570 matches
-
pentru „inactualitatea” și „misticismul” scrierilor sale, C. face o mea culpa publică (1948) și trece grabnic la producerea unei literaturi angajate ideologic. În Negura (I-II, 1949-1950, primul volum primind Premiul Academiei RPR), el blamează vehement clasa conducătoare din România antebelică, înfierează războiul antisovietic, povestind întâmplări oripilante, creionând personaje definite prin bestialitate. Caricând fără preget, C. vrea să instituie o realitate atroce, pentru care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
burghezo-boeme. Într-o notă pesimist realistă, C. Rădulescu-Motru remarca la acele timpuri că adevărații cărturari, detașați de materialismul vieții și preocupați de aflarea adevărului sunt specii rare, eventual lipsite de curajul de a se manifesta 33. Cu toate acestea, generația antebelică de intelectuali - care corespunde mai mult sau mai puțin modelelor ideale sau idealizate - nu poate fi contestată. Pentru intelectualii din vechea gardă, dezideratul suprem a constat în unirea provinciilor într-un stat național unitar, toate acțiunile în câmp politic și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de eri, se duc!"10 - este deviza unor intelectuali nostalgici ai provinciei, Aurel I. Gheorghiu și Marcel Olinescu, care devin adevărați creatori de memorie prin publicarea, în 1927, a unui album de desene realizate după fotografii. Imaginile redau zona Botoșanilor antebelici, prin peceți, biserici și mănăstiri, școli, case sau scene de viață cotidiană din secolele trecute, menite să rămână mărturie a unui trecut mai demn decât prezentul. După război, Botoșaniul stă sub semnul inerției, deși pe plan cultural începeau să se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însuși absolvent al Laurianului, cu un doctorat în drept, politician, inspector școlar, publicist, Iacobeanu este unul dintre exemplele celor ce activează cu succes în mediul intelectual al formării inițiale. Iată cum îl portretizează matematicianul Octav Onicescu, fost elev din generațiile antebelice: "cu alt temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Asociației foștilor elevi ai Liceului A. T. Laurian, organizație care din 1923 își asumă rolul principal în dirijarea mișcării culturale botoșănene 94. Unul dintre marile merite ale acestei Asociații este publicarea unui volum de amintiri ale celor care aparțin generațiilor antebelice de absolvenți ce alcătuiesc, de fapt, "galaxia Laurianului"95 - cea care a conferit notorietate acestui lăcaș de învățământ. Reconstituirea atmosferei anilor de școală denotă recunoștința și aprecierea față de foștii dascăli, dar și profesionalismul și exigența instrucției din acele vremuri. Rememorând
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a urma destinul Liceului Laurian: clădirea principală este distrusă într-un incendiu, iar multele greutăți materiale postbelice sunt atenuate prin sprijinul oferit de Asociația foștilor elevi ai Institutului, înființată în 1921 la Iași. Având în componență foști elevi din generația antebelică ce devin nume marcante în mediul universitar 122, Asociația s-a remarcat prin câteva inițiative notabile: s-au tipărit 300 de cărți poștale cu fotografia ctitorului liceului, dar și trei broșuri conținând testamentul hatmanului Bașotă, statutele Asociației și un memoriu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
progresiv după unirea provinciilor, potențată și de grupările de extremă dreaptă, își face loc și în sălile de clasă, unii elevi devenind promotori ai extremismului alături de profesori agitatori. Și totuși, antisemitismul în rândul tineretului moldovean se manifesta încă din perioada antebelică. Prezența elevilor evrei în licee a fost de multe ori incomodă pentru colegii creștini. La cursul superior al Liceului Laurian, în anul școlar 1922-1923, sunt înscriși 66 elevi ortodocși și 81 evrei, după începutul deceniului patru, numărul evreilor începând să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Turnuri, Supremul argument, 101 Epigrame etc. Totalizând, este vorba de 121 de intelectuali cu contribuție scrisă sau artistică în deceniile interbelice, 38 din județele Vechiului Regat și 83 din județele nord-moldovenești din Bucovina. Cei mai mulți autori aparțin generației formate în perioada antebelică, așa cum arată și tabelul de mai jos. Doar 34% este ponderea celor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Astfel, scena intelectuală interbelică locală este întreținută în primul rând de "vechea generație", promotoare a curentelor de factură tradiționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
numărul total al populației și al claselor de profesiuni, sectorul metalurgiei băcăuane ocupa un onorant loc trei, după orașele Galați și Iași. Iată situația pentru primele șase orașe: În perioada cuprinsă între cele dou) războaie mondiale, datorită unităților de producție antebelice cât și a întreprinderilor noucreate, Bacăul a devenit unul dintre cele mai importante centre industriale din regiunea Moldovei. Numărul mare al unităților industriale din oraș, susține cu tărie descrierea făcută Bacăului interbelic de către Grigore Grigorovici: „(...) un oraș de pe malurile Bistriței
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fabricii Letea este ilustrată și de procesul de lărgire a gamei de sortimente. Astfel, pe lângă hârtia de scris, cartoane și ambalaje, fabrica a început și producția hârtiei velină și semivelină, precum și cea de hârtie de timbru. Producția maximă în perioada antebelică a fost atinsă în anul 1913, atunci când cei 739 de salariați au produs 6.190,3 tone de hârtie. Performanța s-a datorat atât noului cadru legislativ din domeniul economiei - în anul 1912 a fost promulgată noua lege de încurajare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
raționalizare a producției și a muncii, implementate cu precădere de administratorul delegat al fabricii, liberalul Constantin I. C. Brătianu, tonajul producției de hârtie a crescut de la an la an. Totuși, abia în anul 1924 producția fabricii a atins nivelul din perioada antebelică (1913 - 6.190,2 tone, 1924 - 6.101,7 tone), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos (perioada 1919-1928): Pe data de 19 aprilie 1929, în cadrul unei ședințe a „Oficiului de vânzare a hârtiei produsă în România
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
avea pâine”. Anunțul era „în ton” cu solemnitatea momentului, pe 24 ianuarie 1919 împlinindu-se exact 60 de ani de la Mica Unire. La sfârșitul Primului Război Mondial, nivelul de trai al locuitorilor orașului Bacău a scăzut foarte mult în comparație cu cel din perioada antebelică. Până la relativa stabilizare din 1924, economia locală, în acord cu evoluția economiei naționale, s-a aflat oficial sub semnul „Refacerii și Aprovizionării”. În realitate, aceste optimiste obiective guvernamentale s-au „concretizat” prin explozia prețurilor, mărirea repetată a taxelor și impozitelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Motru, 1984:737-8). 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului Abordarea subiectului identității între granițele științelor sociale se face odată cu începutul secolului XX în lucrările lui Rădulescu-Motru și Drăghicescu. Motru publică în perioada antebelică două lucrări în care își manifestă interesul pentru specificitatea românilor: Cultura română și politicianismul, apărută în 1904, și Sufletul neamului nostru, apărută în 1910. Drăghicescu publică Din psihologia poporului român în 1907, cu care se înscrie pe linia etnopsihologiei 11
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de nud, la etajul 4 al Oficiului Național de Expoziții. Mică formațiune din cea mai nouă generație afirmată. Înainte de orice, meserie bine deprinsă. E chiar o demonstrație ritoasă de probitate. Cu nimic sub ce s-a practicat în atelierele academiei antebelice. O certitudine: pictura noastră, constant, pe mîini bune. Au dispărut cîrdurile nesfîrșite de oameni ai muncii, veniți, după '90, la regalul Peleș, să vadă unde-au locuit... Ceaușeștii. I-au uitat proletarii pe Pingelică și pe Samantha. Istoria cinică. Acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-n stînga: ce se mai pictează, dragă? deruta celui care ucenicise în Parisul tuturor nebuniilor artei numea, de fapt, cu tragism, teroarea ideologică la care era supusă (și) pictura, numea imposibilitatea acesteia de a-și relua și perpetua vigorile antebelice, starea ei de colaps. Pentru cei mai mulți din pictorii care veneau dintr-o Românie normală se punea chestiunea "supraviețuirii". Șansa, unica șansă, în a-și apăra cît de cît demnitatea rămînea acel dat al picturii ce se practica aici, într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În orașul pierzaniei și-al strălucirii noastre. Sigur însă voi fi în preajma blînd-fabulosului nonagenar Barbu Brezianu, exegetul lui Brâncuși și prietenul lui Noica, Eliade, Ionescu, Cioran, care-mi va onora vernisajul cu nobila domniei sale prezență. Venind, jovială, dintr-o Românie antebelică, atît de tînjită de noi (mai) toți. Atît de neștiutoare de învrăjbirea noastră de-acum. La revedere. 22 mai Cu, pardon, creionul prin București. Pardon, ca să evit cacofonia, nerenunțînd însă la eufonia argheziană, cea cu bastonul, care l-a logodit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnică din decembrie '89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelică, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o recunosc, fiind aceștia beneficiarii republicii sovietice, impusă după război. Românie care, prin acest oraș magnific, se și certifica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Dalles, și vă închipuiți ce forțe fuseseră puse în mișcare ca să asigure un vernisaj (neapărat magnific) la care avea să fie prezent liderul comunist, proaspăt aureolat cu scena balconului. Ora vernisajului. Mai trăiau încă și mai expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de securiști de la toate nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele pînze ale demnității. Reflector! Marele pitic, la patru ace, suita, suita și... și... cine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Niculi, dar și... dar și... Sadoveanu, Parhon, apoi figurile sinistre și obscure din anturaj (acompaniate de uniformele polkovnicilor sovietici), toată clica asta instalată de armatele de ocupație, în ținută de gală, culoare închisă, pălărie, fular alb etc. imitînd țopește elita antebelică, deja înfundînd pușcăriile, clica "elegantă" în tribune, contrastînd tragi-comic cu rufoșenia pegrei subit aderentă. Cine scosese gloata în stradă, cine-o "mobilizase"? Cei o mie de membri ai prizărîtului partid comunist? Nici vorbă. Singură venise. De altfel, cu ea se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
n-am cum ocoli grătarul fumegînd de la Dunărea. Trei mici, vă rog! sună ignobila-mi comandă. Și cu ea m-așez la masa de pe terasă. Să vă mai spun dacă nu sînt luat pe la miezul nopții de Salvare ce savoare antebelică, interbelică și postbelică se instalează dintr-o dată în papilele cu care, snobi, hulim atît de tare micul? Nu vă mai spun.) Evaluînd, așadar, inegalabila plăcere neaoșă de-a mînca un mic (cu muștar, sau fără? ești întrebat pe terasă), mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de sînge trebuia să-și însușească datele scenariului, chiar să imite acte oricum mai înțelepte ale Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, Germaniei în a părăsi comunismul și a reinstaura ordinea antebelică. Păstrînd proporțiile în sensul neechivalării a ceea ce s-a petrecut în 1989 cu alte momente ale istoriei românești să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele) mișcări inspirate de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obediență, dimpotrivă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zicînd el din drumul lui fără întoarcere cu care îl pișcau vigilenții săi urmăritori. Mult necesar sanitar necesar, zicem noi într-o literatură atît de fracturată de dictatură, dar și atît de convulsiv preocupată acum de regăsirea respirației ei autentice, antebelice. Și pentru că riscant de sumarele noastre notații sînt făcute aici, într-un atelier de pictură, e de observat că și în regimul acesteia s-au consumat drame, dacă nu atît de vocalizate ca în vocalizata literatură, nu mai puțin grave
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca atare a corespondentei mele cu chiar, coincidență, numele eroinei lui Mihai Ursachi!!! 26 iulie Într-o țară ce-și pierduse oricum identitatea și încă se lăsa prostită de reziduurile comuniste, se ivea în preajma unor seniori ai celeilalte Românii, cea antebelică, meniți a-i readuce acesteia demnitatea furată un tînăr de o ținută perfectă și de o dicție la fel de perfectă. Dacă regimul hidos al mineriadelor nu ar fi acaparat totul, atunci tînărul om politic ar fi cunoscut altă traiectorie. Așa, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
război, a fost adoptat un ansamblu de măsuri în direcția unificării economico-financiare, administrative, culturale, au fost puse în valoare - chiar dacă nu în întregime - noile posibilități create de Marea Unire. După câțiva ani de refacere, economia a atins în 1924 nivelul antebelic, urmând apoi o linie ascendentă, întreruptă de criza din 1929-1933; dezvoltarea a fost reluată, industria a cunoscut un ritm ridicat și a atins, în 1938, punctul maxim. Agricultura a continuat să rămână ramura predominantă a economiei națională, dar ponderea industrei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]