723 matches
-
tu, dureros de dulce... Până-n fund băui voluptatea morții Ne-ndurătoare. Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă! [Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Explică rolul apostrofului în structura Ochii mei ’nălțam... 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului a (se) înălța. 3.Transcrie un oximoron din fragmentele date. 4.Menționează două motive poetice, la alegere. 5.Motivează prezența pronumelor personale din finalul poeziei. 6.Comentează conceptul de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sută de ani de zile la porțile Orientului, roman istoric foileton) 1.Precizează tema dialogului. 2.Scrie doi termeni din câmpul semantic al familiei. 3.Indică modul de formare a cuvintelor (prea)cuvioase și voinicul. 4.Motivează folosirea frecventă a apostrofului. 5.Transcrie două formule de adresare. 6.Notează titlurile a două texte literare la care fac aluzie personajele. 7.Menționează două caracteristici ale dialogului. 8.Ilustrează două trăsături ale postmodernismului. 9.Descrie, în 4-6 rânduri, impresia produsă de acest fragment
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar", nr. 1, 2001. 32 Cf. Permanențe..., ed. cit., p. 41-61, Călcâiul lui Delacroix, ed. cit., p. 115-120 {Laptele morții) și, mai recent, Kostandin și Doruntina, în Apostrof, nr. 7-8, 2001.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
5.2. Macro substituția Macro substituția tratează conținutul unei variabile ca un șir de caractere în sens literal (câmpul unei înregistrări dintr-o tabelă, nume de fișier etc.), ca și cum în locul variabi lei respective ar fi pus șirul de caractere fără apostrofuri. Sintaxa comenzii: & nume variabilă Exemplu. Presupunem că avem 2 fișiere ESTUD 1.DBF și ESTUD 2.DBF. Vrem să le vizualizăm conținutul într un ciclu FOR. PUBLIC FIS C(20) FOR I=1 TO 2 FIS='ESTUD'+ALLTRIM(STR(I))+'.DBF
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
artă din România, Editura Albatros, București, 1983. Cheeke, Stephen, Writing for Art. The Aesthetics of Ekphrasis, Manchester University Press, 2008. Constantini, Michel, "Écrire L'image. Redit-on", în Littérature, Octombrie, nr. 100/1995. Cordoș, Sanda, Literatura între revoluție și reacțiune, Editura Apostrof, Cluj- Napoca, 2002. Cosma, Anton, Romanul românesc contemporan, volumul I, Editura Eminescu, București, 1988. Crary, Jonathan, "Techniques of the Observer", în October, volumul 45/1988 (vară), pp. 3-35. Cristea, Valeriu, Modestie și orgoliu, Editura Eminescu, București, 1984. Dällenbach, Lucien, Le
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Fănuș Băileșteanu, Refracții, Editura Cartea Românească, București, 1980, p. 209. 11 Marius Miheț, Proza lui Constantin Țoiu între marea și mica istorie, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2008, p. 167. 12 Ibidem. 13 Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, Editura Apostrof, Cluj- Napoca, 2002, p. 251. 14 Constantin Țoiu, Memorii din când în când, Editura Cartea Românească, București, vol. I, 2003, pp. 85-86. 15 "Cartea lui Tobit", I, 6-9, în volumul Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Nu credem acest lucru. După noi este vorba de o criză culturală de structură. Am subliniat unele aspecte și într un articol foarte recent din România literară (Criză de structură, nr. 15/93). și alții, de pildă, Ion Vartic, în Apostrof (Et in Liliput ego!, nr. 1-2/93), deplâng aceeași situație, același handicap: lipsa sintezelor, a marilor lucrări românești de referință, a marilor repere capabile să orienteze și pe români și pe străini despre istoria și cultura românească în trăsăturile lor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Aug. Doinaș, și editorial în volumul colectiv Caietul debutanților al Editurii Albatros, apărut în 1981. Tipărește prima plachetă personală, Frontiera dintre cuvinte, în 1988. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Dacia literară”, „Antiteze” (Piatra Neamț), „Minerva” (Bistrița), „Contemporanul-Ideea europeană”, „Amfiteatru”, „Apostrof”, „Bucovina literară”, „Flacăra”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Vatra”, „Viața românească”, „Columna”, „Literatura și arta” (Chișinău), „artPanorama” ș.a. Este fondatorul (în 1990) și directorul revistei „Poesis” din Satu Mare, în jurul căreia se grupează în primul rând scriitorii din zonă, ulterior aici coagulându
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
până în 1985 va fi inginer în mai multe întreprinderi, îndeplinind și funcții de conducere. Mai publică sporadic versuri în „Limite”, „Caete de dor” și în „Argo” (Bonn), iar după 1989 alte scrieri îi apar în „România literară”, „Vatra”, „Jurnalul literar”, „Apostrof”. Romanul Ferestrele zidite (1993) e o carte cu destin ciudat: scrisă de V. pe parcursul a trei săptămâni în 1947, a circulat în manuscris la Paris, unde s-a bucurat de aprecierea lui Paul Celan, Mircea Eliade, a Monicăi Lovinescu, a
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
și eseuri în „Almanahul literar”, „Tribuna” (e redactor-șef adjunct în perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a. Participă cu studii la volume colective și antologii: Literatura în actualitate (1971), Semnificațiile criticii literare contemporane (1976), Conceptul de istorie literară în cultura românească (1978), Marin Preda. Timpul n-a mai avut răbdare (1981), Ceasuri de seară
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și pe acelea ale intensității (hiperbola, litota etc.), ale enunțării și ale dialecticii (apostroful, prozopopeea, prolepsa, paranteza etc.); (4) figuri de construcție, adică figurile care funcționează asupra simetriei (chiasmul), diverse construcții atipice (anacolutul, asindetul, hipalaga, zeugma), ca și repetițiile și acumulările (anafora, epanalepsa, pleonasmul, gradația). Studiile contemporane asupra discursului sînt ferm angajate în spațiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele (aliterația, apostroful, asonanța). Alți specialiști, printre care G. Bachelard, se referă la tropi utilizînd termenul imagine. Încadrîndu-se în sfera amplă a studiului semnificației, tropii au fost definiți de către membrii Grupului μ, care își construiesc demersul pe schema claselor stilistice a lui Quintilian
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sunt incluse, în 1983, în antologia literaturii de avangardă realizată de Marin Mincu, deși Ionesco a fost avangardist dincolo de grupări, proiecte sau manifeste. Ion Pop face puțină dreptate acestor texte minore, cam uitate, într-o cronică mai recentă din revista "Apostrof": desigur, Elegiile "nu sunt încă avangardiste", dar, "în universul lor "mic", sună foarte autentic". De asemenea, poemele doar evocă lumea vârstei infantile prin decor și impresia generală de teatru de păpuși melancolic și neliniștitor. Ele nu se adresează copiilor, ci
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX - începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exemplificărilor diverse). Fost slujbaș la Biblioteca Academiei, profesorul Georgescu a avut răbdarea unor nesfârșite lecturi paralele, așezând manuscrisele eminesciene într-un vizavi adeseori incomod cu principalele ediții, de la Maiorescu încoace. După ce notează că "aceste observații ale noastre, privind virgulele și apostrofurile eminesciene, sunt rodul a vreo douăzeci de ani de muncă singuratică și par mai mult curiozități pentru cine le urmărește", autorul se întreabă, pe bună dreptate: "Dar... mai avem noi, astăzi, acel buchet de savanți care să foiască în Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri, apostroful (știați că există trei categorii de apostrofuri?) așișderea, cratima reașezată nu-i de acolo și deformează accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri, apostroful (știați că există trei categorii de apostrofuri?) așișderea, cratima reașezată nu-i de acolo și deformează accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
paranteză fie spus, textul atestă monotonie stilistică voită și "parcimonie" într-ale lexicului, cititorul fiind astfel determinat să accepte receptarea poveștii la nivelul de exprimare al eroilor. De la bun început, scriitorul a insistat asupra menținerii ortografiei cu â și cu apostrof dorință de care, evident, a trebuit să ținem seama; după cum se vede, până la un punct, erau anticipate deciziile Academiei... Am fost rugați, de asemenea, ca, în exercitarea atribuțiilor editoriale, să intervenim acolo unde lipsa exercițiului curent al limbii române s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecția ce urmează este ales cu scopul de a întări cunoștințele ortografice și de punctuație ale elevilor cu privire mai ales al linia de dialog, linioara de unire, apostroful, semnul întrebării, substantive articulate terminate cu 2 i, verbe cu 2 i la urmă, u mut (oiu)” (Fl. Ilioasa, 1939: 46). XIV. Problema stilului Această problemă nu cunoaște o prea mare dezvoltare teoretică, dar Papadopol surprinde două aspecte esențiale ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
348, p. 8; Virgula în propoziție (I), nr. 349, p. 8; (II), nr. 350, p. 8; Virgula în frază (III), nr. 351, p. 8; Linia de dialog și cea de pauză, nr. 352, p. 8; Cratima, nr. 353, p. 8; Apostroful, punctul și virgula, nr. 354, p. 8. [242] VICOLEANU, IOAN. MARIN IANCU, VASILE MOLAN, ION DUMITRU, GABRIEL CHELARU, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. București, Editura Petrion, 1997, 256 p.]. în: Ateneu, 34, nr. 10, 1997, p. 10
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sistemul normativ ortografic ca semnale demarcative. În ortografia românească există următoarele semne ortografice : *blancul (pauza albă) este spațiul liber între cuvintele unei propoziții : Cireșul din fața casei a înflorit. *bara (\ ) se folosește ca semn ortografic în abrevieri de felul : km\h *apostroful (‘) notează rostirea incompletă a unui cuvânt sau absența primelor cifre ale notării unui an : Las’ pe mine ; ’98 în loc de 1998. Toate semnele ortografice sunt și semnele diacritice adăugate unor litere pentru a marca diferențele de valoare fonetică ale aceleeași litere
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Nimic nu este mai dorit decât cheia. 500 voi folosi și în această carte cuvântul illuminare cu doi l pentru a delimita sintagma inițierii față de alt tâlc utilizat în mod uzual în limbajul curent, la fel cu utilizarea frecventă a apostrofului în locul cratimei acolo unde se marchează absența unei litere. 501 Brian Herbert și Kevin J. Anderson Dune, Casa Harkonnen, 2007. 502 Imaginile erau distorsionate și imperfecte în oglinzile din bronz sau argint șlefuit. 503 Noul Testament, 1Cor 13:8-13, Editura Sapientia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diferite din tabela principală. Indicii auxiliari speciali nu pot fi utilizați independent ci numai atașați indicelui principal de a cărui clasă aparțin. Indici auxiliari speciali cu liniuță -1/-9 Indici auxiliari speciali cu punct, zero .0 Indici auxiliari speciali cu apostrof '1/'9 165. Care sunt semnele de legătură și ce importanță au? R: Leagă indicii CZU principali sau auxiliari Semnul de adăugire + Semnul de extensie / Leagă noțiuni apropiate ca domeniu Semnul de relație : Exprimă o relație coordonată și reciprocă între
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]