9,963 matches
-
bătrâna sa mamă, de multă vreme învățată să nu-l mai aștepte la ore fixe, își vedea de propriul program și probabil, la acea oră deja se odihnea, așa cum îi recomandase medicul. Se apropie ușor de ușa dormitorului ei și apăsând cu precauție clanța, întredeschise ușa. În semiîntunericul odăii, întinsă pe pat cu fața în sus și sforăind cu întreruperi, bătrâna dormea profund. Cu pași de felină, Florin se apropie de noptiera pe care se zăreau medicamentele. Apucă cutia lunguiață din
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
lua în fiecare seară, sau mai ales atunci când nemulțumirile o tulburau peste măsură, diazepamul prescris de medic și își strecură o folie neîncepută de pastile în buzunar. Apoi, se îndreptă spre bucătărie, unde, direct pe mușamaua care acoperea masa, zdrobi apăsând cu lama unui cuțit, pastilele. Scotocind într-un alt sertar, dădu peste un tub de vitamine gol, pe care, după ce adună în el cu grijă, pulberea de diazepam și-l strecură în buzunarul pantalonilor. Și, la fel cum intrase, se
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Începu să urce scările și ajuns în fața apartamentului lui Vadim își apropie urechea de ușă. Sonorul dat aproape la maxim al televizorului - așa cum îi plăcea lui Vadim - îl asigură că acesta era acasă. Întâi șovăi, dar simțindu-și tremurul mâinii, apăsă hotărât pe buton, formând binecunoscutul lor cod. Nimic. Televizorul se auzea în continuare, dar nicio altă mișcare sau voce. I se păru că undeva, la parter, se auzea ceva și atunci se grăbi să sune din nou. În sfârșit, auzi
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
existăm răsună. A fost așa ca și când n-ar fi fost și totuși împlinirea e în este în care-ncerc mereu să aflu rost spre a putea sfârși a mea poveste. Nu mă-nspăimântă cerul plumburiu și plin de cicatrici ce mă apasă, știind că încă nu e prea târziu ca-n al lui zbucium să mă simt acasă. Numai tristețea că n-am reușit să-i fiu menirii mele pe măsură în inimă-mi s-a-nfipt ca un cuțit și râde de a
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > S-A SPART PRIMĂVARA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului S-a spart primăvara care încolțise în noi plumbul iernii ne apasă ca o bucată bacoviană între toamnă, moină și nori de ploaie... ciutură urât mirositoare în care verdele se ascunde neputincios S-a răzgândit primăvara să renască în noi... în loc să arunce cu-n ghiocel a folosit un cataroi Ascult neliniștea din
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
cerșește Zor-nevoie dintr-odată, Fecioria ei de fată. Ea-l împinge și-l strunește, Arșița îi potolește C-un sărut și fuge-apoi, Către casă, înapoi Unde-n vise se cufundă Și fiorii o inundă. Iar pe el, pe drum l-apasă Dor de mândra cea frumoasă. *** Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
să mai vin la tine, tu să mă aștepți cu masa.) . Nimeni nu se obosește, cum matale o făceai Din tot ce le prisosește, doar la ei se face rai. Greu e să nu poți să spui durerile când te-apasă. M-ai lăsat a nimănui fiindcă nimănui nu-i pasă. Nu mai sună telefonul vreau să cred că e stricat N-am mai auzit nici tonul fiindcă l-au dezactivat. . Getuța Zecheru - 25 martie 2017 Geta Corbu. (toate drepturile rezervate
BUNĂ-VESTIRE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380309_a_381638]
-
în domeniul scrisului. O face - în paragraful pe care îl vom cita mai jos - cu o anume sagacitate, mizând pe o frază în perioade lungi, ca un piton ori șarpe Boa fascinant, însă iminent devorator. Este o frază în interiorul căreia apasă tot mai tare pe accelerator, prin verbul ,,am scris” (de două ori) și prin reluarea, de patru ori, a indicativului prezent SCRIU: ,, Am scris, de-a lungul timpului, poezii, schițe, am scris cuvinte frumoase pe foi de hârtie, trimise apoi
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
listă de ascultători-admiratori, dar și protagoniști ai emisiunilor Roxanei la Radio România Internațional. „Fiecare emisiune a Roxanei are o arhitectură aparte - pe cât de ingenioasă, pe atât de solidă. Ascultându-i producția radiofonică, ai impresia că autoarea cântă la pian... Și apasă mereu pe clapele cele mai sensibile, încât sunetele răzbat în adâncul sufletelor - și ale celor intervievați, și ale celor care ascultă emisiunile”, apreciază emoționat Vlad, ca să adauge: „Această armonie, în egală măsură discretă și agreabilă, o definește pe Roxana și
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
în cartea sa cu același titlu). O referință (critică) la adresa acelor categorii de persoane create înainte de 1989, dar menținute prin minciună și dibăcie politică și după de guvernele din blocul estic. Persoane cu o stare de spirit specifică, în sistem, apăsați economic, din pricină transformați în sclavi și semisclavi. În realitate, aceiași oameni cărora li s-a redat libertatea (la cuvânt, de a călători, de a vota pe cine dorește, de a ieși în stradă etc.), dar împovărați de sărăcie, confruntându
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
reuși să ne-o regăsim; că toată faima proastă, în parte produsă de acei concetațeni puși pe rele care ne fac de râs în lume, parte ca efect al unei susținute și bine coordonate propagande a altora, faima care ne apasă îndelung pe suflet și ne umilește, chiar fără să conștientizăm, poate fi spulberată printr-un asemenea succes răsunător și simbolic, o victorie în plan psiho-social de natură a ne încălzi sufletele ofilite de îndelungata deprimare.” Și cred că nu e
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
ofilite de îndelungata deprimare.” Și cred că nu e român care trăiește în afara țării care să nu simtă, cum spune Lucia, “faima proastă produsă de acei concetățeni puși pe rele care ne fac de râs în lume..., faima care ne apasă îndelung pe suflet și ne umilește chiar fără să conștientizăm!” Personal, n-aș dori să mai simt vreodată jena, revolta când, acum câțiva ani, unul dintre cele mai groaznice atacuri cu mitraliere ale unei școli elementare din Los Angeles a
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
clădire și poartă. Acum cu fața spre poartă, au covorul pe umeri, Licsandru în față, Oprița în spate. Numai că acum cilindrul format din covor este mult mai voluminos, iar mersul nu mai este al lor sub greutatea ce le apasă pe umeri. Învelit în covor se află tatăl lor, ușor acum doar de patruzeci și ceva de kilograme, după luni de suferințe și lipsuri. La poartă îi întâmpină portarul cu aceleași pleoape jucăușe și cap instabil pe gât. El vrea
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
Primarul se simte pentru prima data neliniștit în zborul său pe deasupra satului. Coboară încet-încet spre coama acoperișului unei case într-o mișcare care-l rotește ca pe o elice și-l amețește. Nu se poate opune pentru că indiferent pe ce apasă are ca rezultat o totală lipsă de reacție din partea mecanismelor care propulsează salteaua. În cele din urmă, atinge coama casei pe o linie ce trece pe sub saltea și care unește cele două laturi lungi. Are capul instabil pe umeri sau
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
fost când s-a pornit să vină aici. La poartă se oprește un autoturism Logan. O ușă se deschide și un cor de râsete se revarsă în afară, într-o atmosferă tristă de sfârșit de zi, fără rezultate așteptate și apăsată de nori cenușii, continui, care încep să cearnă stropi mici de apă. Cu greu se hotărăște Oprița să coboare din autoturism, dar când apare are un aer superior dat de bucuria de pe chipul ei, de lumina din ochi, de lipsa
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
de amarul venin. Cad picuri de ploaie și cerul e trist, O luptă în mine îmi spune exist. Iubirea în suflet îmi lasă un dor, Răbdarea învinge dorința și zbor. Cad stelele, pustiu este cerul, O luptă în mine mă apasă lovind Rugă aduc, strigând vocilor auzite, Vorbesc cu pământul, jelind. ( CAD ) Închid ochii și nu te văd decât pe tine, Iar teama de a merge sângerează în mine. Nu simt nimic decât sub pași pământul Și martor sunt la ce
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
2015 Tot cerșind din poartă-n poartă, Cruce vie printre cruci, Lacrimă de fluier spartă, Iancule, unde te duci? Știu că supărarea doare Și nu încape sub șerpar, Plini sunt codri de sudoare Și-Arieșul de amar... Noaptea peste ochi te-apasă, Lasă-ți murgul pe izlaz Și ți-om da pălincă întoarsă, Dă-l încolo de necaz! Dinspre Munți, dinspre lumină, N-auzi tulnicul cum strigă? Mai rămâi cu noi la cină, Brușul ei de mămăligă! Să rămâi la noi în
IANCULE, RĂMÂI CU NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378240_a_379569]
-
Primarul se simte pentru prima dată neliniștit în zborul sau pe deasupra satului. Coboară încet-încet spre coama acoperișului unei case într-o mișcare care-l rotește că pe o elice și-l amețește. Nu se poate opune pentru că indiferent pe ce apasă are ca rezultat o totală lipsa de reacție din partea mecanismelor care propulsează salteaua. În cele din urmă, atinge coama casei pe o linie ce trece pe sub saltea și care unește cele două laturi lungi. Are capul instabil pe umeri sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
9MaglavidPrimarul se simte pentru prima dată neliniștit în zborul sau pe deasupra satului. Coboară încet-încet spre coama acoperișului unei case într-o mișcare care-l rotește că pe o elice și-l amețește. Nu se poate opune pentru că indiferent pe ce apasă are ca rezultat o totală lipsa de reacție din partea mecanismelor care propulsează salteaua. În cele din urmă, atinge coama casei pe o linie ce trece pe sub saltea și care unește cele două laturi lungi. Are capul instabil pe umeri sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
Bietul nostru român, poate chiar prea blând din fire, modest și smerit, asuprit de vremurile ce încă îl apasă, în pofida tuturor furtunilor ce se abat asupra lui pentru a-l distruge, pentru a-l stârpi din rădăcină, își păstrează cu Tricolorul în suflet și destoinicie ființa națională. Or, și la Carapciu, raionul Hliboca, în frumoasa baștină a regretatului patriot
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
totuși în rândurile poeziei Veronica Maria Florescu ne destăinuie fața tămăduitoare a tăcerii, o tăcere din care rodește înțelepciunea și frumosul. Dacă o doare dorul de copil, o spune încet, aproape tăcut în versuri cu esență, cu mesaj. Dacă o apasă păcatul, scrie în culorile scrumului tomnatic, iar dragostea și durerea o vor fi tăcând în cel mai sublim mod: scriind. Să te învrednicească Dumnezeu cu gânduri frumoase Veronica Maria Florescu și de-acum încolo, pentru că oriunde și oricând, se vor
LIVADA CU POEZII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377123_a_378452]
-
fericit. Dar oare mai este posibil acest lucru în vâltoarea vieții de astăzi? Când suntem bombardați cu tot felul de vești despre războaie, tragedii în care se pierd vieți umane, boli care decimează ființe umane, de asemenea drame care ne apasă la nivel individual pe fiecare în mod diferit. Privesc tot acest tablou al vieții în care îmi desfășor viață și îmi dau tot mai bine seama că trăiesc în centrul mării controverse dintre Hristos și Satana, fie că suntem conștienți
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
le găsesc în Cartea Cărților doresc să merg pe firul acestui pasaj. În 1 Împărați 19-4 Ilie strigă în mod desnadajduit spre Dumnezeu să îi ia viața, insă înainte de astă el spune destul. Oare de câte ori oameni aflați în situații grele apăsați de necazuri nu spun destul? Îmi aduc aminte ca cu ani în urmă am văzut un tablou ce înfățișa un țăran român de prin anul 1907 acea perioadă grea de luptă și sărăcie din România descrisă într-un mod magistral
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
cele mai grele crize ce le parcurgem, iar inimile ce au fost atinse de acest minunat susur al iubirii vor dori tot mai mult să primească iubirea agape. Iisus Hristos este dispus să se întâlnească și astăzi cu orice om apăsat de păcate sau împovărat de suferință, bineînțeles folosind alte metode de a se apropia de om însă rezultatele vor fi mereu aceleași când ne abandonam în mâinile Sale, vom experimenta atingerea iubirii ce ne va transforma în oameni noi, iar
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază; Lăsați-mi draperia trasă Și storurile fără fantă Că vin tristeți care m-apasă Cu energie radiantă Și nu înțeleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu bănuiesc că nu sunt bune Aceste vorbe care dor; I-am arătat și buletinul ... Citește mai mult Stimată doamnă, pic de somnși veștile mă întristeazăCă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]