835 matches
-
fi boli ale bătrâneții. Acest lucru este valabil mai ales pentru cancerul la prostată. Hormonii masculini (androgenii), care se găsesc mai ales în prostată, sunt recunoscuți pentru faptul că induc un stres oxidativ. În mod normal, glutationul (GSH), care este antioxidantul natural al celulei, constituie o bună protecție împotriva oxidării. Însă, pe măsură ce omul îmbătrânește, nivelul de GSH scade: la 65 de ani, el este cu 20% până la 40% mai mic. Această scădere a nivelului de GSH riscă să pună în pericol
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
unui asemenea tratament. Medicamentul antitumoare doxorubicină, de exemplu, este eficient împotriva unor cancere, însă pe de altă parte prezintă dezavantajul de a produce mulți radicali liberi. Administrarea concomitentă de antioxidanți împiedică acest efect secundar 37. În plus, procente mari de antioxidant celular GSH micșorează suferințele și efectele secundare ale chimioterapiei prin întărirea celulelor sănătoase 38. Cancerul de piele Potrivit unui studiu național canadian realizat în cursul verii anului 1996, 75% din persoanele chestionate se expuneau razelor solare cel puțin 30 de
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
celulei.) Stresul oxidativ ar fi unul dintre mecanismele care contribuie la avansarea bolii și la sindromul de denutriție care îi este deseori asociat, prin diferiți mediatori cum ar fi TNF-alfa și IL-640. Unii cercetători sugerează deci un aport de suplimente antioxidante bune în cazul persoanelor suferinde de HIV pentru a împiedica stresul oxidativ să agraveze boala 41. Pentru a ilustra acest lucru, un prim studiu pe 3 adulți seropozitivi a arătat că o cantitate zilnică de la 9 la 39 g de
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
E46. În ciuda existenței unei literaturi științifice importante de câteva zeci de ani încoace, abia în 1989 Jekol a evidențiat o relație clară între apariția unui sindrom neurologic progresiv și o deficiență de vitamina E. Într-adevăr, vitamina E este un antioxidant important în ceea ce privește menținerea funcției și structurii sistemului nervos uman. După Gass, Sampson și colaboratorii lor (1988), această carență conduce la un proces degenerativ al axonilor din trunchiul cerebral, din măduva spinării și din nervii periferici. O carență de vitamina E
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
nivelul esofagului, stomacului și duodenului au devenit foarte frecvente în ziua de azi. Ele pot duce la grave sângerări intestinale și chiar la moarte. Se crede că stresul implică o producție mărită de histamine care are fi responsabile de ulcere. Antioxidantul din familia proantocianidinelor împiedică o producție prea mare de histamine și reduce până la 82% nivelul de ulcere gastrice și intestinale imputabile stresului. Doctorul Bell, gastroenterolog la Spitalul Ipswich (Anglia), a confirmat aceste lucruri la Simpozionul internațional cu privire la proantocianidol din 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
un efect benefic semnificativ 61. Otrăvirea sângelui Septicemia sau otrăvirea sângelui poate surveni, de exemplu, ca urmare a unor reacții inflamatorii cronice și a atacurilor repetate ale radicalilor liberi. Unele studii 62 arată că vitamina E, grație importantei sale puteri antioxidante, poate să restabilească una din funcțiile imunitare (funcția fagocitară) și să protejeze membranele globulelor sângelui. Astmul Antioxidanții pot contribui în mare măsură la protejarea bronhiilor de crizele de astm. Din moment ce vitamina C este antioxidantul cel mai prezent în mucoasele plămânilor
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
vitamina E, grație importantei sale puteri antioxidante, poate să restabilească una din funcțiile imunitare (funcția fagocitară) și să protejeze membranele globulelor sângelui. Astmul Antioxidanții pot contribui în mare măsură la protejarea bronhiilor de crizele de astm. Din moment ce vitamina C este antioxidantul cel mai prezent în mucoasele plămânilor și ale bronhiilor 63, ea a fost studiată în cazul astmaticilor și s-a realizat faptul că nivelul de vitamină al acestora este foarte scăzut. Creșterea aportului de vitamina C, cu 1 până la 2
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
produs de expunerea la cadmiu, pe care îl găsim în țigară, dar și în apă, antrenează diferite efecte toxice, mai ales la nivelul sistemului nervos. De aici pot rezulta tulburări funcționale grave. În plus, cadmiul epuizează repede rezervele noastre de antioxidant natural, glutationul. În schimb, administrarea de vitamina E și seleniu protejează împotriva efectelor neurochimice periculoase provocate de cadmiu 71. Alte tipuri de intoxicații Intoxicația nu este cauzată doar de țigară. Suntem supuși zilnic atacurilor poluanților de tot felul, care intră
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
1992). „Wine, Alcohol, Platelets and the French Paradox for Coronary Heart Disease”, Lancet, nr. 339. 3. Gutman, J., și Schettini, S. (1999). Le Guide ultime du GSH, Montréal, Canada, pp. 16. 4. Sublinierea autorului. 5. Cheng, K.M., și colab. (1997). „Antioxidant enzymes and atherosclerosis in Japanese quail: heritability and genetic correlation estimates”, Canadian Journal of Cardiology, nr. 13, pp. 669-676. 6. Ji, L.L., și colab. (1991). „Myocardial aging: antioxidant enzyme systems and related biochemical properties”, American Journal of Physiology, nr. 261
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Canada, pp. 16. 4. Sublinierea autorului. 5. Cheng, K.M., și colab. (1997). „Antioxidant enzymes and atherosclerosis in Japanese quail: heritability and genetic correlation estimates”, Canadian Journal of Cardiology, nr. 13, pp. 669-676. 6. Ji, L.L., și colab. (1991). „Myocardial aging: antioxidant enzyme systems and related biochemical properties”, American Journal of Physiology, nr. 261, R386-R392. 7. Gavish, D., Breslow, J.L. (1991). „Lipoprotein-a reduction by n-acetyl-cysteine”, The Lancet, nr. 337, pp. 203-204. 8. Stamler, J.S., Slivka, A. (1996). „Biological chemistry of thiols in
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Demrow, H.S., și colab. (1995). „Administration of wine and grape juice inhibits in vivo platelet activity and thrombosis in stenosed canine coronary arteries”, Circulation, 91. 18. Slane, pp.R., Folts, J.D. (1994). „Platelets inhibition in stenosed canine arteries by quercetin, an antioxidant found in red wine”, Clinical Res., 42. 19. Phon Pani Chrasamee, C., și colab. (1990). „Hypocholesterolemic effect of vitamin E on cholesterol-fed rabbits”, Int J Vit Nutr Res, nr. 60, pp. 240-244. 20. Ceriello, A., și colab. (1991). „Vitamin E
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
protein isolate, Immunocal™: application in aids and cancer”, in Montagnier, L. (Institutul Pasteur, Paris) și colab., Oxidative Stress in Cancer, Aids and Neurodegenerative Diseases, Publ. Dekker M. Inc., New York, pp. 447-461. 41. Baruchel, S., și colab. (1994). „Place for an antioxidant therapy in HIV infection”, in Pasquier, C., și colab. (ed.), Oxidative Stress, Cell Activation and Viral Infection, Birkauser Verlag, Basel. 42. Bounous, G., și colab. (1993). „Whey proteins as a food supplement in HIV-seropositive individuals”, Clinical Investigative Medicine, vol. 16
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
alimențări reprezintă, fără îndoială, o soluție interesantă de studiat și de adoptat. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fim precauți, chiar și în acest domeniu. Voi vorbi despre acest lucru mai târziu. Unele dintre vitamine și minerale au puteri antioxidante bine cunoscute, altele nu. Și alte substanțe, cum ar fi aminoacizii și enzimele produse de organism, sunt antioxidanți bine cunoscuți. Trebuie înțeles, de asemenea, că este vorba de un domeniu de cercetare foarte recent (circa 25 de ani) și în
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
în plină evoluție. Fiecare zi ne aduce noi descoperiri în acest domeniu al științei. Informațiile prezentate în această carte, și mai ales în acest capitol, transmit cunoștințe recente. Iată deci, în introducere, un tabel ce sintetizează, pe categorii, principalele substanțe antioxidante cunoscute. Tabel 6.1 Principalele substanțe antioxidante Vitamine - vitamina C - vitamina E - vitamina Q10 (ubiquinona) - vitamina A - retinol - carotenoide: betacaroten și licopen - vitamina B5 (acid pantotenic) - vitamina M (acid folic) - vitamina P (bioflavonoide) - proantocianidine - flavone și flavonoli: quercitină, camferol, pectină
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
noi descoperiri în acest domeniu al științei. Informațiile prezentate în această carte, și mai ales în acest capitol, transmit cunoștințe recente. Iată deci, în introducere, un tabel ce sintetizează, pe categorii, principalele substanțe antioxidante cunoscute. Tabel 6.1 Principalele substanțe antioxidante Vitamine - vitamina C - vitamina E - vitamina Q10 (ubiquinona) - vitamina A - retinol - carotenoide: betacaroten și licopen - vitamina B5 (acid pantotenic) - vitamina M (acid folic) - vitamina P (bioflavonoide) - proantocianidine - flavone și flavonoli: quercitină, camferol, pectină Minerale - seleniu - zinc - mangan - cupru - magneziu Aminoacizi
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Franța și Recommended Dietary Allowances (RDA) în Statele Unite. Cifrele de AQR și RDA sunt foarte apropiate; dimpotrivă, sunt niște diferențe între acestea și ANC, motiv pentru care voi menționa aceste diferențe când va fi nevoie. Tabel 6.2 Terminologia vitaminelor antioxidante și solubilitatea lor Vitamine Nume generic Solubilitate Vitamina A Retinol Grăsimi Provitamina A* Betacaroten Grăsimi Vitamina B5 Acid pantotenic Apă Vitamina C Acid ascorbic Apă Vitamina E Alfa-Tocoferol Grăsimi Vitamina B9* Acid Folic Apă Vitamina P* Bioflavonoide Apă Vitamina Q
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
starea optimă de sănătate a cetățenilor. Poate că în 15 ani, când bolnavii vor costa prea mult, se vor gândi mai bine și o comisie națională de anchetă va fi organizată... Tabel 6.3 Doze recomandate de vitamine și minerale antioxidante 1 Vitamine Nume generic ANC RDA Precauții Vitamina A Retinol 800-1000 ERd 2700-3700 UI 800-1000 ERd 2700-3400 UI A nu se depăși 2250 ER sau 7500 UI pe zi. Provitamina Aa Beta-caroten Nu prezintă toxicitate cunoscută decât în cazul cancerului
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Champaign, II, p. 105. National Research Council. 1989 a. Recommended Dietary Allowances, National Academy Press, Washington, D.C. National Research Council. 1989 b. Diet and health: implications for reducing chronic disease risk, National Academy Press, Washington, DC. Conservarea și sensibilitatea vitaminelor antioxidante În general, vitaminele sunt substanțe fragile ce trebuie ferite de lumină, de căldură și, bineînțeles, de oxidanții exteriori (vezi tabelul 6.4). Mă veți întreba: cum pot fi sensibile la oxidanți, când sunt recunoscute ca antioxidanți? Ei bine, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
trebuie ferite de lumină, de căldură și, bineînțeles, de oxidanții exteriori (vezi tabelul 6.4). Mă veți întreba: cum pot fi sensibile la oxidanți, când sunt recunoscute ca antioxidanți? Ei bine, acest lucru este ușor de înțeles până la urmă. Un antioxidant este o substanță relativ instabilă pentru a putea ceda cu ușurință un electron în scopul de a neutraliza un radical liber. Este perfect când acest lucru se întâmplă în interiorul organismului, acolo unde trebuie de fapt să se întâmple. Dimpotrivă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Este perfect când acest lucru se întâmplă în interiorul organismului, acolo unde trebuie de fapt să se întâmple. Dimpotrivă, în anumite condiții (lumina puternică, căldură etc.), această reacție se poate produce și înainte ca alimentul să fie ingerat. În acest caz, antioxidantul se oxidează și devine deci ineficient ca antioxidant. Tabel 6.4. Sensibilitatea câtorva vitamine antioxidante* Vitamine Căldură Lumină Oxidanți Vitamina A sensibilă foarte sensibilă foarte sensibilă Vitamina B5, acid pantotenic sensibilă stabilă puțin sensibilă Vitamina B9, acid folic stabilă sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
organismului, acolo unde trebuie de fapt să se întâmple. Dimpotrivă, în anumite condiții (lumina puternică, căldură etc.), această reacție se poate produce și înainte ca alimentul să fie ingerat. În acest caz, antioxidantul se oxidează și devine deci ineficient ca antioxidant. Tabel 6.4. Sensibilitatea câtorva vitamine antioxidante* Vitamine Căldură Lumină Oxidanți Vitamina A sensibilă foarte sensibilă foarte sensibilă Vitamina B5, acid pantotenic sensibilă stabilă puțin sensibilă Vitamina B9, acid folic stabilă sensibilă sensibilă Vitamina C sensibilă puțin sensibilă foarte sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
se întâmple. Dimpotrivă, în anumite condiții (lumina puternică, căldură etc.), această reacție se poate produce și înainte ca alimentul să fie ingerat. În acest caz, antioxidantul se oxidează și devine deci ineficient ca antioxidant. Tabel 6.4. Sensibilitatea câtorva vitamine antioxidante* Vitamine Căldură Lumină Oxidanți Vitamina A sensibilă foarte sensibilă foarte sensibilă Vitamina B5, acid pantotenic sensibilă stabilă puțin sensibilă Vitamina B9, acid folic stabilă sensibilă sensibilă Vitamina C sensibilă puțin sensibilă foarte sensibilă Vitamina E puțin sensibilă sensibilă sensibilă Vitamina
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Watier, B. (1989). Devenir des vitamines lors des étapes de la chaîne alimentaire, ed. CEIV (Centre d’étude et d’information sur les vitamines). De reținut Vitaminele A și C sunt vitaminele cele mai sensibile și își pot pierde toate proprietățile antioxidante în timpul preparării alimentelor, în timpul expunerii la lumină sau în timpul unei stocări prelungite. Mai ales vitaminele B5 și B9 riscă, din cauza marii solubilități, să fie evacuate în apa cu care se gătește. Vitamina E este cea care rezistă cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
alte alimente. În al doilea rând, chelatarea mineralelor le face mai ușor asimilabile pentru intestine. Este deci important ca, atunci când alegem multivitamine sau complexuri de minerale și oligoelemente de calitate, să optăm pentru cele care apar sub formă „chelatată”. Vitaminele antioxidante Cine are cea mai mare nevoie de antioxidanți? - Persoanele care au un stil de viață dezechilibrat: alimentație cu precădere industrială, alcoolism, tabagism, muncă de noapte etc.; - Adolescenții (au nevoie mai ales de vitamina A); - Sportivii cu multe ore de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
dintre rolurile sale majore este acela de a susține sistemul imunitar. Fumătorii au și mai multă nevoie de ea, întrucât fumul de țigară distruge repede rezerva de vitamina C. De asemenea, ea favorizează absorbția fierului și a calciului. Rolul său antioxidant a fost demonstrat în prevenirea bolilor cardiace și a cancerului pulmonar. În ceea ce-i privește pe diabetici, vitamina C pur și simplu le lipsește, deoarece aceasta este atrasă de insulină, care este uneori practic absentă din organismul lor. Iar atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]