554 matches
-
de remanență a unor vechi obsesii. Gr. Codrescu este un „cititor” care nu putea rămâne impasibil față de fenomen. Nivelul participării sale este impus de importanța subiectului: o istorie a literaturii scrisă de pe o poziție declarat „critică”, de un scriitor cu apetențe politice liberale. Fiind un „fan” al valorilor clasice, apte să întrețină sentimentul de stabilitate și siguranță, comentatorul optează pentru o abordare complexă a literaturii, criteriul istoric și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu fi trist, Iliescu-i comunist!”, „Adevărata emanație a Revoluției - Proclamația de la Timișoara!” etc. Aceste sloganuri și multe altele incriminau lipsa de voință a noii Puteri de a descoperi cine a acționat violent împotriva demonstranților din decembrie 1989, lipsa de apetență etică a președintelui interimar Ion Iliescu, fost aparatcik comunist, și continuitatea dintre regimurile Ceaușescu și Iliescu. Dar s-au strigat ardent și lozinci din decembrie 1989, precum „Libertate te iubim, ori învingem, ori murim!”, „Nu plecăm acasă, morții nu ne
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dependența de afectivitate. Alina Herescu creează un spațiu clinic, cerebral și în același timp stropit cu pete de roșu care animă atmosfera. Un interior în care se intersectează sobrietatea unei ședințe de psihoterapie cu hârjoneala hipersexualizantă. O lume în care apetența lui Afrim pentru acvatic (acvariul pe verticală), pentru suprafețe fizice și psihice în-plutire, în-scufundare își găsește rezonanța optimă. Björk cântă Actorii aleși de Afrim au versatilitatea pe care orice exercițiu propus de tehnicile psihodramei (trecerea peste o traumă psihică prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
unul de "descurcare". Speranța mea era că acest proces se va desfășura fără vărsare de sânge și frământări masive. Din fericire, acestea nu au afectat România, însă au afectat Iugoslavia, printr-o curățare etnică și atrocități care păreau a confirma apetența "balcanică" pentru violență. Faptul că România a scăpat acestei tendințe s-a datorat unui număr de factori pe care nu îi voi examina în detaliu aici, însă simplul fapt că aceste lucruri nu s-au întâmplat în România trebuie să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Diaconescu, care sunt oameni mult mai puternici mediatic decât dumneavoas tră, e cu totul altă presiune. Și atunci încerc să mă gândesc ce vă determină. — Pur și simplu îmi place meseria pe care o fac și probabil că am o apetență pentru întronarea ideii de justiție. Acum pot părea cuvinte mari... Alte motivații interne nu am, să știți. Am și un salariu motivant, deși dacă m-aș întoarce la Timișoara aș avea același salariu, pentru că am deja grad de Parchet General
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
un moment dat și o funcție de procuror-șef al Secției de urmă rire penală și nu mi se părea normal ca acele cazuri mari, mai importante, să fie lăsate pe seama unor procurori cu mai puțină experiență, care nu aveau neapărat apetență pentru dosare de genul ăsta. Și cum eram pasionat și de combaterea criminalității economico-financiare, și de partea de anticorupție, din postura aceasta nu mai repartizam cazul unui procuror, nu mai trimiteam dosarul la parchetul tribunalului, ci îl luam și-l
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
și organizat pe servicii de specialitate, cu interni, externi, medici secundari. Spitalul vine cu o zestre de mare autoritate profesională și o activitate eficientă în domeniul asistenței medicale a accidentelor de muncă și al chirurgiei de urgență. De altfel, această apetență pentru chirurgia de urgență își va pune amprenta definitiv pe profilul spitalului în totalitatea sa. El va deveni o prestigioasă unitate sanitară în domenii fundamentale ale urgenței medico-chirurgicale. Un stagiu practic la „Urgența de la Floreasca” va fi dorit și foarte
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ar putea continua cu firesca și reconfortanta speranță a mântuirii. Străbați pustiul până la capăt, dar până la urmă tot scapi. Evadezi subtil de sub povara Timpului și a Istoriei. Totul se poate termina cu bine. Or, românii par a nu avea această apetență pentru soteriologia gnostică. Suprasaturarea de bine poate fi suspectă. Prin urmare este ironizată. ,, Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva...". Nici n-are cum să ne iasă totul bine din moment ce politica (și nu numai) este definită de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Michelle Perrot; și pentru ce? Să ai un oraș deschis, să locuiești în centru, să circuli și să folosești liber spațiul public, iată, acestea mi se par revendicări fundamentale"7. Istoria "zonei" non aedificandi mai ilustrează un lucru, și anume apetența claselor populare pentru spațiile lipsite de orice reglementare. Zona înconjurată de fortificațiile construite de Thiers între 1841-1843 a fost recucerită progresiv de diferiții marginali (adunători de zdrențe, hoți, țigani). Aceștia au creat "centura neagră", care a devenit în scurt timp
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face audiență și deci de a miza pe spectaculos, pe emoțional, reprezintă o puternică formă de constrângere care provoacă absența investigației critice în avantajul unei logici comerciale. Totuși, abundența conflictelor și aspectelor polemice nu poate fi redusă la o apetență a publicului pentru senzațional și insolit; este evident că ceva din experiența socială cotidiană a românilor transpare și în discursul știrilor. Fracturile sociale, reprezentările distorsionate legate de elitele politice și financiare toate acestea se găsesc reprezentate în geografia simbolică a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o tensiune psihologică (Petty și Cacioppo, 1981) și o nevoie implicită de a elimina sursa acestei tensiuni. Nu toată lumea este însă afectată în egală măsură de conflictele care rezultă din confruntarea unor puncte de vedere diferite. Unii indivizi au o apetență mai mare pentru conflicte, în timp ce alții resimt un disconfort mai mare atunci când asistă la situații conflictuale. La tendința de a evita neînțelegerile face trimitere și teoria "spirala tăcerii". Cercetătoarea Elisabeth Noelle-Neumann (1993) susține că evităm să ne exprimăm opiniile dacă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
americană, a ajuns la o concluzie similară: indivizii preferă să evite să discute despre politică sau să se implice în politică pentru că aceste activități amenință așa numita "armonie interpersonală" (Mansbridge, 1980). Există, așadar, o disponibilitate diferită față de participarea politică, iar apetența sau, dimpotrivă, aversiunea față de conflicte este, în general, un element care condiționează implicarea într-o politică din ce în ce mai axată pe conflicte. Cercetătorii care au analizat legătura dintre apetența pentru conflicte și participarea politică au operaționalizat-o pe aceasta din urmă prin
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
armonie interpersonală" (Mansbridge, 1980). Există, așadar, o disponibilitate diferită față de participarea politică, iar apetența sau, dimpotrivă, aversiunea față de conflicte este, în general, un element care condiționează implicarea într-o politică din ce în ce mai axată pe conflicte. Cercetătorii care au analizat legătura dintre apetența pentru conflicte și participarea politică au operaționalizat-o pe aceasta din urmă prin cinci categorii: protestele politice; implicarea în campanii; discuții interpersonale legate de subiecte politice; participarea la vot și contactarea oficialilor politici (Ulbig și Funk, 1999, p. 269). Dintre
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
triviale; eludarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi interpretate astfel de către receptori; rezolvarea unor tabuuri religioase, deseori cu valoare onomastică. Ca procedeu discursiv, eufemismul are la bază o interdicție verbală menită să protejeze sensibilitatea auditoriului. În limbajul politic, apetența pentru eufemism se explică, pe de o parte, prin tendința de cosmetizare a actelor politice și a liniștirii publicului larg, iar pe de altă parte, prin dorința de neutralizare a sensurilor peiorative și de evitare a exprimărilor încărcate conotativ. Folosirea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
au fost expuși iar aceste particularități pot cultiva o atitudine pro sau anti drog, în mod direct (prin versurile cântecelor) sau indirect prin asocierea drogurilor cu anumiți artiști. Sussman, A. S., (1994) susține că tinerii se identifică cu grupurile tocmai datorită apetenței pentru același gen de muzică, stil, limbaj sau experiențe de viață. Semnificația drogurilor. Goode(1993) observă că drogul este un concept universal întâlnit în toate societățile dar nu există criterii obiective de definire a acestuia în schimb, afirmă autorul, drogul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
filosoful italian. Filosofia contemporană înregistrează reorientarea interesului de cunoaștere de la adevărul obiectiv spre caritate. Nu mai e chiar de actualitate îndrăzneala proclamării inexistenței lui Dumnezeu, numai pentru că Acesta îi este științei inaccesibil 11. E datoria occidentalilor contemporani să-și regăsească apetența religioasă într-o relație cu divinul de acum descărcată de teamă, violență și superstiții. Adevărul eliberator nu aparține, arată Vattimo, nici teologiei, nici științelor. El e chemarea la caritate. Ieșirea din metafizică se datorează creștinismului. Învățăturile lui au lucrat în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
înțeleg din cercul sacralității victimare. Evangheliile reprezintă, arată Girard, cheia hermeneutică a recitirii retrospective a textelor vechi, antice și medievale, și a diferitelor motive mitice drept expresii ale violenței culturii. Principiile etice ale Occidentului, drepturile și libertățile ce-l definesc, apetența pentru ajutorare și ocrotire a victimelor sunt rezultatele perpetuării mesajului evanghelic. În mod paradoxal, eliberându-se de religie și ancorându-și comportamentul în drepturile omului, occidentalii își dezvăluie ascendența creștină, arată Girard: în centrul orizontului lor ideologic stă interesul pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
condiționate istoric. Ele reflectă prefigurativ (ca puncte de cristalizare) actuala stare de spirit a omului occidental. Biserica a fost mereu pe măsura credincioșilor ei. Receptarea ușor reducționistă a discursului teologal ca îndemn spre bune practici sociale indică orientarea actualei lor apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea se află totodată în miezul politicilor publice actuale. Recuperarea lor post-seculară ca religioase, creștine coroborează postularea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
transfigurează. Uriașul ei potențial metanoic 30 ar putea lucra în această direcție? Să fie, în acest context, religiozitatea gnostică varianta istorică adecvată evului post-secular? Libertățile religioase pe care, dincolo de pozițiile filosofice evidențiate mai sus, le asumă occidentalii legitimează această întrebare. Apetența acestora pentru învățăturile orientale, de-acum larg accesibile, interesul manifestat pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și apariția altor multe mișcări spirituale centrate pe recuperarea statutului uman
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-o relație profesională cu cultura, imaginea cărturarului fiind secondată de cea a profesionistului intelectual. Definiția de dicționar - de altfel simplistă și lipsită de rigurozitate - atribuie eticheta de "intelectual" persoanei ce desfășoară în mod obișnuit o muncă intelectuală, cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mărgele"504. Von Baltasar intuiește că numele nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie: "Ilaria (...) E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă"505. Von Baltasar, dușmanul de război, poetul-locotenent are o apetență manifestă pentru mitologie: "nu-mi plac șanțurile. Au ceva sinistru și inutil, și poate chiar diavolesc. Nu mi-ar plăcea să mor aici. Sunt prea multe șanțuri proaspete... Noroc că mi-ați spus de comoară, adăogă. Și atunci m-am
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
modelează metodele de comunicare În organizații. Echipele de intervenție oferă consultanță psihosocială: pun diagnostic, analizează, explică participanților mecanismele funcționării eficiente În instituții, propun strategii de schimbare instituțională. „Poporul” are Întotdeauna ceva de spus, semnalează disfuncții, vine cu propuneri concrete, are apetență pentru funcționarea democratică a propriei organizații; principalul este să fie consultat. Numai că „notabilii”, responsabilii mari și mici cred că știu ei care e cea mai bună soluție, ce trebuie schimbat și cum. Fiecare se simte dator să schimbe ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cei care cunoșteau situația lui de fost subaltern umil și nu de „revoluționar”, cum se prezenta mai târziu. El a avut o singură calitate: a Învățat norma supunerii și a atacului.fără menajamente. Și a fost animat de o nemăsurată „apetență pentru putere”, cum scrie Pavel Câmpeanu, sprijinită pe o netăgăduită iscusință În dobândirea și exercitarea ei. A utilizat toate strategiile, de la lingușirea superiorilor la mistificarea fără rușine a faptelor. El a ridicat lupta Împotriva celor capabili la rangul de normă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să se miște nestingherit în spațiul noii limbi, uitându-și limba de origine"; * capacitatea de a distinge între adevăr și eroare, pentru că studiul istoriei ideilor reprezintă o condiție indispensabilă a emancipării gândirii; * sensibilitate față de noutate și schimbare în viața socială; * apetența față de aprofundarea gândirii marilor deschizători de drumuri în sociologie, aceasta fiind proba modului în care capacitatea creatoare a înaintașilor a fost direcționată spre deslușirea tainelor realității sociale; * dorința de adâncire a cunoașterii sociologiei, precum și a vieții sociale reale; * spiritul critic
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a Moldovei dintre Prut și Nistru (pe care ei o numeau Basarabia) s-a produs după un război cu Imperiul Otoman, rușii intenționând inițial să-și alipească Muntenia și Moldova, apoi doar Moldova întreagă, apoi Moldova până la Siret. Este binecunoscută apetența Rusiei pentru „eliberarea creștinilor” din Balcani, dar în 1812 țarul nu a făcut referire la vreo „chemare” din partea basarabenilor asupriți, ci i-a felicitat pe nobilii săi pentru țara roditoare pe care au dobândit-o. În nefericitul secol XX, al
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]