720 matches
-
izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu are multe locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea Împreună iar În intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: Într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, Întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii Înăuntru. Iar acest sens numai apostroful Îl stabilește. 2. LUMINA DE LA RĂSĂRIT. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot În opera poetului, Înconjurând, Însă, un chip feminin intr-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari În flori de umbră mă cuprind . Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA, CA EXPRESIE. Din textele văzute până acum rezultă că În epoca
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
extrem de rarele mărturii despre modul cum crea Eminescu, aflăm că el declama, Își interpreta retoric propria poezie, era mereu nemulțumit, revenea. De aici reiese importanța deosebită pe care o acorda poetul scrierii ca oglindă a poeziei rostite, adică punctuației, poziției apostrofului, accentelor, etc. Să-l lăsăm pe Slavici În ereziile lui, dar noi, care avem astăzi o informație mai bogată despre Eminescu decât prietenul său de la 1883 (pentru faptul că putem corobora nesfârșite informații parțiale pe care acela nu le deținea
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
din scriitoarele ale cărei lecturi și apariții publice se desfășoară cu casa închisă.” Cronicarul nu a citit încă romanul Orașul îngerilor, dar se întreabă ce părere are Herta Müller spre Christa Wolf. Clujul alege bine Numărul din octombrie al revistei APOSTROF publică discursurile rostite în Aula Magna a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa doamnei Angela Merkel. Aflăm, cu acest prilej, că actualul cancelar al Germaniei se înscrie într-o serie strălucită din care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
cu Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Ion Vartic, Petru Poantă, Dinu Flămând și cu alți tineri de atunci lângă care a rămas aproape 15 ani , „într-o fraternă comunitate și comuniune spirituală”. O „substanță echinoxistă” percepe Ion Pop și în actualul „Apostrof”, revista condusă de Marta Petreu și în care îl aflăm adesea. Aminteam și de „relațiile cu Franța”, ca element „cu o pondere particulară” al biografiei lui Ion Pop. Sunt două episoade: cel din anii ’73-’76, când a predat „cursuri
Melancolia echilibrului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4423_a_5748]
-
că vremurile tind să i-o ia-nainte, pe la vreo 78 de ani, și-a înfrățit „tăblița și condeiul” (sintagma e a sa, dând titlul unei cărți) cu tastatura de PC, pe care-și grafiază articolele și recenziile destinate revistelor „Apostrof”, „Ex Ponto” și încă altele. Nu știu dacă e un tastator de cursă lungă; nu cunosc, vreau să spun, dacă tot pe acest „suport” își gravează și narațiunile biografic-evocatoare ori nuvelele și povestirile pe care le izvodește de la o vreme
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
durabil un vis vechi. Revista o știm astăzi cu toții și, chiar dacă nu întotdeauna sîntem de acord cu ce citim acolo, e o revistă vie și nu e doar o revistă. O mulțime de cărți cu personalitate au apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă subiectele de multe ori incendiare, au un ceva al lor specific, sînt obiecte compuse cu grijă, de la formatul original la eliminarea scrupuloasă a greșelilor de redactare. Marta Petreu a reușit să ne dea nouă, celor tineri
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
un jurnal de tinerețe. Speculația e tulburătoare și imaginea lui Nae Ionescu ca singurul rinocer cu pălărie trece dincolo de literatură. Capitolul despre tatăl oportunist și versatil, dominator și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de extraordinarul număr din Apostrof în care mai mulți scriitori evocau figura paternă. Nu e un simplu joc cu iz freudian, iar Marta Petreu își dovedește încă o dată obiectivitatea atunci cînd recunoaște că toată această imagine demonică a avocatului Eugen N. Ionescu, construită de propriul
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
un bun prilej pentru o discuție mai extinsă în jurul poeziei cu autor feminin și a receptării acesteia în România de azi, prilej de care mă voi folosi în numărul 15 al României literare. Marta Petreu, Ionescu în țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001, 176 p., f.p.
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
intervievați își storc degeaba mintea pentru a fi ei însiși. Succesiunea întrebărilor îi obligă să fie ca alții. Ceea ce pare spontan la bucată, devine un soi de ticăială bolnavă de umor involuntar prin înseriere. Am citit la vremea lor, în Apostrof, interviurile pe care Marta Petreu le-a luat unor personalități ale culturii autohtone. Cînd le-am văzut strînse într-o carte, am avut o primă reacție de respingere. Din cauză că am o părere foarte bună despre Marta Petreu și n-aș
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
ritmica, în cadrul trupei Trandafirii negri - Mediaș; între 1978 și 1990, cantautor la Serbările Scânteii Tineretului; invitat în recital la edițiile 1987, 1989, 1995 ale Festivalului Stelele Cetății; în 1987 devine membru la Divertis; în 1990 publică scurte povestiri în revistă „Apostrof“ și ziarul „Cuvîntul“; între anii 1990 și 1992 e redactor la TVR - Departamentul de muzică și varietăți; în 1992 formează trupa Ioan Gyuri Păscu & The Blue Workers, cu care participă prima oară la Festivalul internațional de blues-Costinești, apoi la Festivalul
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]