620 matches
-
apostol. A fi un apostol în sfera și împrejurările în care trăia și cu mijloacele pe care le avea la îndemână credinciosul era considerată o datorie de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Unele ocazii de rugăciune erau adaptate la realitatea din România, iar altele aveau caracter universal și misionar. Pe parcursul a numeroase articole s-a insistat pe această temă și datorită faptului că încă de la înființare Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o sursă importantă de informare pentru cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului în Moldova. Prin intermediul publicațiilor sale mai importante, presa catolică s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe pământ s-ar face ziarist", s-a explicat importanța presei, care era considerată "a patra putere în stat". Autorul afirma că presei creștine îi revenea rolul de a răspândi zi de zi marile probleme creștine și de a face apostolat creștin. Cele mai importante centre de presă catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina creștinului, considerată Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
probleme creștine și de a face apostolat creștin. Cele mai importante centre de presă catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina creștinului, considerată Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în anul 1912. Pentru studiul filozofiei și al teologiei a fost trimis la colegiul franciscan din Roma. Pe 15 august 1922 a fost hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului Ardealului. A murit la Săbăoani în seara zilei de miercuri, 15
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Facultatea Teologică din Lateran secretar general 835. Referitor la invitați, aceștia au fost grupați în trei categorii: 1. reprezentanții ziarelor catolice cu apariție zilnică și săptămânală (împărțite astfel de autoritatea ecleziastică competentă); 2. reprezentanții publicațiilor periodice de formare religioasă, de apostolat, de acțiune catolică și de propagandă misionară; 3. reprezentanții revistelor științifice catolice, literare sau de cultură generală profesională 836. Toate exemplarele publicațiilor unicat, împreună cu știrile, istoria și viața presei catolice din țara respectivă au fost expuse în ordine sistematică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
despre rezultatele obținute, statistici și nu în ultimul rând, fotografii ale edificiilor, instalațiilor; 4. proiecții fixe și cinematografice integrând ilustrațiile materialului expus. Obiectivul principal al acestei sesiuni a fost "de a evidenția inițiativele caracteristice și realizările cele mai fecunde ale apostolatului presei religioase"837. Condițiile de participare și modul de organizare a expoziției au fost precizate de Comitetul organizator. Cine dorea să ia parte la expoziție trebuia să prezinte o cerere în decursul anului 1934, indicând ceea ce dorea să expună. Comitetul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a propagat o organizare din ce în ce mai riguroasă și a stabilit legături strânse, de solidaritate și colaborare, între jurnaliștii din diverse țări. Pentru ca expoziția să-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei care se interesau de apostolatul presei catolice. Comitetul organizator a redactat o propunere tuturor reverenzilor aparținând ordinelor din toate țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului în presă, susținerea viziunii Bisericii cu privire la întreaga societate și nu în ultimul rând, stabilirea unui raport cu puterea politică. III.2. Proiectele unui cotidian catolic în România În încercările de unificare a presei catolice din România, un element constant l-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Chișinău). A participat la toate manifestările importante (atât la cele religioase, cât și la cele cu un pronunțat caracter național) precum întrunirile AGRU (Asociația Generală a Românilor Uniți) și ale ASTRU (Asociația Studenților Români Uniți). Principala sa misiune a fost "apostolatul" prin presă. Deși începutul a fost anevoios (din cauza lipsei fondurilor și a colaboratorilor), cu timpul a reușit să adune în jurul său mai mulți colaboratori, precum: pr. I. Malinovski, mons. M. Robu, pr. D. Andrieș (care a semnat articolele cu pseudonimul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
90 Conciliu Ecumeinic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât și a decretat să se înființeze peste tot Oficii naționale pentru presă, cinematografe, radio și televiziune,care să fie ajutate prin toate mijloacele" (Ibidem, puctul 21, p. 45
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 11.06.2012, ora 00.12). 152 "Toți fiii Bisericii să se străduiască în unitate de gând și intenție, pentru ca mijloacele de comunicare socială să fie utilizate fără întârziere și cu cea mai mare eficiență în multiplele opere de apostolat" (Ibidem, p. 13). 153 Documentul referitor la situația Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul catolic; în el se prezintă viziunea, rolul, locul, modalitățile de realizare a scopului propus, ideile de bază ale Bisericii cu privire la acest fenomen al modernității, mass-media (Conciliul Ecumenic Vatican II..., p. 39). 156 Această "folosire dreaptă" se referă la cunoașterea normelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
actori, regizori, editori, producători, impresari, distribuitori etc.) deoarece în condițiile actuale ale societății, prin activitatea lor de informare și influențare, ei pot duce neamul omenesc la bine sau la rău. Mijloacele de comunicare trebuie folosite eficient în numeroasele opere de apostolate, în funcție de împrejurări și prevenind inițiativele dăunătoare (Ibidem). 157 Ibidem, p. 43. 158 Ibidem, p. 44. 159 Communio et progressio este cel mai detaliat și complet document al Bisericii referitor la comunicare și la mijloacele de comunicare. A fost realizat de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Bruxelles Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, pentru care același Sfânt Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul paradox călinescian, este, de fapt, o obligație de
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
conform normei legilor. Can. 25 - § 1. (= 222) Credincioșii creștini au obligația de a veni în ajutorul necesităților Bisericii, pentru ca aceasta să poată dispune de cele ce îi sunt necesare pentru scopurile proprii, mai ales pentru cultul divin, pentru operele de apostolat și de caritate și pentru o întreținere corespunzătoare a miniștrilor. § 2. Aceștia au de asemenea obligația de a face să progreseze dreptatea socială și totodată, amintindu-și de porunca Domnului, să vină în ajutorul celor săraci cu contribuții din veniturile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Can. 140 - Adunarea Patriarhală este o grupare consultativă a întregii Biserici pe care o prezidează Patriarhul și care prestează, prin opera sa, ajutor Patriarhului și Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale în rezolvarea problemelor mai importante, mai ales în ceea ce privește formele și metodele apostolatului, dar și disciplina bisericească, potrivindu-le circumstanțelor timpului prezent și binelui comun propriei Biserici, ținând cont și de binele comun al întregului teritoriu unde există mai multe Biserici sui iuris. Can. 141 - Adunarea patriarhală trebuie convocată cel puțin o dată la
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
părerile în întâlniri periodice și, unindu-și forțele, să susțină operele comune îndreptate spre un progres mai potrivit binelui religiei și supravegherea mai eficientă a disciplinei bisericești. Can. 203 - § 1. (= 394) Episcopul eparhial va favoriza în eparhie diferitele forme de apostolat și se va îngriji să coordoneze sub conducerea sa toate operele de apostolat, respectând specificul propriu în toată eparhia sau în districtele ei particulare. § 2. Episcopul eparhial va stărui asupra obligației pe care o au credincioșii creștini de a practica
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
spre un progres mai potrivit binelui religiei și supravegherea mai eficientă a disciplinei bisericești. Can. 203 - § 1. (= 394) Episcopul eparhial va favoriza în eparhie diferitele forme de apostolat și se va îngriji să coordoneze sub conducerea sa toate operele de apostolat, respectând specificul propriu în toată eparhia sau în districtele ei particulare. § 2. Episcopul eparhial va stărui asupra obligației pe care o au credincioșii creștini de a practica apostolatul în funcție de starea și aptitudinile fiecăruia, și îi va îndemna, în funcție de necesitățile locului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
și se va îngriji să coordoneze sub conducerea sa toate operele de apostolat, respectând specificul propriu în toată eparhia sau în districtele ei particulare. § 2. Episcopul eparhial va stărui asupra obligației pe care o au credincioșii creștini de a practica apostolatul în funcție de starea și aptitudinile fiecăruia, și îi va îndemna, în funcție de necesitățile locului și timpului, să participe la diferitele opere de apostolat și să le susțină. § 3. Episcopul eparhial va promova asociațiile credincioșilor creștini care urmăresc direct sau indirect un scop
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]