1,523 matches
-
modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la un nivel mai profund decît cel comportamental, pătrunzînd dincolo de suprafața stratului "cepei culturale" (Dahl, 2005). De asemenea, se impune a fi articulată o paradigmă de cercetare susținută prin date empirice accesibile. De aceea, dincolo de intuițiile și tendințele euristice ale antropologilor, cercetările care lucrează cu probe standardizate și validate temeinic pe populații diferite tipologic sînt cele care au produs cele mai însemnate repere aplicative ale psihologiei interculturale. Dintre acestea, se individualizează deopotrivă cronologic, dar și prin amploarea și miza abordării studiul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile culturii studiate la începutul acestui volum, s-ar cuveni să privim specificul identitar într-o manieră plurală, căci așa cum subliniau doi importanți antropologi americani, "every man is in certain aspects: a) like all other men; b) like some other man; c) like no other man" (Kluckhohn, Murray, 1948) Combinînd definiția culturii propusă de M. Segall și colaboratorii săi (1999) ca the man-made part
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Există căi prin care evaluăm raportul de "cauzalitate" cultură-comportament (cultură națională versus comportament social)? 3. Ne oferă valorile sociale o bază mai temeinică pentru clasificarea culturilor naționale? Evaluînd impactul unor asemenea dileme, J. Looner și M. Malpass (1984) afirmau că antropologii sociali caută să identifice "universalul" (ceea ce e general uman, dincolo de determinările sociale, culturale și istorice), prin studierea sistematică a diferitului cultural, articulat tocmai ca urmare a influenței reunite a acestor determinări. Totodată, psihologii se bizuie frecvent pe presupoziția care afirmă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu ele (evidențiind independența de cîmp). O asemenea rezolvare perceptivă implicită a sarcinilor se pliază pe un pattern vizual achiziționat în socializarea primară și a fost semnalat și în studii etno-psihologice, precum cele coordonate de Vintilă Mihăilescu (1999). Psihosociologul și antropologul român a observat în cercetările sale din zona Gorjului, derulate asupra "ungurenilor" (din zonele colinare), precum și asupra "pămîntenilor" (din zonele de cîmpie), înclinații perceptive diferite: "pămîntenii" fiind mai "holiști", iar "ungurenii" mai independenți de cîmp. Berry și Witkin (1975) au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conceptele principale apar sub formă de perechi: sine/celălalt; individ/grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică, mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
11.7. Self-ul în contextul său fizic distanța proxemică întregi corpuri de cercetări asupra distanței proxemice, înțeleasă ca distanța fizică interpersonală care asigură o securitate psihologică în relația cu "celălalt", s-au articulat în ultimii ani, pornind de la intuițiile antropologului și sociologului american E.T. Hall (1966/2006), precum cele sistematizate de Little (1968), Smith și Bond (1998), Floyd și Voloudaki (1999) ori Littlejohn și Foss (2005). în figura 1 prezentăm distribuția spațială a distanței proxemice pentru cultura nord-americană. Vom descrie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este dependentă atît de cultură, cît și de cuvintele care aparțin vocabularului culturii respective. în acest sens, putem afirma că emoțiile fundamentale sînt experimentate chiar și în culturile în care nu există cuvinte pentru a le defini, aspect confirmat de antropologi (Ekman, 1992). Argumente în acest sens au fost aduse și de către Levy (1973, 1984, 1998), care a constatat că subiecții investigați din Tahiti nu au cuvinte în vocabularul limbii proprii pentru a exprima verbal "tristețea", în schimb, exteriorizează expresii ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu a evidențiat diferențele anticipate între Marea Britanie și Sudan luate ca întreg. în fond, este foarte important și "ce se înțelege prin ajutorare", căci, așa cum remarca S. Fiske (1991), comportamentul prosocial poate fi identificat practic în orice cultură studiată de antropologi, dar înțelesul atribuit acestui gen de comportament variază considerabil. De exemplu, Grecia era proverbială pentru generozitatea manifestată față de străini, cel puțin pînă la invazia turiștilor din prezent. R. Feldman (1967) semnala că străinii care cer o favoare în Atena primesc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se poate observa, "ajutorul" oferit în versiunea iraniană nu este deloc unul real, căci îndrumîndu-l pe "străin" înspre direcții fictive, "suportul" oferit "încurcă" mai degrabă, deși pare a fi foarte generos. Asemenea constatări se întîlnesc cu alte evaluări critice ale antropologilor la adresa "ospitalității balcanice" (și pe cale firească, a des invocatei "ospitalități românești"), căci această specie de comportament exprimă o "ospitalitate tensionată" (Bogdanov, 1997/1998), a "cuiva" care a trăit frecvent experiența lipsei și care, în pofida comportamentului său cotidian cu cei din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conducătorii lor războinici erau înmormîntați în morminte bogate peste care se ridică o movila numită kurgan), o civilizație în care femeia era supusă bărbatului și de multe ori era sacrificata la moartea acestuia. Ipoteza Kurgan se bazează și pe constatarea antropologilor că riturile de înmormîntare sînt extrem de conservatoare, transmițînd anumite norme și obiceiuri peste secole și chiar peste milenii. Acești proto-indo-europeni au interferat cu popoarele caucaziene (de la care au preluat tehnică procesării bronzului) și cu cele uraliene, de la care au preluat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Press, Cambridge, 2013. 6.7. MAREA FAMILIE AUSTRO-ASIATICĂ 171 de limbi (Ethnologue: 148 mon-khmer + 23 munda) vorbite de 100 de milioane de vorbitori în estul subcontinentului indian (India și Bangladesh) și Asia de Sud-Est (Chină, Malaezia, Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia, Myanmar). Sînt antropologi și lingviști care consideră că populațiile care vorbeau proto-austro-asiatica sînt populațiile autohtone ale acestei regiuni, celelalte (indo-europenii, chino-tibetanii, tai-kadai etc.) migrînd aici ulterior. Încă din 1906287, lingvistul austriac Wilhelm Schmidt crede că limbile austro-asiatice ar putea fi înrudite cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
auxiliare internaționale (interlimbi) 811.93 Limbi artificiale folosite pentru instruirea mașinilor. Limbaje de programare. Limbaje de calculator (681.3.062). Se poate dezvolta prin utilizarea denumirilor alfabetice (Tabela Ih) 8.8. LISTELE SWADESH Morris Swadesh (1909-1967) este un lingvist și antropolog american care a întemeiat glotocronologia și lexicostatistica. El este creatorul unei liste cuprinzînd cuvinte din vocabularul de bază, cuvinte pe care le regăsim în orice limbă istorică. Există o listă restrînsă de 100 de cuvinte, dar și liste extinse de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic. București: Editura Criterion. Kluckhohn, Florence. (1967) [1953]. Dominant and Variant Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983), State and Society in Soviet Thought (1988), la sociologul britanic John Goldthorpe, autorul lucrării Order and Conflict in Contemporary Capitalism (1985), și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a rămas exclusiv de cealaltă parte a baricadei în raport cu discursul oficial al științei. Deja prima jumătate a secolului nostru cunoaște o răsturnare remarcabilă de poziții în istoria cunoașterii științifice. Iată ce ne spune Claude Levi-Strauss, unul dintre cei mai mari antropologi ai secolului nostru, despre consecințele difuzării studiilor psihanalitice în Franța, între 1920-l930: "Datorită lor am înțeles că antinomiile statice în jurul cărora ni se sugera să ne construim disertațiile filosofice și, mai târziu, lecțiile- rațional și irațional, intelectual și afectiv, logică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
principiului autoînchiderii referențiale și intertextualității, nu trimite decât la sine și la nimic altceva. Principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale lumii și în societăți profund diferite ne face să credem că într-un caz ca și în celălalt fenomenele observabile rezultă din jocul unor legi generale". Concluzia lui era că sistemele de înrudire oferă terenul privilegiat pe care eforturile antropologului le pot întîlni pe cele ale științei "sociale celei mai dezvoltate, adică lingvistica": "în spatele contingenței superficiale și a diversității incoerente aparent a regulilor mariajului, noi am degajat, în Les Stmctures, un mic număr de principii simple, prin intervenția cărora un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în care funcționează organizația. Tendința curentului culturii organizaționale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
operă, balet, muzee etc.. O persoană cu un anumit grad de cultură este definită ca fiind rafinată, sofisticată, având cunoștințe despre arte și capacitatea de a le aprecia. În acest sens, cultura este o caracteristică a individului. Totuși, sociologii și antropologii folosesc termenul în sens mai larg. De-a lungul timpului s-au dat multe definiții culturii, și în toate s-au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învățat
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
multe definiții culturii, și în toate s-au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învățat în cursul vieții sociale și transmis din generație în generație. Apelând la aprecierile antropologului Ralph Linton putem spune: Cultura este ereditatea socială a membrilor unei societăți Cultura definește și pune la dispoziția membrilor unei societăți hrană pentru a o mânca, haine pentru a le purta, limbă pentru a o folosi, valori pentru a face
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
vizual, atingerile corporale, tonul vocii, reprezentarea timpului însoțesc și, uneori, înlocuiesc cuvintele. Toate acestea alcătuiesc comunicarea non-verbală. 3.1. Kinestezica sau studiul mișcărilor corpului Termenul “Kineks”, derivat din cuvântul din limba grecească ce desemnează mișcarea este o invenție lingvistică datorată antropologului american Ray L. Birdwhistell (1918-1994) și are înțelesul de: “studiul mișcărilor corpului în relație cu aspectele non-verbale ale comunicării interpersonale” (apud. S. Jolly, 2000, 133). Teoria lui Ray L. Birdwhistell se fondează pe asumpția potrivit căreia comunicarea prin mișcările corpului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
costurilor și asigurărilor de sănătate (Marthaler, 1978). „Dintele nu este, poate, organul cel mai reprezentativ pentru fenomenul “om” sau pentru aventurile sale biologice, psihologice, culturale și patologice; el are, însă o relevanță antropologică la fel de bogată ca și mâna despre care antropologii, psihologii și filosofii au scris atât de mult” (A. Athanasiu). Considerăm important să prezentăm câteva din considerațiile antropologice privind “dintele” consemnate în Tratatul de psihologie medicală de A. Athanasiu. Fața umană cu aparatul ei dentomaxilar devine o importantă parte a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]