KorAP: Find »[drukola/base=antinomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...31 >

755 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este între și dincolo de ceea ce pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire a stării de criză a modului de a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin știința și filosofia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin știința și filosofia de la întâlnirea secolelor al XIX-lea și al XX-lea"673. a) Una dintre coordonatele pe care putem așeza această orientare a lui Blaga către antinomic este opoziția dintre raționalism și intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea unor căi alternative în raport cu raționalismul clasic, prin recurs la mit, metaforă și paradox. Însă, nu va urma calea iraționalismului intuiționist. Gândirea antinomică pe care el o va promova rămâne în cadre intelectualiste și raționaliste, însă ale unui nou tip de raționalism, unul "mai elaborat și mai nuanțat decât cel, mai curând grosier, care ne-a fost lăsat moștenire de către ultimele secole"676

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
lucru îl determină să avanseze într-o direcție în care Meyerson nu s-a aventurat. Uneori, spune el, determinată de întâlnirea cu iraționalul, cunoașterea avansează într-o direcție inversă decât în mod obișnuit, sporind iraționalitatea unui fenomen prin formularea sa antinomică. În acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite atitudini filosofice, pe tot eșichierul reflecției și chiar în domeniile cele

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a cunoașterii și gândirii, fără a asuma o poziție epistemologică iraționalistă. b) Un alt punct de reper pentru înțelegerea tematizării blagiene a antinomicului în contextul epocii este legat de situația metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în care știința acaparase scena cunoașterii, trecând în plan secund metafizica, un secol

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cunoașterea transcendentului, ci cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște mai târziu acest lucru, într-o autoprezentare filosofică, spunând că a văzut în aceste situații din știința timpului o reactualizare a gândirii dogmatice

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ce l-a determinat o dată în plus să urmărească sensul epistemologic și metodologic al acesteia și să încerce să acrediteze ideea unei cunoașteri cu sens minus, în care un mister nu este atenuat, ci e potențat, radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei eterogene, divergente sau contradictorii; b) o metodă specială de cunoaștere, menită să înfrunte anumite situații de limită, în care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
descria în prima jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
redus la discurs, potrivindu-i-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic și marginal, acesta devine unul normal și chiar semnificativ. În acest sens, urmărind situația paradoxului (aici fiind inclusă și antinomia) în secolul al XX-lea, Solomon Marcus arată că aceasta s-a

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cel al logicului ori cel al concretului. Ideea sa va fi regăsită mai târziu, spre sfârșitul secolului, de către un alt român, Basarab Nicolescu, care va avansa, după cum am văzut, teza existenței mai multor niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice, însă gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]