50,557 matches
-
față de frățiorii ei, pentru că nu semăna cu aceștia. Ea trebuia să umble tot timpul cu capul plecat și aripile lăsate în jos, să suporte și alte lucruri umilitoare, pentru a se apropia de ceilalți. Până într-o zi când se apropie de ea o pasăre ce semăna perfect. - Vino...apropie-te...,eu sunt o lebădă...eu sunt perechea ta ! - Cum...? Nu sepoate așa ceva ! Eu sunt o rață! - Ba da ! Suntem la fel, semănăm perfect, parcă suntem făcuți de aceiași mamă. Suntem
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
trebuia să umble tot timpul cu capul plecat și aripile lăsate în jos, să suporte și alte lucruri umilitoare, pentru a se apropia de ceilalți. Până într-o zi când se apropie de ea o pasăre ce semăna perfect. - Vino...apropie-te...,eu sunt o lebădă...eu sunt perechea ta ! - Cum...? Nu sepoate așa ceva ! Eu sunt o rață! - Ba da ! Suntem la fel, semănăm perfect, parcă suntem făcuți de aceiași mamă. Suntem făcuți unul pentru altul. - Vino! Vino! La sânul meu
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
În magic apus de soare, În toamna fermecătoare, Vede păsări călătoare Zburând grabnic spre hotare? De ce-a renunțat să zboare? Pentru-o mână de mâncare? Ce e mai măreț ca zborul? Cu ce să compari fiorul De-a te-apropia de soare, Să ai totul la picioare, Să privești fără de frică Lumea-n jos, cât e de mică?” Se întreabă-n gând Culiță, Rezemat de o portiță ... Referință Bibliografică: CULIȚĂ ȘI GĂINA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CULIŢĂ ŞI GĂINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1437546700.html [Corola-blog/BlogPost/372619_a_373948]
-
compoziții realiste, cu aer câmpenesc. Pe de altă parte, corpurile adormite impun o domolire a dorinței de a le poseda, contrabalansând îndrăzneala unei viziuni cât mai aproape de natural. În sfârșit voi mai prezenta un tablou dintr-o perioadă mult mai apropiată de noi, „Pubertate” (1895), de Edvard Munch, care dezvăluie o exagerată pudoare a posturii în contrast cu proiecția angoasei interioare, tipică expresionismului, și antidot al seducției. Am spus că frumusețea și seducția sunt asociate mai ales cu corpul în repaus, a cărui
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
curs îndemnului, cu o ușoară teamă am început să caut peste tot, să descopăr, să pătrund în universul gândirii lui, un univers atât de natural și profund, sincer și tulburător. În scurt timp am simțit nevoia de a mi-l apropia tot mai mult, îl doream tot mai prezent în conștiința mea. Astfel că, iată, după mai bine de 10 ani, încă mă hrănesc cu ceea ce a reușit să (ne) lase ca hrană spirituală, atât de proaspătă, atât de vie. Acum
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriel_dragnea_1430776326.html [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
prin gări uitate de timp În rătăciri necuprinse de clipă Te zăresc, ești aproape, te simt Cum mă cuprinzi cu-a ta aripă. Că-mi ești și înger și prieten Nu mai e loc de nicio tăgadă Din depărtare se-apropie un tren Este ultimul rătăcit, într-o gară. Și caut, și caut...Te caut pe șine Te caut în trenul acesta ce trece Te aflu în mine, cu tine mi-e bine.... Este o zi de martie șaptesprezece. Ce minunată
RĂMÂI.... de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1426670608.html [Corola-blog/BlogPost/374254_a_375583]
-
De aici deducem că, privind eshatologic, teologul trebuie să se jertfească mereu pentru a putea lucra la transfigurarea lumii, așa cum a făcut și Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Profesor Dumitru Popescu, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe cel ce a dăruit această comoară, ca pe un învățător și un părinte căruia i s-au atașat cu credință și
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
bacalaureatului a trecut cât de cât, putem trece peste toata drama și să vorbim despre alte cele, nu-i așa? Și ca să nu fim prea serioși că deh, nu e felul nostru, propun să vorbim despre vacanță, că tot se apropie. Da, da, știu că și vouă vi se scurg ochii de fiecare dată când vedeți vreo știre la TV despre party-urile de pe plajă și despre oamenii suficient de norocoși cât să fi ajuns deja la mare. Sau la munte. Dar
Vacanța by http://www.zilesinopti.ro/articole/5720/vacanta [Corola-blog/BlogPost/97768_a_99060]
-
Istorisire > BABELUL LIMBII ROMANI Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Martorii lui Jehova au început să aibe publicații și în limba romilor. Dar cei ce traduc sunt vorbitorii unui dialect apropiat de cel corbenesc, foarte corupt. Astfel, viitorul este format prin utilizarea românescului VA (pers. III sg.): „O Del . . . va chosela... ” (Revelația 21:3, 4, Traducerea lumii noi) Acest românesc VA este folosit împreună cu sufixul rom -A, care se adaugă la
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
fost greu cu cadourile pentru zilele de naștere. O obligație socială, despre care am aflat recent că alte popoare se sinchisesc prea puțin. Nu mi-a plăcut nici să primesc, nici să ofer cadouri. Eram mereu stânjenită atât când se apropia ziua mea de naștere, cât și când se apropia ziua de naștere a prietenilor. Având mulți prieteni, eram stânjenită o bună bucată de timp din viața mea. Când era rândul meu să primesc, mai era cum mai era, pentru că aveam
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
obligație socială, despre care am aflat recent că alte popoare se sinchisesc prea puțin. Nu mi-a plăcut nici să primesc, nici să ofer cadouri. Eram mereu stânjenită atât când se apropia ziua mea de naștere, cât și când se apropia ziua de naștere a prietenilor. Având mulți prieteni, eram stânjenită o bună bucată de timp din viața mea. Când era rândul meu să primesc, mai era cum mai era, pentru că aveam mereu opțiunea de a recicla ceea ce nu mă avantaja
„Ce vreau să-mi iei de ziua mea...” O tendință în România la aniversări: cei care-și fac cadou propria zi de naștere by https://republica.ro/zce-vreau-sa-mi-iei-de-ziua-mea-o-tendinta-in-romania-la-aniversari-cei-care-si-fac-cadou-propria-zi-de [Corola-blog/BlogPost/337712_a_339041]
-
îngerilor (povestiri); 3. Elenă Toma (Pitești, Argeș) - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman); 6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) - Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori); 7. Emanoil Toma (Ploiești) - Exilat în mine însumi (român); 8. Virgil Stan (Mangalia) - Zborul spre stele (român). D. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_li_gheorghe_stroia_1353474977.html [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
Să vindece-nfrângeri Cu ir de-ambrozie... Iar omul visează Prinzându-se-n mreajă, Când versul pictează Balsamul cu vrajă. Capitolul I - Anotimpurile dragostei - vorbește de la sine despre mireasma sentimentelor transmise: poezia iubirii. Un moment, am fost tentat să-l apropii pe Nicolaie Dincă de poeții trubaduri ai Evului Mediu - și de mai târziu. De apropiat l-am putea apropia, chiar și cu ușoare comparații, dar de confundat, nu. Lăsând la o parte muzica ce-i însoțea, truverii își cântau creația
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
vrajă. Capitolul I - Anotimpurile dragostei - vorbește de la sine despre mireasma sentimentelor transmise: poezia iubirii. Un moment, am fost tentat să-l apropii pe Nicolaie Dincă de poeții trubaduri ai Evului Mediu - și de mai târziu. De apropiat l-am putea apropia, chiar și cu ușoare comparații, dar de confundat, nu. Lăsând la o parte muzica ce-i însoțea, truverii își cântau creația la curți regale și sub balcoane nobile: poezii sentimentale, nostalgice, participarea afectivă fiind doar actoricească. Era o piesă (de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
rămas întinsă. Tu plecaseși... Ochii mei îți urmăreau Prin ceața lacrimilor Mersul săltat de copilă Și unduirea formei tale Departe... în zare... (Despărțire) Deși, eroul liric - care lucrase ca un sculptor de sentimente - se întrecuse pe sine zugrăvindu-și iubita, apropiind-o idealului său, încât nu riști să te întrebi dacă nu cumva el s-a îndrăgostit de statuie, lăsând în plan secund modelul: Cu dalta minții îți sculptez lumina Cu palme oarbe te remodelez, Cu roua sufletului îți spăl vina
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
prin clepsidră nu-ți vezi corpul de gazelă pe linia orizontului fragil din care picură arama pielii prin ochii pofticioșilor de penelope lorelai lorelai mergi din obstacol în obstacol urmărită de un minotaur mare devorator de ani boarea nopții se apropie de stele marea-și deschide întinderea și te cuprinde ca pe un dar ceresc mușcă lumina din corpul tău susur de crânguri ți-e vorba păcatul iadul chinul mă trezesc din vis când îți ating genunchii învăț abecedarul îmbrățișărilor pentru
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lorelai_si_marea_ion_ionescu_bucovu_1373883882.html [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]
-
În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un poem, Pe umbră dorurilor tale Mai curg mistere-n Bethleem. Și îmblânziți de vechii codri, Cănd cerul cade la pământ, Mă tot descoperi și m-apropii Cu-al tău nume-n tot și-n gând. FIRMAMENT Firmamentul meu ești tu, chiar dacă pământul te ține ades Într-un colos al Celui, ce ne făcu, să ne iubim- Luceafăr pe Cer tu esti, si nu vei cădea, din
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
adesea trimiteri la politica, cultura și civilizația americană, vorbind uneori de România ca fiind o ”Americă dunăreană.” Dincolo de aceste prime contacte cu universul cultural american, există și alte cauze de ordin personal, de pildă relația de prețuire reciprocă, care îl apropia pe Eminescu de preocupările omului de cultură Eugene Schuyler, reprezentantul diplomatic al SUA la București (începând cu luna iunie 1880), prezent în cercul literar patronat de T. Maiorescu 10, prin care poetul a putut cunoaște valorile literaturii americane. Printre motivele
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Ce le dă prin cap nenorociților! Ce să facem, dragă? Copiii ăstora, iresponsabili... Din familii dezordonate. Că s-au înmulțit... -Stai să-ți spun, dragă! Și claia de bigudiuri trase lanțul de siguranță și ieși pe hol spre vecină. Se apropie de urechea celeilalte clăi de bigudiuri. -O cunosc p-asta de la etajul trei. Adică pe mă-sa javrei cu colindul. Pleacă dimineața și vine seara târziu. Că o urmăresc mereu. Trebuie s-o prind cu cineva! -Da’...de ce crezi că
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
experiență. Trebuia să evite blocurile cu scări neluminate, deși...tocmai acolo ar fi fost nevoie de colindele ei. Intră într-un bloc arătos cu lumină pe scară, pe care mai urcau și coborau copii. Sui la etajul unu și se apropie de o ușă. Bătu de mai multe ori, dar ușor, prudent. -Nu mai bate, bă, că ies la tine și îți sucesc gâtul! Simți că vocea răgușită, aspră, scoasă ca dintr-un butoi dogit, este a unui om rău, bețiv
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
tramvaie... Și roiurile de viespi-socoteli (con)jugate cu tăunii-gânduri negre arau și pârjoleau frunțile călătorilor, tot mai încrețite. În acest răstimp musculițele-gânduri bâzâiau în căpșorul Floricicăi: „Să cânt, să nu cânt? Cânt sau nu cânt? Acum, acum, până nu se apropie tramvaiul de cealaltă stație. Acum ori niciodată, bâzâi un bărzăune mai mare și Floricica lansă în spațiul sonor din tramvai, cu toate vibrațiile cristaline ale sufletului său, un îngeresc „Steaua sus răsare”. Urmare acestor vibrații celeste, stolurile de griji și
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
luna, cu tineri ce nu mai caută în acumularea anilor semnele experienței, ci sunt animați de curiozitatea față de postura vitală în care trebuie să te fixezi în asemenea momente ale existenței - toate aceste întâmplări desenează peisajul spiritual de care ne apropie Eugen Dorcescu. Fiindcă Bătrânul evocă inevitabilul destinului uman, iar persoana sa trezește teamă, de vreme ce își însușește cu împăcare, cu melacolie ceea ce a decis Providența. Totul se dovedește o rătăcire în așteptarea plecării, plecare ce este, în ea însăși, o replică
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
citea împăcarea. - Am făcut un pachet cu o mică gustare. Om îmbuca ceva pedrum, că acum e prea devreme să dejunăm, o auzi Șerban zicând cu o voce pe care nu o prea cunoștea. Vorbele astea simple îl bucurară, se apropie de ea și o cuprinse într-o scurtă îmbrățișare. Trupurile tresăriră parcă mirate că li se poate întâmpla așa ceva și tocmai acum,după o astfel de noapte zbuciumată. Nu-și mai aminteau de când uitaseră unul de altul. - Mă duc să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
Grigore, cel cu substituirea de persoană, s-a străduit și el să-și spele rușinea față de ostașul aflat în locul lui la Cotu’ Donului. Au trecut doi ani de când copiii Dominte trăiau fără mamă și fără tată. Frontul de Est se apropia de România, odată cu compania sergentului Dumitru Dominte, care, ascuns în carapacea lui de introvertit, era greu de citit de către tovarășii lui de arme. În aceste împrejurări, soceanul făcu ce făcu și obținu o permisie de trei zile ca să poată veni
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
se retrăgea în altă cameră. Se comportau ca doi străini. La început mai discutau și chiar luau masa împreună. Apoi, treptat, au început să-și arunce priviri dușmănoase și să se acuze reciproc. Deși rudele și prietenii încercau să-i apropie, să le explice că nu au nici o vină, răceala dintre ei s-a adâncit tot mai mult. Carmen era îmbrăcată într-o rochie de mătase neagră. Părea o pată pe cerul azurii, cer de culoarea ochilor săi. Pornise pe plajă
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cioburi_de_cord_liliana_tirel_1383188704.html [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]