1,016 matches
-
Și fiecare fată mi-o socotesc mireasă" (Autoportret). O declarație tandră, în treacăt, e frântură de epitalam: "Eu duc pădurile toate cu mine, / În ceru-nstelat și o zare" (Reveniri). Stare reiterată în poemul titular (Cum să vă spun), confesiune antologică numărând aproape două sute de versuri: Casa noastră-atârnă albă în prelungirea fântânii, Ți-am adus din câmp pe buze toate sensurile lumii, Toate sensurile lumii. Și de vis e repezită zarea ta în zarea mea. În Sentimentul mării, se schițează eminescian
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică, nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lor "se ajunge întotdeauna târziu". Clare, sentimentele exclud declarativismul grandilocvent; nici alămuri și nici tobe patriotarde. "O țară e făcută și din păsări / Cum o biserică e făcută / Și din viața de apoi". O cu totul remarcabilă poezie, Țară, text antologic, se cuvine reprodus integral: În tine nu mi-e dor de nimeni, Pământ apus în somn Prin verzi orbite, Și sunt străină dacă trec hotarul Pletelor tale obosite, Eu numai limba ta O știu vorbi în vis Și spune basme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
baudelaireană dintr-un sonet (XLIV): "A la très belle, à la très bonne, à la très chère". E dat ca, indiferent de sex, partenerii să-și anexeze câte ceva din Celălalt; intră în cauză spiritul intens posesiv, exclusivist, acaparant. Un poem antologic, Flanela, centrat pe exhibarea derizoriului, se adresează unei prietene invizibile prilej de imputări gingașe: Îți amintești desigur flanela violetă, flanela aceea sublimă pe care o îmbrăcasem în cea mai frumoasă din serile noastre; despre care îmi spuneai că îmi șade
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
eruptiv, neliniștit, ca în această auto-imago din Biografie. La vârsta la care alții fac exerciții de vocaliză, galopantul Labiș apărea în volum! O expresivitate vizual-sonoră fără greș asigură acestui text, cu cadențe de "tropot", cu fervori de "galop", un viitor antologic. Fraze-refren, rime interioare, vocale joase (de tipul u), un tact de metronom marcând apăsat finalul fiecărui vers iată particularități componistice frapante. Partitura în totul, complexă, se constituie într-o admirabilă fugă muzicală. Simbolica goană hipică în proiecție romantică, împreună cu "fecioara
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul antologic, multicord al poemului Primele iubiri, un fel de cantată patetică și eșantion al mitologiei personale, s-ar cuveni citat integral. Ne limităm la un segment: Azi, iată, am văzut un curcubeu deasupra lumii sufletului meu. Vin cerbii mei în goană
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al secolului al nouăsprezecelea), erotica în viziune feminină a cunoscut reașezări periodice; șoapta, sentimentalismul, linia retractilă acestea au lăsat loc problematizării, discursului ontologic, adâncirii în Eul solitar, asediat de reverii și mâhniri. Cele 13 poeme duble ale Carolinei Ilica, unele antologice, aliaj de străvechi cânt exorcizor și de modernitate esențială, respirând spiritualitate și farmec, țin de cerul unei arte impecabile. LIVIU IOAN STOICIU EUL CA UNDUIRE PERPETUĂ Semnalat întâi de Ștefan Augustin Doinaș în Familia (unde în 1974 i se publicau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ceremonie de ispășire, care să ne împace cu zeii. Cești de tablă uriașe și farfurii cu covrigi: acoperiți de un strat invizibil de cenușă, amândoi suntem vestigii ale acelorași drumuri uitate cu timpul, pavate cu blocuri de piatră vulcanică. Piesă antologică, acest Cântec încredințează că, în momentele lui calme, fantezistul era un patetic, un tandru. El, cel atât de obișnuit să demitizeze, se abandonează, aparent, unei melancolii erotice, dar sensul (încifrat) e acela al inserției cuplului în moarte. Ipoteticul drum făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
literaturii germane, București, 1956, eseurile lui Mihnea Gheorghiu (Orientări în teatrul contemporan, București, 1948, Orientări în literatura străină, București, 1958, Scene din viața lui Shakespeare, București, 1958, ediția a Il-a, 1960, ediția a IlI-a, 1964), ca si volumul antologic Shakespeare și opera lui, București, 1964, care, pe lîngă traduceri din exegeza tuturor țărilor, cuprinde și un important grupaj de studii românești (M. Eminescu, B. P. Hașdeu, I. L. Caragiale, G. Ibrăileanu, N. lorga, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de istorie literară propriu-zisă, pentru perioada respectivă. In legătură cu literaturile slave mai noi, lucrările sînt relativ puține. Menționăm pentru literatura poloneză : Olga Zaicik, Pasiunea romantică, București, 1965 și Stan Velea, Reymont, București, 1967. (g) p. 81 Cf. si volumul antologic Romantismul european, București, 1932, rezultat al unui simpozion în care vorbitorii s-au referit la mai toate literaturile principale din Europa. Pentru relațiile cu cultura bizantină, neogreacă si balcanică în genere, menționăm lucrările unui mare savant, puțin cunoscut publicului larg
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
o carte cu rețete tradiționale, La Cuisine de nos grandes-mères roumaines (1983), iscălită tot Doina Dor, ilustrează creativitatea diversă a scriitoarei și capacitatea de acomodare la universul adoptiv. După 1989, C. revine în spațiul cultural de obârșie cu un volum antologic bilingv, Poèmes en exil - Poeme în exil (1994), reunind echivalențe românești și franceze ale acelorași motive poetice. În 1995 apare la București și un roman compus după 1980 în limba română, Odioasa crimă din Carpathia sau Din însemnările unui celibatar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
autori contemporani sau despre clasici, prefețe, texte evocatoare, omagiale ori comemorative, meditații ori glosări pe subiecte culturale, morale etc.). Publică, în aceeași perioadă, cărți de convorbiri (cu Petru Dumitriu în 1994, cu Aurora Cornu în 1998), întocmește și prefațează volume antologice de texte confesive ale unor mari personalități ale culturii române: G. Călinescu, Fals jurnal (1999), Tudor Vianu, Cunoașterea de sine (1997). Un proiect mai vechi, proiect ambițios, realizat cu răbdare de-a lungul anilor, este masivul studiu Ficțiunea jurnalului intim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei literare a scriitorilor optzeciști. Notorii sunt Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina și apărută în 1993 (reunind texte de Liviu Antonesei, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
ofensiv, bătăios, polemismul intransigent, atât de caracteristice eseistului și criticului. De pildă, legenda situației subalterne avute, chipurile, de Mihai Eminescu și a mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
societate, istorie, cultură, putere, opiniile și ideile bunului simț luminat. Multe evocări extraordinare se află în Sfidarea memoriei, cartea de convorbiri cu Stelian Tănase, unde autorul confirmă explicit că își pune la punct memoriile. P. este și un talentat portretist, antologic fiind portretul făcut lui N. Steinhardt. Pilduitoare pentru elevația meditației sale este formula privind „libertatea interioară”: „Prețul libertății e mereu exigibil și niciodată definitiv plătit”. Cărțile lui P. constituie un prilej de multilaterală „experiență sporitoare”. Din pregătirea sa academică, referințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
inimii, 1975, Încercarea de a nu muri, 1980, Întoarcerea dramaticului Eu, 1983, Scrieri alese, I-II, 1985, Ciclul italian sau criza de timp, 1987, Piramida singurătății, 2000, Ninge la o margine de existență, 2002, Decebal, 2003; Momentul inimii, 2003, ediție antologică de Mariana și Dumitru Gabura, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. 377 A se vedea cap. Temeliile transmodernismului și cartea lui Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999). 378 Victor Teleucă, op. cit., p. 11. 379 Victor Teleucă, Ninge la o margine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sensibilă la „frumusețe și grandoare”, aplecată asupra realității imediate, dar percepută din „perspectiva lui Sirius”, pășind prin mizeria lumii înconjurătoare, dar cu capul în cerurile sublime. O viziune estetică a realității și o conștiință fulgurantă produc tablouri de neuitat, pagini antologice trasate cu un simț tragic revelatoriu. Așa sunt descrierea minei de aur de la Roșia Montană, interioarele austere ale locuințelor moților, ritualul lent în care o femeie mănâncă un măr, moartea simbolic-tragică în noaptea de Crăciun a lui Iacob Onisia în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
gudură moale. Mieii demult au murit în speranța / ierbii mai dulci decât laptele mamei. Și iată acesta e leșul cetății/ de toamnă, cu oase golite de măduvi/ Și-acesta prin ele, cum șuieră vântul,/ acesta e totuși cântecul nostru.” Volumul antologic, publicat postum, La capătul meu de înserare (1985), conține și un ciclu inedit de poezii, selectate de I. N. Boeriu, soțul scriitoarei. Sunt ilustrate aici stăruitoarele obsesii ale erosului și morții, dar și tema esențială a „nerostirii”, a suferinței cuvintelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
și dragostea populației, atît de alienată și dezamăgită de abdicarea fostului rege. Se spune că, la întrebările insistente ale unor ziariști în legătură cu motivele pentru care nu părăsesc Londra cu copiii pentru a se pune la adăpost‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡, regina Elisabeta a răspuns (antologic): The children won't leave London without me, I won't leave without the King, and the King would never go. În timpul Blitz-ului (cum, eronat, numeau londonezii bombardamentele aeriene germane) §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ palatul Buckingham a fost lovit de bombe în mai
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Carte sacră, carte profană), „Preaviz” (cronici de Al. Cistelecan), „Cronica literară” (susținută de Serafim Duicu, Iulian Boldea), „Agenda culturală”, „Semnal editorial”, „Caligrafii” (autor - Eugeniu Nistor), „Convorbirile noastre” (interviuri cu Al. Cistelecan, Laurențiu Ulici, Ion Vlasiu, Grigore Ploeșteanu, Teohar Mihadaș), „Eseuri antologice” (Emil Cioran, Omul fără destin), „Poesis”, „Antologie «Târnava»”, „Debut”, „Arhipelag de proză”, „Starea prozei”, „Historia - magistra vitae” (Vlad Georgescu, Originile neamului românesc, fragment din Istoria românilor). Contribuie cu proză Romeo Soare, Ion Roșioru, Petru Istrate, Vasile Bogdan, cu poezie Iulian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
Dintre sute de catarge (1990), semnând Aurelia Potlog. Primul său volum de poezii, De partea cealaltă a umbrei (1993), este semnat cu pseudonimul literar Aura Christi. Versurile care alcătuiesc relativ numeroasele ei plachete (șirul lor este întretăiat de un volum antologic - Nu mă atinge, 1997) dezvăluie o personalitate din ce în ce mai bine definită în climatul liric românesc actual. C. nu face parte din grupul, compact și agresiv, al poetelor care mizează totul pe dezvăluirea impudică a unei feminități dezlănțuite. Dimpotrivă, ea pare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
sunt caustice sau brutale. De regulă se mențin în limita unei ținute demne, indicând un spirit pe cât de echilibrat, pe atât de vioi și pătrunzător. Prozodia lasă pe alocuri de dorit, din cauza neglijențelor de ritm. Se întâlnesc totuși câteva catrene antologice, precum epigrama Unor parveniți sau epitafurile închinate lui Cincinat Pavelescu și lui Al. Calotescu-Neicu. A mai publicat o monografie a insulei Ada-Kaleh (1936), în care surprinde cu sensibilitate poezia unui colț de Orient neatins de modernismul occidental, iar în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
gândirea indiană, precum și esența platonică a unor scrieri ca Luceafărul. Împreună cu G. Popa-Lisseanu și Iuliu Valaori, P. publică pentru uzul elevilor de liceu gramatici ale limbilor latină și greacă și lucrări referitoare la cultura și civilizația romană, alcătuiește o istorie antologică a literaturii latine pe bază de texte și îngrijește ediții selective din operele lui Cezar, Cicero, Ovidiu, Titus Livius, Lucian și Xenofon. SCRIERI: Între divin și uman. O problemă a culturii elenice, Iași, 1921; ed. (Evoluția gândirii la greci), I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
categorie de om balcanic. Un exemplu definitoriu este, aici, levantinul. Având o descendență incertă (greco-turco-, sau arabo-occidentală), plurilingv, funcționar iscusit și intermediar priceput levantinul își apropriază, dramatic adesea, zonele de trecere sau de clivaj religios și cultural. Iată descrierea levantinului, antologic realizată de către Ivo Andri<5 în Cronică din Travnik. Confesiunea doctorului Cologna e, de fapt, un autoportret: "Asta-i soarta omului din Levant, căci el e la poussiere humaine, pulbere umană vânturată între Orient și Occident, care nu aparține nici unuia
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
variate și chiar cu caracter practic; interesantă este și atitudinea ostilă pe care o adoptă Augustin față de priscilienii din Spania. Descoperirea acestor scrisori, pînă acum necunoscute, se explică prin faptul că epistolarul lui Augustin circula în Evul Mediu în culegeri antologice, cum probabil se întîmpla și cu predicile. într-adevăr, și corpus-ul predicilor autentice ale lui Augustin, care fusese alcătuit de benedictinii din congregația San Mauro prin combinarea unor culegeri precedente, a fost mărit prin descoperirea unor florilegii cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]