648 matches
-
s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul V. Hreamătă, continuă marșul în retragere, din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele de retragere, în localitatea Lespezi, infanteria inamică cu două batalioane, atacă puternic pentru a ocupa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe sine, dar și foarte arătos, îmbrăcat după moda americană, într-un costum gri, de culoarea cimentului, a cărui jachetă comodă avea o răscroială adâncă, și purta la ea o cămașă cu guler moale neobișnuit de lat. Era de profesie anticar, lucra cu firme americane de achiziții și le-a rămas fidel din vremea aceea nu numai bunului-gust, ci și pasiunii de a colecționa miniaturi chinezești din fildeș. Tatăl lui îi predase conducerea țesătoriilor al căror proprietar era în acel orășel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dintr-o esplanadă presărată cu pietriș într-un interior, ce-i drept, cu o geometrie foarte clară, în care tablourile, covoarele și puținele piese de mobilier te duceau cu gândul la un trecut care rima mai bine cu Onkel Rodolph, anticarul și fiul unui industriaș de textile, dar era și foarte european; mama nu vedea decât partea asta legată de trecut - pe care o numea „nobilă“ - și în salon, o încăpere dreptunghiulară, foarte luminoasă, care avea pe latura longitudinală un spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe care o cunoscuse ca bărbat tânăr făcea firme ca acelea ale tatălui său, fusese obligat să le preia, deoarece acest domn cu barbă îngrijită și obraji parfumați procedase așa, superficial și nerentabil. Ar fi fost mai bine să rămână anticar. —Am iubit New Yorkul, era un oraș care punea o patină pe toate lucrurile din Europa, până și pe propriile amintiri. Era ceva atât de altfel, de necunoscut, încât scotea din forță și vitalitate forme copleșitoare, atât pe lumină, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
preamăriți, morminte și învățați, plin de admirație pentru domnul Champollion, care probabil că ar fi fost în stare să descifreze această „hieroglifă“. Și, în același timp, nu voiam să fiu decât pur și simplu ca Onkel Rodolph, care fusese cândva anticar și avusese de-a face cu toate antichitățile astea ca, de pildă, acest sarcofag al unei fetițe care e acum bun de aruncat și lipsit de valoare pentru că zace ca un obiect neștiințific pe podeaua muzeului, laolaltă cu dulapurile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
doar de neica Dinu sau și de mine? Mie mi-a lăsat o portiță spre inima sa, nu se poate lipsi de mine la ctitoriile măriei sale, dar de neica Dinu se pare că nu mai are nevoie, asta judecând după anticarii care au bătut drumul de la Stambul la Odrii doar ca să-i arate lui Ștefan ce cărți au. Cam firav Ștefan ăsta... și-i tobă de carte, ca Scarlat al Mavrocordatului. Uite-l cum doarme Constandinul Stancăi ajuns domn pe viață
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care se ocupă cu procurarea de pașapoarte românești falsificate pentru evreii fugiți din teritoriile aflate sub administrație germană. Actele facilitau emigrarea lor, îmbarcați pe diverse nave ce pleacă din porturile românești peste Marea Neagră, spre Turcia. Documentele se fabricau la un anticar evreu din Constanța, legătura dintre ei fiind realizată de doctorul Solomovici, medicul familiei Hagiaturian. De altfel între anticar și doctor există o relație de rudenie, sunt veri, astfel că desele lor întâlniri aveau acoperirea perfectă. Acum înțeleg comportamentul ei ...murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Actele facilitau emigrarea lor, îmbarcați pe diverse nave ce pleacă din porturile românești peste Marea Neagră, spre Turcia. Documentele se fabricau la un anticar evreu din Constanța, legătura dintre ei fiind realizată de doctorul Solomovici, medicul familiei Hagiaturian. De altfel între anticar și doctor există o relație de rudenie, sunt veri, astfel că desele lor întâlniri aveau acoperirea perfectă. Acum înțeleg comportamentul ei ...murmură îngândurat Marius. În ultima deplasare, domnișoara Hagiaturian a fost strict supravegheată de oamenii Gestapo-ului. Ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în "prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întîmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele - pentru momentele de lirism intelectual. Unele cărți le-ai citit. Ți-aduci aminte și împrejurările. (Era pe vremea...) Câteva... stai la îndoială. Iată una pe care vrei s-o citești de zece ani și nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nu vorbesc, dar plâng cu tot sufletul când au scăpat un bănuț în palma vreunui om sărac. Vreun ștab de la vreo editură, pe post de dulău-șef, vorbește mieros când miroase o sfioasă cățelușă candidată la postul de secretară. Bătrânul anticar nu vorbește, dar se gândește din greu să descopere câte cărți rare, valoroase și mai puțin valoroase i-au trecut prin mâini de-a lungul întregii vieți. Mai-marele, nu contează cine, se gândește (și nu vorbește) că, înspre binele clanului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ghinion? Vrei acum să-l vinzi și pe patriarh? Înșfăcă portretul și Îl duse Înăuntru. Tot restul zilei rămase În bucătărie, nefiind În stare să privească hoarda pestriță a vânătorilor de talciocuri gospodărești, care-i căutau prin lucrurile personale. Erau anticarii de weekend din suburbii, care Își aduceau și câinii cu ei, și familiile oropsite care legau cu sfoară scaune de acoperișul unor hârburi de mașini, și cupluri de bărbați care scotoceau meticulos, Întorcând totul cu susul În jos În căutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Olimpia pe lobul unei urechi. - Și, barem sunt proaspete prăjiturile? Că de obicei le iei stătute! observă ea, fără schimbarea glasului. - Îmi pare rău. Le-am comandat special pentru tine. Numaipentru tine, comoară scumpă. Uite, ți-am cumpărat de la anticar patru cești de cafea antice, notează bine, de-ale strămoșilor, pe care am pus de mult ochii. Vreau să strângem de pe acum lucruri de preț pentru căminul nostru cel nou. Când Stănică vru să sărute pe Olimpia și pe obraz
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
datorită lui Ernest Hemingway și unei pleiade de romancieri care nu aveau În comun decît faptul că avuseseră parte de un articol scris de Franz Weyergraf, Întreaga familie putuse să plece În vacanță În vara aceea. Zărind În vitrina unui anticar din Aix-en-Provence două sfeșnice din bronz, Franz Îi spusese fiului său: „O să le cumpărăm! Fac o nebunie, dar nu-I nimic. Să zicem că ni le oferă Hemingway“. La Întoarcere, François Îl rugase pe tatăl lui să-i scrie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
un spațiu de patru metri pe cinci acoperit Într-adevăr cu iarbă, și acolo mă Întindeam lîngă tata ca să corectăm șpalturile care soseau sub forma unor foi lungi, pe care le derulam cu gesturile lacome și totodată grijulii ale unui anticar japonez căruia i se propune cumpărarea unei picturi rarisime pe mătase. Datorez corecturii lor atente a șpalturilor revistei Cărți de astăzi partea cea mai paradoxală a ceea ce constituie Încă și acum cultura mea generală. SÎnt la curent cu lucruri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pe niște informații bibliografice, cînd ele mi-au Îngăduit să Întrezăresc faptul că mai era posibilă și o altă viziune asupra lumii decît aceea care Îmi era impusă În clasă și acasă? Cărțile astea, cînd dau peste ele În lăzile anticarilor, le cumpăr așa cum cineva scoate pe hîrtie fotografică un vechi negativ regăsit: Cugetări asupra morții unui porc spinos, Revolverul cu păr alb, A tînji că nu poți să mori, Portretul artistului În chip de cățel, Viața ascetică În poezie, Discursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
spunea: „Merita bătaia asta de cap ca să ne educăm copiii, uită-te la François, uită-te la cartea asta...“. Am renunțat să-i telefonez. Nu venisem pînă În nord-vestul Saharei spaniole ca să mă cert cu el la telefon. La un anticar din Las Palmas, am pus să-mi scoată dintr-o vitrină un stilou de aur pe care doream să-l filmez și pe care pînă la urmă l-am și cumpărat. După spusele negustorului, era o piesă unică: fusese comandat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
filmez și pe care pînă la urmă l-am și cumpărat. După spusele negustorului, era o piesă unică: fusese comandat În Germania prin anii douăzeci de unul din episcopii arhipelagului Canarelor. Penița era din aur masiv și ornată de mînă. Anticarul privea stiloul În extaz: „Penița asta a servit să i se scrie papei!“. Episcopul - despre care anticarul vorbea spunînd Su Ilustrísima, de parcă acesta ar fi fost de față În magazin - pusese să fie gravat un blazon delicat pe capacul stiloului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unică: fusese comandat În Germania prin anii douăzeci de unul din episcopii arhipelagului Canarelor. Penița era din aur masiv și ornată de mînă. Anticarul privea stiloul În extaz: „Penița asta a servit să i se scrie papei!“. Episcopul - despre care anticarul vorbea spunînd Su Ilustrísima, de parcă acesta ar fi fost de față În magazin - pusese să fie gravat un blazon delicat pe capacul stiloului. Am deslușit În centrul lui o mică șopîrlă În centrul blazonului. Șopîrla aceea mi-a amintit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dimineața În căutare de șopîrle“. Din pricina șopîrlei, am plătit suma, ce reprezenta o mică avere, cerută pentru stiloul placat cu aur al Eminenței Sale - Su Ilustrísima. Rezervorul era nou și stiloul funcționa de minune. „E o bijuterie“, mi-a spus anticarul, propunîndu-mi să-l Împacheteze. I-am răspuns că pentru mine va fi un instrument de lucru și am pus stiloul În buzunarul interior al hainei. Trăgeam nădejde că această cheltuială neprevăzută mă va determina să Încep să scriu neîntîrziat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de data aceasta a fost... Opoziția ! (noiembrie 23, 2011) Lecția de istorie... dintre troiene Ce poți să faci pentru semeni atunci când ești înzăpezit ? De exemplu, să le împărtășești o lecție de istorie scoasă din paginile îngălbenite ale unei cărți de anticar: Nicu Gane, Amintiri - 1848-1891. Redau două fragmente, păstrând cu grijă ortografia epocii: Februarie 1888 “Deși se simțea că zilele guvernului liberal erau numărate, totuși a trebuit să primesc sarcina ce mi se dădea, întâi pentrucă nu eram în stare să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dădea niciodată explicații sau, dacă o făcea, se mărginea la amănunte lipsite de Însemnătate. Mi-a spus că fusese În Franța. Paris, Lyon, Nisa. Din cînd În cînd, soseau scrisori din Franța pe numele lui Laín Coubert. Erau Întotdeauna de la anticari și de la colecționari. Cineva localizase un exemplar rătăcit din operele lui Julián Carax. Atunci, ca un lup, dispărea mai multe zile și se Întorcea, duhnind a ars și a resentimente. În timpul uneia din aceste absențe m-am Întîlnit cu pălărierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
regenerare a parfumurilor intelectuale. Nu făcuse gazetărie, că era prea crud pentru o asemenea profesie cu mari riscuri, dar o visa, Îi stătea În sânge tot din familie și a Încercat să pătrundă În intimitatea parfumului ei. Un ,,Interviu cu anticarul Dumitru Grumăzescu” luat la 19 iunie 1984 de tânărul Malin Tăcu, elev, poet premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
numele cumpărătorului. Nu se menționau cifre, Însă data era din 1895, și imediat după ea urmau socoteli precise, cartea de căpătâi a unui domn prudent ce-și administrase cu precauție bruma de avere. Unele note despre achiziționarea de cărți de la anticari parizieni. Mecanismul afacerii Îmi deveni clar: Ingolf găsește În criptă o casetă de aur incrustată cu pietre prețioase, nu ezită nici un moment, o vâră sub cazacă, urcă din nou și nu le suflă un cuvânt tovarășilor lui. Acasă găsește Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
incrustată cu pietre prețioase, nu ezită nici un moment, o vâră sub cazacă, urcă din nou și nu le suflă un cuvânt tovarășilor lui. Acasă găsește Înăuntru un pergament, mi se pare evident. Se duce la Paris, ia legătura cu un anticar, un cămătar, un colecționar, și, prin vânzarea casetei, fie și sub prețul ei, devine cât de cât un om mai ajuns. Dar face și altceva, Își lasă serviciul militar, se retrage la țară și Începe să cumpere cărți și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rit umbanda. Nu, poate că eram În avans, căpătasem competențe inedite. Ca să-i facă pe plac nucleului istoric, Pilade ținea și un flipper de model vechi, din acelea care acum păreau copiate după Lichtenstein și fuseseră cumpărate În bloc de anticari. Dar alături, asaltate de cei mai tineri, se aliniau alte mașinării, cu ecranul fluorescent, pe care planau În escadre păsări de pradă pline de ținte, kamikaze din Spațiul Extraterestru, sau o broască sărea de colo-colo, emițând niște orăcăieli În japoneză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]