679 matches
-
vârstă, orientare sexuală sau boală cronică contagioasă ori necontagioasă. (5) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător și în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere, furnizate prin orice mijloc. Articolul 52 (1) Sunt interzise în programele audiovizuale prezentarea apologetică, negarea și/sau ducerea în derizoriu a regimurilor totalitare, nazist și comunist, a autorilor crimelor și abuzurilor acestor regimuri, precum și denigrarea victimelor acestora. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977. Mendelssohn, Moses, Morgenstunden, oder Vorlesungen über das Dasein Gottes [Ore matinale, sau conferințe despre existența lui Dumnezeu], în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968. Mendelssohn, Moses, Sobre los principios fundamentales de las bellas artes y de las letras [Despre principiile fundamentale ale artelor frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kunst, ohne die mindeste Regung von Begierde, mit Vergnügen und Wohlgefallen." Moses Mendelssohn, Morgenstunden, oder Vorlesungen über das Dasein Gottes [Ore matinale sau conferințe despre existența lui Dumnezeu]; în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968, cap. VII, p. 352. Tetens de asemenea afirmă că cele trei facultăți ale sufletului sunt intelectul, voința și sentimentul (primele două active iar cea de-a treia pasivă), deși în termeni al căror semnificat
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în mod unanim caracterul particular ad poeziei. Stace spune că piesa Othello nu zugrăvește gelozia în general, ci gelozia lui Othello, felul special de gelozie pe care poate s-o simtă un maur căsătorit cu o venețiană. *4 Teoria și apologetica literară pot pune accentul fie pe caracterul tipic al literaturii, fie pe caracterul ei particular; pentru că literatura, putem spune, este moi generală decît istoria și biografia, dar mai particularizată decât psihologia sau sociologia. Dar asemenea schimbări de accent nu există
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
punct de vedere moral și intelectual, să dea societății un răspuns chibzuit. Ei fac acest lucru într-un pasaj dintr-o Ars Poetica. Ei scriu o Apărare sau o Apologie a poeziei : echivalentul literar a ceea ce în teologie se numește "apologetică". *18 Scriind în acest scop și adresându-se acestui public, firește că ei .pun accentul mai mult pe "utilitatea" decât pe "plăcerea" literaturii ; și de aceea astăzi, ar fi ușor, din punct de vedere semantic, să se identifice "funcția" literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
au dat adesea un răspuns diferit atunci când au fost provocați de societate: un răspuns pe care A. C. Bradley îl numește "poezie de dragul poeziei";*19 și bine fac teoreticienii că lasă ca termenul de "funcție'' să fie folosit de toate nuanțele "apologeticii". Folosind cuvântul în acest sens, spunem că poezia are multe funcții posibile. Funcția ei principală este fidelitatea față de propria ei natură. 66 <titlu> 4. Teoria, critica și istoria literară Întrucât am stabilit existența unei baze raționale pentru studiul literaturii, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cea a lui Pascal. Căci dacă amîndoi se folosesc de raționament pentru a-i convinge pe atei, ba chiar, așa cum afirmă Cassirer, metoda lui Pascal “este în totalitate pătrunsă de perceptele lui Descartes”, Pascal dă acestei metode o folosință esențialmente apologetică constînd în orientarea rațiunii către misterele căderii și mîntuirii. Pe cînd Descartes îndepărtează revelația și nu înțelege să se servească decât de rațiunea pură. Dacă Pascal folosește armele necredinciosului, nu e numai pentru a ajunge la Dumnezeu, ci și pentru
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări importante ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D. Kudreavțev-Platonov, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat filosoful și apologetul Bisericii Ortodoxe Ruse. Critica sa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D. Kudreavțev-Platonov, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat filosoful și apologetul Bisericii Ortodoxe Ruse. Critica sa filosofică, dublată de metoda deductivă, vizează dezvoltarea unui sistem metafizic care corespunde creștinismului. S. S. Glagolev, profesor la Academia teologică din
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
importanți apologeți ai timpului său, contribuția sa la cercetarea teologiei fundamentale fiind una majoră. Regăsim în lucrările acestor apologeți o descriere sistematică a principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub aspectul formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind de la Homeakov, Golubinski, acești apologeți au susținut, prin metoda științifică, orientarea tradițională a teologiei ruse. Problematica apologetică abordată în operele lui Rojdestvenski, Kudreavțev et Glagolev gravitează în jurul unor teme esențiale, precum: • Divinitatea. Dumnezeu, în calitate de Ființă Supremă, trebuie perceput nu numai ca un simplu principiu ontologic, autonom și etern, ci și ca o Ființă supra-spirituală, cu trăsăturile specifice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ci Revelația divină, acțiune și viață. Chiar dacă intenția Pr. Chesarie Gheorghescu nu este aceea de a oferi o analiză critică, demersul său restitutiv trebuie apreciat cu atât mai mult cu cât este vorba de surprinderea unui moment fondator al dezvoltării apologeticii ruse, prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dar și în acest stadiu textul va face, nu mă îndoiesc, referință. Două capitole, mai ales, sunt de prim ordin: o analiză lucidă, obiectivă, a mișcării legionare și o sinteză a ideilor politice esențiale ale lui Nae Ionescu. Sensul discret apologetic și chiar de reabilitare nu lipsește. Expuneri limpezi, scrise de un profesionist al ideilor, care obligă la delimitări tot atât de limpezi. Orientările mele sunt radical deosebite. Le-am expus, de curând, în aceeași ordine de idei, într-un mic articol: Cultură
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
după moarte, căci îi zise doctorului: Dacă-mi prelungești 24 viața cu 6 luni, îți dau jumătate din averea mea, iar de nu, să știi că eu la dracu mă duc și te iau și pe dumneata cu mine.” (Vezi Apologetica 1937, p. 110 Mihălcescu Em. Vasilescu). 21. Nu blestemați! Dumnezeu urăște blestemul O femeie văduvă, dar cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
devine lichidă, pierzând toate proprietățile amintite. Deci, spune Descartes, dacă eu mă îndoiesc de orice, pot continua cu îndoiala până când ajung la existența mea. De aici nu mai pot continua fără a mă îndoi de propria mea existență. Descartes formulează apologetica îndoielii, în cartea sa Discours de la méthode ("Discurs asupra metodei"): "Mă îndoiesc, deci gândesc, gândesc, deci exist" (Dubito ergo cogito, cogito ergo sum). Atât în prima parte a discursului, intitulată Principes ("Principii"), cât și în a doua parte intitulată Méditation
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
comic american Chevy Chase, El ar putea spune: "I am Who I am... and you aren't!". Aspectul acesta al omnipotenței lui Dumnezeu, din dragoste și nu din dezamăgire, îl sesizează și cardinalul Daniélou: "Nimic nu este mai absurd decât apologeticele care încearcă să justifice conduita lui Dumnezeu în lume din punctul de vedere al dreptății oamenilor. De ce să spunem că există o dreptate imanentă, că orice punere la încercare este consecința unei greșeli? Deja de pe vremea lui Iov această concepție
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
privind iconomia mântuirii au insistat asupra acomodării providenței divine la acea lex humani generis a creșterii lente și dezvoltării graduale (Sf. Irineu) sau la mediocritas humana (Tertulian). Exploatarea sistematică a acestei forme de gândire a variat potrivit nevoilor polemice sau apologetice. Sf. Irineu a învestit pregătirea evanghelică sub lege cu semnificație pozitivă. Tranziția de la rânduiala veche la cea nouă nu putea surveni brusc, ci pas cu pas46. Omul poate avansa doar lent pentru a deveni "chipul și asemănarea" lui Dumnezeu, omenirea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și autocontrolul caracteristic. Cartea a patra descrie modul în care el își educa studenții, dându-l de exemplu pe studentul Euthydemus. Memorabilia este cea mai largă și documentată descriere a comportamentului. Tiradele, replicile pline de umor și sarcasm construiesc o apologetică care prezintă mai puțin filosofia lui Socrate și mai mult personalitatea sa. Toate cele patru volume dovedesc nedreapta sentință a juriului. 2 Platon, 12 volume. Vol. I tradus de Harold North Fowler; Introducere de W.R.M. Lamb. Cambridge, MA, Harvard
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
apar numeroase monografii ale curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940, completează puținele lucrări despre curentele literare. Pentru literatura de după al doilea război mondial, cf. D. Micu și N. Manolescu Literatura română de azi, București, 1965, Cea mai amplă sinteză istorică și critică rămîne însă
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sunt dovezi ale erudiției și ale capacității de evocare. Constantin Călin îndeplinește cu prisosință ambele condiții. Vechea disputa biografie-operă e, cred, admirabil tranșată: metoda biografică e benefică pentru aprofundarea înțelegerii axiologice și a complexității naturii umane, fără inflamări ori fierbințeli apologetice. În cazul de față, erudiția are șanse de a ajunge, tot fără excese, la concluzii irecuzabile, cum ar fi aceea a unui Bacovia reprezentativ pentru ființa națională. Și mai e chipul unei epoci, aceea în care a trăit Bacovia, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eroism belic triumfalist la post-eroism critic. O primă dislocare discursivă de importanță centrală reperabilă în memoria publică transmisă prin intermediul literaturii didactice este dată de deplasarea accentului dinspre un eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]