce deschid letopisețul [al XX-lea], o cutremurătoare și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-a ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul cronicii este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
precedând instalarea diabetului cu 1-2 luni; caracterul sezonier al DZ de tip 1 (cu predominantă în anotimpul rece) a sugerat intervenția unui factor infecțios viral, știut fiind că bolile cu vârf sezonier de incidența sunt asociate virozelor; au existat menționări anecdotice privind izolarea virusurilor din pancreasul pacienților decedați în comă diabetica inaugurală (Champsaur et al., 1982; Yoon et al., 1979). Trebuie menționat totuși că apariția simptomatologiei bolii (decompensarea metabolica acută) în urma unui episod infecțios (viral sau bacterian) nu are nici o legătură
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
G. CĂLINESCU Scrisorile lui Ion Ghica, de o încântătoare varietate, trecând în revistă un secol de viață românească, din sumbrele vremi ale lui Mavrogheni până în pragul istoriei contemporane, reușesc să afirme triumful scrisului spontan, al spiritului digresiv și al euforiei anecdotice. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Convorbiri economice, broșura 1-3, 5-6, București, 1865-1875; Omul fizic și intelectual, București, 1866; Ion Câmpineanu, București, 1880; Pământul și omul, București, 1884; Scrisori ale lui Ion Ghica către V. Alecsandri, București, 1884; Scrisori către V. Alecsandri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
pe profilul școlii germane, căci mama lui era nemțoaică. A murit la 1 decembrie 1981. S.B.: Cu Titus Raveica ați făcut istoria filosofiei. D.T.: Titus era pitoresc. Am mai spus-o, pigmenta cursul, ieșea din curs cu anecdote, cu istoria anecdotică a filosofiei, cu întâmplări din viața privată a marilor filosofi. A terminat facultatea la București. A rămas în "memoria amfiteatrelor", ca să citez o carte de-a sa. S.B.: Pe Petre Dumitrescu l-ați avut la doctrine sociologice contemporane. D.T.: Am
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
consacrate celebrului poem Luceafărul (Legenda Luceafăruluiă, care alături de nu mai puțin vestitele "legende" Miorița și Mănăstirea Curtea de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității. Luceafărul este creația fundamentală a unui mare poet cunoscut ce îmbogățește covârșitor spiritualitatea românească. Având un cadru anecdotic și izvoare comune, poemul este în chip esențial al lui Eminescu prin "complexitatea, semnificația și armonia care au dat existență și circulație acestei legende." Studiul Vocabular eminescian este prețios prin depășirea formalismului mărunt și nefertil. Inventarele de cuvinte caracteristice au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ales de considerații cărturărești biobibliografice și mai puțin de o examinare estetică atentă a operei. Or, constată Vladimir Streinu, o "biografie, cât de pitorească fie ea, prezentată numai ca atare, fără a fi coordonata unei anumite opere, interesează cel mult anecdotic. Stăruința devine viciu. De altfel legenda tuturor oamenilor pitorești este fărâmicioasă, dacă arta nu vine s-o fixeze." În opinia lui Vladimir Streinu rămân relevabile din perspectivă critică doar opiniile lui Iorga și Ibrăileanu, studiul temeinic, serios și prob al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
contemporaneitate, dar atât cât a rămas probează un gust sigur și o elevație intelectuală necontrafăcută. Reconsiderând valoarea romanelor de al doilea plan în ansamblul creației rebreniene, Vladimir Streinu observă judicios: "Atât se deosebesc între ele, ca mediu social, ca interes anecdotic, ca tehnică și construcție, romanele lui Liviu Rebreanu, încât s-ar zice că întreaga sa carieră de scriitor este o mare și continuă prinsoare de a nu se repeta. Această sforțare la noutatea temelor, a procedeelor și a lumii ce-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dedicat primilor noștri poeți moderni: Nevroticii (Traian Demetrescu, Iuliu C. Săvescu, Mircea C. Dimitriade, Al. Petroff, Constant Cantilli, Al. Obedenaru, Gabriel Donna, Ștefan Peticăă. Fiecăruia dintre cei amintiți i se dedică un scurt paragraf biografic (fără pregnanța și fără voluptatea anecdotică proprii lui G. Călinescuă, exact însă și semnificativ, urmat de succinte definiri ale operei și personalității creatoare. Traian Demetrescu, bunăoară, mort la doar " de ani, și-a așezat "identitatea de poet între un prim Macedonski din trecut și G. Bacovia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
special poezia, la receptarea critică, la criterii de apreciere estetică etc. Citindu-l, n-am putut scăpa de senzația complezenței, deși autorul Ritmului imanent răspunde cu franchețe, eludând cu eleganță chestionările mai incomode. Medalionul este mărunt ca semnificație, sufocat de anecdotic. Mai nimic nu se poate reține, poate doar această schiță de portret: "Înalt, distant și totuși apropiat sufletește, distins, cu o frunte înaltă de voievod, Vladimir Streinu a fost și a rămas unul dintre poeții și criticii noștri literari de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
una a moralismului desuet, pigmentat de oaze de oralitate specifice memorialisticii. Scrisorile supraviețuiesc, în ansamblu, tocmai grație acestor insule fericite, constituind astfel, în expresia lui I. Negoițescu, "o literatură în sine fină dar superficială, scoțându-și efectele din pitoresc și anecdotic pur" (2002: Alexandru Macedonski 54 melanjează discret tiparul augmentării imaginative a universului înconjurător de către psihicul infantil, propus de Nicolae Gane (în Cânele Balan), cu pattern-ul naturalist al evocării viselor terifiante ale copilăriei, brevetat de Barbu Delavrancea (în Trubadurul)55
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a prozei cărtăresciene dublează, în chip fericit, un tempo al narațiunii alert și o artă a construcției epice seducătoare. Nuvelele și romanele lui Cărtărescu pot fi citite la mai multe niveluri și pot fi interpretate din mai multe unghiuri, de la anecdotic la parabolic și de la erotic la autoscopic. Frapează, în cazul scriitorului român, profuziunea de detalii din cele mai diverse domenii ale cunoașterii, distilate în proporții variabile în diegeză și generând impresia că epicul se decantează lent, în urma unui proces de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
elementar, proaspăt și pur, simili-paradisiac, în care fiecare prezență naturală devine un reflector sui generis al ființei elogiate, proiectată într-o inepuizabilă rețea de analogii. Poetul se situează, totuși, foarte departe de ordinea și echilibrul tradițional-romantic, orice coagulare de tip anecdotic fiind evitată. Nu se poate vorbi, de asemenea, nici de precisa conturare a unui „cadru” natural al confesiunii: planurile interferează, sistemul de referință se schimbă rapid de la un vers la altul, fiecare imagine devine un fel de nucleu generativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitând fie în jurul constructivismului, fie al suprarealismului, era de natură să întrețină asemenea scheme de organizare a spațiului imaginar. În varianta sa constructivist-integralistă, exigența, de pildă, a de-subiectivizării poeziei (antisentimentalismul, repudierea retoricii, anecdoticului, cultul „obiectivității” și al sintezei intelectuale aplicate unei lumi a obiectelor ce miza pe senzație, pe o concretețe și plasticitate în stare să ofere o replică verbală materialității lumii date etc.) invita la întoarcerea spre un afară mereu promițător ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată de simili-reportajul realizat de „aparatul înregistrator” care e ochiul poetului. Intră în joc aici, fără îndoială, și refuzul programatic al „logicii” și „gramaticii”, al limbajului conceptual-reflexiv, a cărui necesară coerență „anecdotică” periclita, ca închidere, apetitul dinamic al unei viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce în ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărâmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
versurile de dinainte de Colomba exigența programatică a „expresiei plastice, stricte și rapide” apare astfel ilustrată în modul cel mai direct în construcția poemului prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale și de atomizare a discursului, împiedicând dezvoltarea anecdotică a unei „idei” și facilitând, în schimb, percepția „simultaneistă” a unei lumi-almanah caleidoscopic etc.) și eliptism, reducându-se la strictul necesar elementele relaționale din interiorul versului și accentuându-se astfel sugestia de ritm accelerat, iar pe de altă parte vizându
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
principiul ce prezida la construcția imaginilor, prin care se puneau, de fapt în chestiune chiar fundamentele limbajului liric tradițional. Or, programul poetului viza, - am subliniat acest lucru în mai multe rânduri - tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența „anecdotică” a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării, până la „tabuizarea” (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonomie a semnificantului față de semnificat. Cu privire la aceste aspecte s-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vedere „final”, respectiv, care este înțelesul visului pentru viitor? Trebuie notat că visele nu apar în general ca evenimente izolate ci ca dovadă a proceselor inconștiente în curs de desfășurare adesea reprezentate de serii tematice (Rossi, 1997Ă. Într-un raport anecdotic asupra unei serii de vise personale Rossi (2003bă descrie felul în care a reluat visele în imaginația activă din cursul zilei pentru a ajuta propria recuperare după un atac vascular cerebral. El arată cum a devenit preocupat de anumite experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
durerea nu este neapărat produsă de stres în sine ea este adesea exacerbată de stres și durerea poate fi desigur foarte stresantă. Utilizarea hipnozei pentru controlul durerii are o bază puternică în literatura experimentală de specialitate precum și în numeroase rapoarte anecdotice, deși până relativ recent au existat prea puține studii controlate care să vină în sprijinul eficacității sale clinice. Hipnoza ca abordare în tratament asigură pacientului ocazia de a-și dezvolta auto-eficacitatea în timp ce își dezvoltă de asemenea abilitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
intestinul gros sau colonul. Boala poate debuta la orice vârstă, dar cel mai frecvent debutează între 15 și 30 de ani. Nu există nici un tratament convențional (medical sau chirurgicală, deși o serie de studii de caz recente și de rapoarte anecdotice arată că folosirea diferitelor tipuri de hipnoterapie în tratamentul bolii Crohn au dus efectiv la vindecarea bolii (Abela, 1999Ă. Dovezile recente demonstrează că stresul datorat evenimentelor psihosociale și emoțiilor negative este cu siguranță implicat în evoluția bolii și chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
istoriografului, trezind, cum spuneam, suspiciuni de paternitate (întărite și de faptul că ea se constituie într-o diatribă violentă la adresa domniei lui Iustinian, împărat altfel abordat pozitiv în textele istorice redactate și expuse de Procopiu pe parcursul vieții!). Considerată de unii "anecdotică", de alții "grotescă" și "pornografică" (cu precădere în capitolul 9, unde autorul ne povestește, cu amănunte picante, felul în care Teodora a ajuns împărăteasă a Constantinopolului, din curtezană de mîna a doua, ca urmare a unui decret imperial), istoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
alcătuirii ei (pentru postumitate!), atunci ea se află în dorința autorului de a demonstra că, și la nivel istoric, se poate comite crima perfectă și datoria istoricului e, prin excelență, de a o invalida, prin deconspirare. Ca atare, fie și anecdotică, Istoria secretă a lui Procopiu pune într-o lumină nouă domnia (prezumtiv criminală) a lui Iustinian, demascînd dedesubturi politice și morale mai curînd absconse. Ce legătură ar putea fi totuși între acest text semi-apocrif, de la sfîrșitul antichității, și apreciatul roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
scriu după unii critici romane anti-consumerism, despre moarte și disoluție (îndeosebi în cazul Corecții-lor s-a spus că e creația prin excelență a unei societăți americane descompuse, ulterioară atentatelor tero riste din 9/11, fiind chiar, în consecință, mediatizată insistent; anecdotic judecînd lucrurile, se poate menționa decizia faimoasei moderatoare de talk-show, Oprah Winfrey, de a selecta Corecții drept "cartea anului" în Oprah Book Club, onoare refuzată însă de Franzen ca tentativă de triviali zare a artei). În fond, problematica estetică și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]