1,520 matches
-
punct de vedere, soluția reciprocității, cercetarea Occidentului de către africani, de pildă, este o pură naivitate), cît faptul că pentru antropologie și privirea metropolitană a acesteia ei au fost totdeauna un obiect - și încă unul cu statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul „drept la diferență” este doar o altă fantasmă occidentală : „aceștia [popoarele colonizate, n.n.] se tem ca, sub masca unei viziuni antropologice a istoriei umane, să nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acestei povești, care îmi e mai aproape de suflet : recursul la context. Este o obsesie și un imperativ antropologic : orice fapt social trebuie plasat în contextul său adecvat și comprehensiv pentru a putea fi înțeles. Această credință militantă li se trage antropologilor din zorii meșteșugului lor, cînd populațiile pe care le studiau ar fi rămas pentru vecie exotice și primitive dacă ar fi fost privite doar cu ochii și din perspectiva europenilor și nu s-ar fi încercat o abordare a tuturor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doar de profitat. Nu cumva așezarea amintirilor despre comunism atît în contextul social al referinței lor, cît și în cel al rememorării ar fi de natură să ajute în mod similar înțelegerea comunismului și a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mod similar înțelegerea comunismului și a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de un asemenea demers într-o asemenea problemă : banalizarea răului, riscul de dizolvare a ororilor într-un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest risc există, dar el ține
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cînd izbucnea tot scandalul de la Giurgiu, într-un sat din Bulgaria populația majo ritară furioasă incendia casele „Țarului Kiro”, după ce niște asociați ai acestuia loviseră cu mașina și omorîseră un tînăr de 19 ani, se presupune că la ordinul „țarului”. Antropologul bulgar Stefan Krastev comentează acest incident care s-a răspîndit ca un foc de paie în întreaga țară vecină - așa cum se întîmplase cu cîteva luni înainte și în cealaltă țară vecină cu noi, Ungaria : TBD : Cine este de vină pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cărora înjurătura de mamă este, la origine, o degradare simbolică a liniajului matern (a „neamului”, în cazul nostru) prin trimiterea la posesiunea femeii. Interesant este însă faptul că, în mai toate aceste societăți, înjurăturile de excludere sînt dublate de ceea ce antropologii numesc, de la RadcliffeBrown citire, joking relations, adică dialoguri licențioase și acide (avîndu-le adesea pe soacre drept destinatare), dar reglementate social sub formă de glume legitime la care nimeni nu are voie să se supere. Uneori, acestea sînt puternic ritualizate, ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mormântul C, se aflau și rămășițele unui bărbat (în vârstă de 50 de ani) care a fost decapitat. E plauzibilă ipoteza că acesta a fost executat, foarte probabil pentru că a ucis-o pe femeia din mormântul C, ruda sa. Totuși, antropologul Joe Zias se îndoiește că omul a fost executat, deoarece gâtul său a fost lovit de două ori, fapt care, după el, sugerează mai mult un act de violență decât o execuție judiciară. Desigur, Zias ar putea avea dreptate, dar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
un dreptunghi azuriu pe cotor, unde îți este trecut numele și ce ai scris. Ești eseist? Locul tău e acolo, între Petros Haris și Camus, și trebuie să îmbraci straie cernite. Ești politolog, atomist, biolog cu ceva idei originale, sociolog, antropolog? La "Idei contemporane". Ai dreptul să-ți alegi culoarea, de la galben ca lămâia până la violet ca panseaua. Ești ceva nedefinit, romancier necunoscut sau prea cunoscut, pedagog? Volum separat, cu toate avantajele și dezavantajele. Ești inginer constructor, profesor de rezistența materialelor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a urmărit continuarea cercetărilor realizate de Tavistock Institute of Medical Psychology Clinica Tavistock, după cel de-al doilea război mondial. Interdisciplinaritatea, caracteristica definitorie a institutului, a fost dezvoltată încă din timpul războiului, când echipe formate din psihologi, psihiatri, sociologi și antropologi au realizat proiecte vizând recrutarea și selecția cadrelor militare, studiul moralului cadeților, tratamentul psihiatric. Debutul activității Institutului Tavistock este strâns legat de practica consilierii și a terapiei de grup, aceasta fiind prezentată ca o alternativă pentru intervențiile individuale. Lucrul cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
era pentru a aminti, împotriva bunei gândiri dominante, ceea ce Arthur Koestler numea "similitudinea funciară" care unește regimurile stalinist și național-socialist1. Dar nu se putea accepta acest lucru. Și, disprețuit, tratat drept provocator, a trebuit să fug cu lașitate în huiduieli. Antropologul G. Balandier, pe care îl însoțeam, m-a ajutat în acest sens. Mi-a adus puțin mai târziu servieta pe care o abandonasem urmăritorilor! Suntem în 1980! Și puterea intelectuală numește Binele și Răul. Ceea ce poate fi spus și ceea ce
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
chiar de înfeudare, care pare să prevaleze în triburile postmoderne. Dusă la extrem, morala unui social complet aseptizat a evacuat, fără mare efort, partea de umbră care este, de asemenea, un element al naturii umane. Prin urmare, așa cum o remarcă antropologul Gilbert Durand, prea mulți oameni "în acest veac al "iluminării" își văd uzurpat dreptul inalienabil la "luxul" nocturn al fanteziei. S-ar putea prea bine ca morala lui "joacă astăzi, dacă poți" și idolatrizarea muncii de furnică să fie culmea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din coduri și rituri de utilizare internă și tinde să relativizeze sau chiar să împiedice acest constant libido dominandi care se exacerbează cu regularitate în toate adunările. Dar care, tot atât de regulat, este pusă în discuție atunci când devine o preocupare obsesională. Antropologul Pierre Clastres vorbește în această privință de "societatea contra statului"98. Expresie judicioasă care, dincolo de triburile amerindiene pe care le studiază, poate să se aplice la o sensibilitate recurentă, ale cărei efecte le putem, mai ales, vedea în prezent. Sensibilitate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dezvoltă după un anumit model fixat de societate. Este indubitabil că există corespondențe între structura personalității și structura societății dar acest raport este mai ales de natură funcțională. În funcție de studiul simplificat, schematizat al unui grup social sau a unei societăți, antropologii au încercat degajarea unei scheme de personalitate (bază sociala a personalității). Animismul infantil cuprinde obiceiurile copiilor de a comanda lucrurilor, o perioadă de a explica originea lumii prin moduri fantastice, ceea ce devine specific despărțirii de lumea dinlăuntru și apropierii de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
văzut ca spațiu rezidual, ci ca element de instrumentalizare), concluzia mea fiind că, dacă elitele urbane nu intervin degrabă cu moștenirea erudiției și aristocrației rurale de care încă dispun, solidarizând - cum susține Vintilă Mihăilescu aici - economiști, urbaniști, arhitecți, sociologi, etnogeografi, antropologi, legiuitori plus decidenți politici, se va alege cât de curând un praf anti-identitar de toată groaza. Voi reveni la acest subiect, mai ales că el se leagă de tema nr. 44 din martie-mai 2010 a revistei Regard: Psihologia românilor. Cât
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
clădire înaltă lângă clădiri vechi? Alăturare înseamnă în final demolare“. Una peste alta, e limpede că astfel de dialoguri trebuie să aibă loc și (mult) dincolo de cercurile de specialitate. Adică să includă oameni într-adevăr interesați din mass-media, istorici, sociologi, antropologi, istorici ai mentalită ților, geografi, demografi etc. Dar urgența urgențelor este, cred, reunirea tuturor forțe lor ONG-ismului interesat de soarta Bucureștilor. Care nu sunt deloc puține, dar evoluează buimac și fără speranță. O atomizare total păgubitoare pentru noi, dar din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cartea Pentru Legionari.” (Corneliu Zelea-Codreanu) este un scriitor de talent. M-au apropiat de el religiozitatea sa adâncă, iubirea față de țară...; Mihail Racoviță, general, martor în procesul Căpitanului; Mircea Streinul, poet și prozator; Ion Tarnoschi, general; Petre Țuțea, filosof, economist, antropolog, prieten cu Nae Ionescu, deținut politic 13 ani, cărți-ghid de raftul 1 al bibliotecilor, ”Socrate al României” (E. Cioran) ; George Uscătescu, Dr. în Filosofie la Roma, Dr. în Drept, 1943, - după 1944, în Spania, ajunge Prof. universitar în Madrid. Operă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
se cocoșase un pic și plângea. Am lipit scara de un perete și am rupt-o la fugă... * În 1895, minerii din California au găsit rămășițele unei femei înalte de 2,03 m. Trei ani mai târziu, o echipă de antropologi a descoperit un alt schelet de femeie cu înălțimea de 2,38 m. Schelete similare au fost găsite în 1874 în Carolina de Nord și în 1912 în Wisconsin. În 1930, în nordul Mexicului, au fost descoperite morminte ale unui
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
prin propriile sincope și doar prin câteva tușe definite, însă întotdeauna definitorii. În cei doi ani în care mi s-a clarificat, ca autor, biografia personajului Omar, am lucrat cu rigoarea, dar și cu instrumentarul unui ziarist și al unui antropolog, intervievând câteva zeci de exilați ai țărilor orientale spre Europa, dar și europeni care au ales să își găsească o țară nouă în America de Nord, Australia sau Noua Zeelandă. Această căutare mi-a revelat trei invariabile certe: copilăria, spaima de moarte și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ficționalizat atmosfera și contextul, acordându-le ritm și personaje episodice create, dar mesajul lor a rămas, sper, același, puternic și realist: o poveste de dragoste și de moarte pe pământul lui Zoroastru. Mulțumirile mele Alinei Gabriela Dumitrescu, lui Amir Heidarkhodae, antropologului Alexandru Bălășescu, medicului primar oftalmolog Elena Pintilei și tuturor prietenilor din Iran pe care, dintr-un motiv sau altul, nu-i pot menționa. Daniela Zeca-Buzura septembrie 2012 Rămăsese culcat și tristețea îi stătea deasupra, ca uleiul pe apă. De când orbise
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ești dator, amice, zise puștiul și porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras o genă din schelete ale omului de Neanderthal, despre care spune că explică dispariția acestei specii. — Oamenii nu realizează că oamenii de Neanderthal aveau creierul mai mare decât oamenii moderni de Cro-Magnon. Erau mai puternici și mai duri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
este genetica și reprezintă prezența sau absența genei omului de Neanderthal. Povestea a fost preluată în New York Times, a doua zi: GENA OMULUI DE NEANDERTHAL DOVEDEȘTE UN COMPORTAMENT ECOLOGIST Teama față de „progresul tehnologic accelerat“ este justificată STUTTGART, Germania - Descoperirea de către antropologul Sheldon Harmon a unei gene a omului de Neanderthal care promovează protecția mediului „dovedește necesitatea unei politici de mediu raționale“, spune purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace, Marsha Madsden. „Faptul că oamenii de Neanderthal au pierdut bătălia pentru mediu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dacă întreprindem chiar acum o acțiune globală radicală“. Iar în Wall Street Journal: PRUDENȚA I-A UCIS PE OAMENII DE NEANDERTHAL „Principiul prudenței“ este mortal? Opuneți-vă pieții libere pe propriul risc, observă Clubul pentru Dezvoltare de Steve Weinberg Un antropolog american a ajuns la concluzia că oamenii de Neanderthal au murit din cauza unei predispoziții genetice de a se opune schimbării. Cu alte cuvinte, „Oamenii de Neanderthal au aplicat Principiul Prudenței, atât de drag ecologiștilor bigoți și reacționari“. Aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
povestea de pe BBC a fost preluată din relatarea unei agenții de știri germane. Această poveste, la rândul ei, se baza pe un articol publicat cu doi ani în urmă, în revista germană pentru femei Allegra, care cita ca sursă un antropolog al OMS. Dar nu există nici o dovadă că acel antropolog ar exista. Povestea nu ar fi circulat, spune Len Euler, profesor de mass-media din Georgetown, dacă redactorii de la BBC ar fi făcut o verificare minimă a dovezilor. Unii observatori media
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de știri germane. Această poveste, la rândul ei, se baza pe un articol publicat cu doi ani în urmă, în revista germană pentru femei Allegra, care cita ca sursă un antropolog al OMS. Dar nu există nici o dovadă că acel antropolog ar exista. Povestea nu ar fi circulat, spune Len Euler, profesor de mass-media din Georgetown, dacă redactorii de la BBC ar fi făcut o verificare minimă a dovezilor. Unii observatori media au remarcat că organizațiile noi nu mai verifică nimic. „Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
am fost atât de ocupați cu alți clienți în ultimele câteva săptămâni, încât abia acum am reușit să ajung. Îmi pare foarte bine să vă cunosc. Femeia întinse mâna. El doar se holbă la ea. OAMENII PEȘTERILOR PREFERAU BLONDELE Un antropolog observă evoluția rapidă a genei blonde E adevărat că blondele sunt mai sexy? Un nou studiu al antropologului canadian Peter Frost indică faptul că femeile europene au dezvoltat ochi albaștri și păr blond la sfârșitul ultimei epoci glaciare, ca mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]