2,449 matches
-
nici "geografia" culturală din vechime. Nu știm bine cum s-a comunicat și nici în ce măsură, dar cum naturii nu-i place vidul, nici omului izolarea. În această perspectivă evenimențială nu se poate merge prea departe. Rămîne ca hermeneutica de tip antropologic (cultural) să depășească aceste limite. Și tot ea să dea seamă, pertinent, de ceea ce avea să se întîmple în secolele evului de mijloc și în epoca modernă. După expediția macedoneană, o dată cu săvîrșirea marii tăieturi istorice pe care a reprezentat-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și ale unui spațiu de civilizație. Ținem să cunoaștem ce știau cei mai de demult pentru a identifica structurile de întemeiere. Astfel istoria culturii, cel puțin, trebuie să fie totuna cu o cercetare de tip fenomenologic a conștiinței, definită însă antropologic. Studii(le) de istoria culturii (cum se subintitulează India și Occidentul) ale lui Demetrio Marin sînt un îndemn și o cale către aceasta. INDIA ȘI OCCIDENTUL Studii de istoria culturii INTRODUCERE Recent s-a afirmat că evenimentul major al timpurilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
studii se disting, mai ales, prin patosul căutării și bucuria descoperirii, nu prin stuful erudiției. Autorul nu este ispitit de explozia informației și nici de metodologiile cercetării, ci de esența fenomenelor, de dinamica valorilor, de studiul imaginarului cultural în perspectivă antropologică. Demetrio Marin cultivă hermeneutica istorică și comparativă a ideilor, degajă probleme majore, propune soluții deschise realizînd, astfel, o lucrare de referință în cultura românească. Magistrul Demetrio Marin face parte dintr-o strălucită generație de filologi români, din secolul trecut, care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic, bazat pe etnicitatea antropologică și spirituală. În 1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1935, Crainic, evocîndu-1 pe Coșbuc, "poetul rasei noastre", explică: "Umanitatea, adică diferitele popoare care o compun, nu poate să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însăși viziunea stranie a naturii sugerează existența misteriosului nucleu cuprins într-însa prin prezența excepțională a "săhastrului mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad. de Marcel Aderca, p. 149. 8 Despre "simbolurile ascensionale" se pot consulta: G. Durand, Op.cit., p. 127 și passim; M. Eliade, cu referire la "tehnici ascensionale" în: Images et symboles, Gallimard, 1952
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și un „obiect”, în care subiectul urmărește o schimbare, o transformare a obiectului în conformitate cu o anumită finalitate; - în al doilea rând, relația dintre subiect și obiect are caracteristica unei interacțiuni active și creative, este o relație socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
grilă generală de lectură a fenomenelor de o mare diversitate. Astfel, prezența principiului terțului inclus determină o înrudire bogată în multiple consecințe între abordarea lui Lupasco și gîndirea simbolică. Fapte atît de îndepărtate de fizica cuantică, precum cele etnografice sau antropologice, își află astfel o posibilitate de interpretare coerentă în filosofia lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar... Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar... Stéphane Lupasco, fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul constelațiilor de imagini revela
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stéphane Lupasco, fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul constelațiilor de imagini revela și acest sistem dinamic de "forțe de coeziune" antagoniste, pentru care logicile nu constituie decît formalizarea"27. NAȘTEREA ȘI DINAMICA SISTEMELOR: SISTEMOGENEZA LUI LUPASCO Dinamismele antagoniste, în echilibrele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original: The Myth of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
101 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 16. 102 Ibid., p. 17. 103 William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, IV, 142, p. 243. 104 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 23. 105 Ibid., p. 24. 106 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 128. 107 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 55. 108 Ervin Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, 1987. 109 Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi." (Cf. Ioan, 13,15). Citat de Eliade. 110 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 36 și urm. 111 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 298. 112 Milton, I, 24, 48 și 67 (BCW: 490): "Bowlahoola is nam'd Law by mortals [...] Bowlahoola is the Stomach în every individual man." Foster Damon numește acest exemplu "unul dintre definițiile enigmatice ale lui Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Academiei Române. Membru al Societății Române de Filosofie, al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a subcapitolelor privindu-l pe Kant. Gândul în cauză ține de formula "eu sunt". Este vorba de ceva ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care, în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să fie evaluate concepte, idei, soluții, argumente, "teorii" semnificative care îi aparțin acestuia. Intervenția în text nu a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să fie evaluate concepte, idei, soluții, argumente, "teorii" semnificative care îi aparțin acestuia. Intervenția în text nu a condus însă către modificarea regulilor metodei de interpretare, nici către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]