881 matches
-
picioare, unul în fața altuia, de vorbă. Evident, uitaseră de mine. M-am tot învârtit în jurul lor, nu băgau de seamă că făceam tot felul de tentative ca să mă vadă. Muti își dusese amândouă mâinile la spate și îi povestea ceva, aplecată mult în față, înecându-se de râs. M-am uitat multă vreme la mâinile ei împreunate la spate, la palmele roz, la degetele cu unghii atât de frumoase și deodată mi-am înfipt dinții în degetul mic, pe care îl
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
colorate. Pe capac, un băiat blond purtând o vestă roșie și un papion pepit desena așezat la piciorul unei sălcii pletoase. Între genunchi ținea cartonul pe care desena, iar în mâna stângă un mănunchi de creioane. Lângă trunchiul gros și aplecat al sălciei stătea o broască verde, albă pe burtă. Băiatul privea drept înainte, undeva peste întinderea lacului, din care se vedea doar o fâșie îngustă de apă ajungându-i, albastră, chiar până la picioare. Lucian ridică încet capacul. Zâmbi cu un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
șoaptă chiar lângă ureche. Tresări întorcând brusc capul, dar nu văzu pe nimeni lângă el. Zări în schimb două colege care preferaseră să rămână în amfiteatru pe durata recreației. Ședeau departe, tocmai în rândul întâi, pe două scaune alăturate și, aplecate una spre cealaltă, discutau cu însuflețire în șoaptă. Eroul nostru se răsuci repede spre fundul sălii și constată că se afla exact în dreptul nișei boltite. Realiză imediat ce se întâmpla: bolta nișei acționa întocmai ca o antenă acustică, amplificând incredibil, prin
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ți se pare că am corp frumos? Trecând peste tresărirea din primul moment, Paul își aminti instantaneu de poza de grup a clasei lor la absolvire. Și-o aminti pe Geta așezată în fața grupului, în prim-plan, chiar pe pardoseală, aplecată ușor pe-un șold, cu picioarele strânse sub corp și sprijinindu-se de pardoseală cu mâna întinsă. Erau ea și încă o colegă, Luli Constantinescu, singurele din clasă purtând uniforme de atlaz negru într-o vreme când uniformele nu erau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Manifestările triumfului sunt: salturi, sărituri, strângeri la piept, îmbrățișări, sprint, mâna ridicată, săritura și lovirea aerului, ridicarea brațelor, sărutul, zbârlitul părului, palma pe spate, strângerea de mână, ale sau ale înfrângerii sunt: frustrări, expresii ale feței, mâinile în șold, capul aplecat, fața plânsă. Participarea ca sportiv la competiție, ori participarea ca suporter se prelungește prin intermediul emblemelor preluate din sistemul religios, amulete amintiri, care devin sacre, ori cupe profane și diplome, care anunță coduri sociale. Codurile sociale de identificare și comportamentale sunt
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
respect fiul scriitor a pipăit litera tatălui și cuvântul mamei încercând în această primă editare să lase cât mai amplă respirația documentului, a vieții trăi te, tușele de abstractizare fiind ușoare, fluide. Scris drept pentru Tatăl intrat în Lumea Drepților, aplecat și subțire pentru Mama nonagenară. Totul începe cu subtila radiografiere a Nicoreștiului natal (atît pentru tată cât și pentru fiu), un “loc de podgorie dăruind lumii vinuri de preț și primind în loc aceeași lehamite funcționărească a promisiunilor și înainte și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și clasicul cioc negru. El a făcut o mutare pe tablă și a ridicat mâna, într-un gest de o eleganță obraznică, spre adversar, având aerul că-l întreabă: "Mai ai curaj să continui?" Celălalt jucător nu-l vede, stă aplecat, cu bărbia sprijinită în palma dreaptă. Caută o soluție. Și nu se știe dacă nu va fi una providențială... ...cum s-a întîmplat să fie, de pildă, pentru Machiavelli, îndepărtarea din funcția de secretar al Consiliului florentin, când a revenit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la scoală de mică hirurgie unde am vorbit. Un gest din mână, nervos, al lui Rim și atît! . . . Lina, care sfârșise, reîncepu: - Noi suntem oameni maturi și tihniți . . . care ținem la reputația noastră . O strâmbătură sau un surâs pe fața aplecată a doctorului . . . O strâmbătură, probabil... și iar tăcere . Tăcere acum la amândoi. Lina începuse a da înapoi în bunele ei nădejdi. Așteptase vorbe bune sau rele și acum se întreba ce însemna tăcerea? însemna rău sau bine? Sau poate Rim
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în feluri și chipuri,încât, cu toții, am pornit o horodincă, strunită mâinile părintelui, apar, si de ale gazdei. Și, d -i sfredeluș,în inimile și-n trupurile noastre! Și, dă-i bâțâieli! Și, dă-i, când învârtite, când țupăite, când aplecate aproape pe genunchi, când... dar..., la ce să mai lungesc vorba, că, obosindu-ne oleacă, a trebuit să ne mai odihnim, cu câte un burdihănos de pahar. Asta, evident, sustras din timpul pauzei. Și scripca - iar; și artiștii - iar! Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
către foișoarele de sus și curți ascunse, zemuind de petece și de lături acide. Spoielile nu puteau acoperi arhaica coșcoveală. Podurile de case, prin care se putea trece în voie de la un capăt la altul al uliței, erau putrede și aplecate. Din când în când incendiile le mistuiau și alte scânduri vechi și ziduri completate le luau locul. Din uliță plecau fundacuri cu mlaștini și noroaie înverzite, de-a pururi mustitoare. Zidării pline de lepră își arătau dosul spre ele iar
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Și apoi făcea cinste poreclei, Santa Paciencia 1, fiindcă Bobby se purta foarte urît și ea parcă nici nu băga de seamă, zîmbea tot timpul cu gura plină de ace. Și nu-i cădea nici unul; nici chiar acum, cînd stătea aplecată, uitîndu-se În jos și Întrebîndu-l pe Julius dacă-i plăcea să meargă la altă școală, Îți place noua uniformă? „Termină dracului odată!“, strigă Bobby și pe covor se Împrăștiară o mulțime de ace. Victoria se ridică pentru a desena reverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dezgust amuzat. — Ți se pare că îl știi de undeva pe peștele ăsta? În sfârșit, ai luat-o pe arătură, doctore. Ai stat prea mult la soare. Nu-i bine pentru un tip cu meseria ta. Stătea ca un bâtlan, aplecat înainte, încremenit în stufăriș. Pescuia așa cum tasta Weber: într-un extaz năuc. Simțise nevoia să-l scoată pe Weber din oraș, să-l ducă într-un loc destul de liniștit ca să poată gândi și discuta, fără a risca să-i audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
închipuită de noi în acea dimineață să poată vedea orizontul și să poată simți gustul de sare pe o piele fierbinte, cândva. Deci da, copilul. Am zâmbit și când soția medicului-prieten, o cunoști, e anestezistă, mi-a spus să stau aplecată ca să-mi facă injecția în coloană, apoi m-am întins pe spate și l-am văzut pe el, pe medicul- prieten, cum se spală pe mâini îndelung, era foarte liniștit, dar nu vorbea sau eu nu auzeam, pentru că totul era
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
Fântâna La mine-n sat, în locul Fundătură, Se află un pârâu învolburat, Iar mai la răsărit, pe o ridicătură, Se află un stejar bătrân și aplecat. Sub el se află o fântână Unde au poposit săteni și mulți străini. Văd frunzele ce cad din ramura bătrână Și cum el geme după atâția ani. A fost bătută de viscole și ger. Pe lângă ea cernut-au fulgii de
F?nt?na by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83183_a_84508]
-
aspectul unei cetăți medievale. Cronicarii spun că aceste ziduri au adăpostit în vremuri de restriște mulțime de oameni ce găseau aici scăpare de iataganul cel rece și greu al cotropitorilor. Multe lacrimi, multe taine ar șopti aceste ziduri pentru inimile aplecate să le asculte. Locul are o frumusețe aparte prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât mai ales pentru credincioșii creștini care caută folos duhovnicesc. Se spune că sărbătorile sunt ca soarele care, înainte de a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dar toate mașinile se opriseră. Omul care dădea semnalele se aplecă, privind fix, cu mîinile Încă Întinse În semn de avertisment către tovarășul său. Omul care aruncase niturile ședea Într-o parte pe o bară, strîngînd-o În mîini, cu capul aplecat Înainte, privind fără să vadă, pierdut Într-o uitare a groazei. Trupul căzuse, ca o masă arzîndă de reziduuri petrolifere, pe eșafodajul de lemn menit să acopere trotuarul, apoi fusese proiectat În stradă. Impresia de tăcere Înghețată, care cuprinsese parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
într-o pînză bleumarin și era decorată cu o fotografie a unui clopot mare, în negru și auriu. Era clopotul păcii care adunase tineri de toate naționalitățile, cu doi ani în urmă, la Berlin. Am întors paginile cu grijă, David aplecat înainte, către mine, cu obrazul lîngă al meu, privea povestea Jocurilor. Textul era presărat cu ilustrații în culori dulci, pastelate, în format mic, dintr-acelea care se dau cadou la cumpărarea unor anumite sortimente de tutun. Cineva Schneiderhahn însuși? trebuie
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
nu mai ești doctor. în domul lăptos apăru o linie care-l separă în două, și fiecare parte se afundă în podea, lăsîndu-i ghemuiți într-o încăpere mică, cu cîte o intrare pe fiecare latură. Prin tunel, dinspre atelier, alerga aplecată o asistentă cu o mătură, urmată de o targă împinsă de o altă asistentă. Prima mătură bucățile de metal într-o parte, în timp ce a doua îi aduse o cămașă de noapte albă Rimei și o ajută să se îmbrace; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru că ajunsese tîrziu și respira anevoios, îl cuprinse o stare de nepăsare totală și-și ridică fruntea de mai multe ori cu nerăbdare pe parcursul rugăciunii care nu se mai termina. Stătea într-o margine a galeriei, de unde vedea limpede capetele aplecate ale congregației, corul, preotul în turnul octogonal al amvonului și directorul la baza lui. Preotul era un om cu fața grasă al cărui cap se bîțîia și încuvința la fiecare frază, în timp ce ochii lui transpuși și închiși îi dădeau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se trezi că meditează la conversația pe care o avusese cu profesorul de engleză despre programa de engleză. Thaw îi spusese că mare parte nu era nici interesantă și nici practică. Domnul Meikle se uitase gînditor la spinările și capetele aplecate ale elevilor lui și-i răspunsese: „Să ții minte, Duncan, cînd termină școala, majoritatea trebuie să trăiască din muncă, și munca nu poate fi îndrăgită în sine, iar înțelegerea rostului ei practic îi depășește. Dacă nu învață să muncească obedient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grăbi pe fiică-mea. Thaw se așeză și se strădui să dea impresia că e în largul lui. în mașină, profesorul i se păruse mărunt ca un funcționar obișnuit, dar aici, vocea liniștită îi sublinia trupul voluminos și grațios. Stătea aplecat și gîdila cu un deget urechea cîinelui, Gibbie, care stătea întins pe covorașul din fața șemineului. — Joci golf? îl întrebă el blînd. — Nu, dar tata joacă, juca, adică, în timpul războiului. E mai degrabă alpinist. — Așa, deci. Thaw își drese glasul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era gol. — Ah, asta s-a întîmplat înainte de a începe noul program de construcții. Pînă la urmă, cineva din comitet o să vă poată oferi o cameră de rezervă. Oricum, o să-i așteptăm în trafor - hainele voastre sînt acolo. Ritchie-Smollet intră aplecat și urcă. Rima îl urmă, iar Lanark veni după ei. Scara era complicată și abruptă. După ce cotiră de mai multe ori, trecură printr-o altă ușă, ajungînd pe pervazul interior al unei ferestre imense. Rima gîfîi și se prinse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
limbajului corpului depind de relația dintre poziția mâinii cu aceea a spatelui și a picioarelor: odintre poziția mâinii cu spatele încovoiat (ținută umilă) odintre poziția mâinii cu umerii și trunchiul relaxat (ținută normală), odintre poziția mâinii cu capul sus sau aplecat (participare afectivă), odintre poziția mâinii cu ochii, care privesc drept (ținută hotărâtă), odintre poziția mâinii cu ochii, care se uită în jos (ținută umilă), odintre poziția mâinii cu modul în care un om stă în picioare (ținută normală), odintre poziția
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nu adunase decât o cantitate neglijabilă de șobolani morți. Orașul a răsuflat ușurat. Totuși, exact în aceeași zi către prânz, doctorul Rieux, oprindu-și mașina în fața blocului, îl zărește la capătul străzii pe portar, care se apropia greu, cu capul aplecat, cu brațele și picioarele depărtate, cu o înfățișare de marionetă. Bătrânul ținea de braț un preot pe care doctorul îl cunoștea. Era părintele Paneloux, un iezuit erudit și activ pe care îl mai întâlnise uneori și care era foarte prețuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ce mă mobilizează, dar al cărui conținut nu îndrăznesc să-l consemnez. în ziua următoare pe la ora 10, Mariana urcă în grădină, scrutează cu atenție roșiile viguroase în fază de accentuată coacere, se uită la prunii și merii cu crengile aplecate, până în pământ de rod, face unele poze, apoi foarte emoționată vine și mă îmbrățișează, mulțumindu-mi pentru aspectul general al curții, grădinii și al casei în general. M-am bucurat enorm pentru că știu cât de mult e atașată de această
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]