868 matches
-
ca asupra unuia ce-l treci cu vederea de sute de ori și în [ale] cărui încercări slabe de diletant arăți cu rece prețuire de nimic, jumătate ironic, jumătate cu milă. Acest air distingue față cu meritul adevărat e o apucătură cunoscută a tuturor șarlatanilor călări și pe jos, dar își ajunge pururea scopul față cu capete slabe. Distins, fastidios, desprețuitor... Arată mândri și nemulțumiți: Îmi par de bun neam și din bună familie. Nu-i ajungi cu prăjina la nas
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puțin credincios" (Drăghicescu, 1996: 279). Caricaturizând, arată că românul merge foarte rar la biserică. Cam de trei ori în viață: botez, căsătorie, moarte, precum și la hram, dar mai mult din prisma schimburilor economice, a târgurilor legate de hram. Clerul are apucături rele în general și o imagine pe măsură. Sigur că există și o parte bună a acestei distanțe, pe aceste meleaguri neexistând certuri sau persecuții pe motive religioase. Consolidarea religiei creștine pe filieră slavă, cu slujba în slavona veche, nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la punctul de vedere aristotelic, Andrei Pleșu observă: „...blândețea se poate manifesta și ca irascibilitate, și ca indiferență, cu condiția să-și aleagă, pentru aceasta, circumstanțele potrivite. A izgoni cu biciul negustorimea din templu (aluzie la comportamentul lui Iisus față de apucăturile hrăpărețe ale negustorilor din templul Ierusalimului, n.n.) e un act de irascibilitate, dar de irascibilitate bine practicată. A răspunde agresiunii prin non-violență e un act de voită indiferență, dar de indiferență bine practicată. Același personaj poate fi irascibil În numele blândeții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în derâdere franțuzomania - motiv pentru care I. Heliade-Rădulescu îi va schimba denumirea în Franțuzitele -, deschizând o serie de succes în dramaturgia satirica pașoptista. Înrâurita de Leș Précieuses ridicules a lui Molière, comedia se inspiră din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
Convorbirile economice sunt un prilej de meditație politică (Trei ani în România sau Corespondența onorabilului Bob Dowley), dar, în același timp, ele reînvie imagini ale Bucureștilor de odinioară, cu edificiile, cu oamenii și obiceiurile lor pitorești. Figura stranie a Radovancei, apucăturile sinistre ale tiranului Mavrogheni, istoria lui Stoica și a fiului său se deslușesc din negură de vremi. Dinaintea ruinelor Târgoviștei, povestitorul se tulbură dintr-odată, gesticulând cu o ușoară exaltare, de preromantic, oarecum surprinzătoare într-o operă atât de senină
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național bucureștean, în 1924, respectiv în 1926), simpatice defilări de „caractere”, gesturi
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
afirmă că „nu va fi «literatură», ci simplu document omenesc”. În povestirile despre locatarii de pe Strada Grădinilor, ale căror interese sau atitudini interferează uneori, se creează o anume atmosferă. Apar tipuri, comportamente, care vin să ilustreze mai ales defecte și apucături, întâmplări neplăcute, uneori tragice. Relatările sunt în cheie voit hilară, oscilând între comedie și dramă, mai ales când e vorba de isprăvile femeilor și de bărbații încornorați care se resemnează găsind explicații și scuze pentru infidelitatea consoartelor. Naratorul, în general
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Barbu 230. A dat poruncă să fie omorâți Radu, fiul lui Socol din Răzvad 231 (nici numele soției acestuia, nici ale femeilor măritate cu fiii marelui postelnic Dragomir nu s-au păstrat) și Radu din Drăgoești, mare spătar (dar cu apucături de hoț), însurat cu Neacșa, fiica marelui vornic Draghici Vintilescu (tăiat la 1 septembrie 1568 împreună cu fiul său, postelnicul Tudor 232). Boierii uciși de Petru Cercel (Dobromir banul, Gonțea paharnicul și Mihăilă mare vornic) reprezintă - vedem că este de părere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sufletește, nu mai are forța sau voința din reveni la normal și se sinucide. Galer(i)a este completată de chiriași, toți atinși de morbiditate psihică sau de alte suferințe. Animalitate, boală, demență, moarte - se creează o atmosferă apocaliptică, trăsăturile, apucăturile, gesturile, defectele personajelor sunt amplificate paroxistic, aproape toți sunt greu de suportat, rostesc monologuri sau replici de o acuitate care face și mai explicită nenorocirea generală. În afară de elementele de senzație, mai toate lucrurile de aici sunt substanțiale, pline de adevăr
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
o fac cu grijă mare și născocesc tot felul de mijloace pentru ca nimeni și niciodată să nu bage de seamă”), în care părinții și dascălii sunt înconjurați cu respect, nu agreează violența și nici actul combatant („cearta și războiul sunt apucături de fiară”). Temeiul stabilirii unei diferențe ar fi aici oferit de Aristotel, care a scris „în vechile sale cărți” despre „asiatici că sunt mai înțelepți decât popoarele europene, iar despre europeni că sunt cu mult mai viteji decât asiaticii. Tot
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum nu i-a fost dat nicicînd vreunui mire să vadă în ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria! Eu privesc în adîncuri și cred. Iar Stubb, ca un pește cu solzii scânteietori, sărind în aceeași lumină aurie, își spunea: Ă Eu sînt Stubb iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din paginile Flăcării dar și prin opera sa de debut, Euridice, culegere de «proze» (Ă) mărturii ale unui robust talent (Ă) dar prea mult atras de broderia lirică a cuvintelor care-l ducea la manierism, la formă goală. Nimic din apucăturile Începuturilor sale nu a rămas În nuvela de proporții Dușmănie În care Înfățișează concret antagonismul de clasă din mediul rural. E vorba de crima unui chiabur Înnebunit de ură, Eftimie care-l Înjunghie pe Gudică, membru de partid”. Din aceeași
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult pe acele tovarășe ca Ana Roșculeț. Dar așa, ce exemplu ne dă cartea? După ce Ana Roșculeț Începe să-și Îndrepte greșelile, ea «se plictisește», În concediu Își cumpără pantofi de lux, deși fetița ei avea nevoie de atâtea. Multe apucături de femeie burgheză, multe crize de «nervi», de «fierbințeală» pe care le are mereu Ana Roșculeț, nu se găsesc nici măcar la muncitoarele noastre mai puțin ridicate. Avem noi muncitoare nelămurite, care s-au ridicat În muncă, dar mai altfel, mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de vigoare, un anumit aer de resemnare și o sfătoșenie răsuflată, toate aceste Însușiri aparținând blajinilor, și săracilor cu duhul țărani semănătoriști. Adeseori, voind să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
burghezul și proletariatul devin caractere tipice, definite în împrejurările tipice ale vieții. (...) Toți acești Mrs. Smith, Othley, Jackston, Sanderson etc, proprietari de filaturi din Manchester, fabricanți de oțel laminat și de oțel pentru forje, toți acești domni ale căror gânduri, apucături, Marx le observă și le notează, închipuie un unic portret al burghezului zugrăvit de penelul unui maestru al realismului. Își pot descoperi rude bune aici personajele lui Balzac și Dickens, (...) filistinii de care și-a bătut joc Heine. Ca în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
primească] sentința capitală, a fugit la Ierusalim, Împreună cu unii supuși tributului și acolo a intrat În slujbă la curtea lui Pilat, pe atunci guvernator. Și fiindcă cele asemănătoare se potrivesc, Pilat și-a dat seama că Iuda e pe măsura apucăturilor sale și a Început să-l Îndrăgească foarte tare. Iuda ajunge căpetenie peste toată curtea lui Pilat și toate se Împlinesc la porunca (nutum) sa. Într-o zi, uitându-se Pilat din palatul său Într-o curte cu livadă (pomerium
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de metehnele prezentului, dar cu o vagă, dacă nu inexistentă, idee de progres. SCRIERI: O bună educație. Poezii și fabule
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
A fost cumplit. Cumplit! Cincizeci de ani mai târziu, Desdemona Încă mai plângea când povestea despre acei ani. De-a lungul copilăriei mele, cea mai indepărtată aluzie la Criză declanșa la yia yia mea un ciclu complet de văicăreli și apucături de piept. (Chiar și o dată când era vorba despre „depresia maniacală.“) Se lăsa moale În scaun, apucându-se cu mâinile de cap ca În Strigătul lui Munch, și-apoi Începea: ― Mana! Criza! Așa de Îngrozitor de nu poți să crezi! Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Rex la telefon. Era deja acolo de trei săptămâni și nu-mi spusese o vorbă. Am intrat În dormitorul ei. Hainele mototolite erau aruncate pe patul nefăcut. Pe o pernă zăcea o scrumieră murdară. ― Surioara mea e o ființă cu apucături cam dezordonate, spuse Jerome, uitându-se În jur. Tu ești ordonată? Am dat din cap. ― Și eu. Altfel nu se poate. Se Întoarse apoi cu fața spre mine. ― Ce s-a Întâmplat cu excursia voastră În Turcia? ― S-a anulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să sărbătorească împreună cu coreligionarii ei Ziua Domnului. Tot ce plănuiseră să facă împreună rămânea pe altădată. Înghite cu greutate nodul de amărăciune din gât. Chiar trecând peste împotrivirea familiei, cum ar fi putut prezenta poporului drept soție o femeie cu apucături atât de ciudate? Și credulă pe deasupra. Îl încredința cu toată seriozitatea că în templul lor din Ierusalim, prin milostivirea puterilor divine, tămâia se aprinde de la sine... Brusc, inima i se oprește în piept. De ce a râs de ea? Abia în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din opera de referință a scriitorului francez. Identificarea, “botezul” lui Păsări-LățiLungilă urmează o enumerație a definițiilor populare:”Dar te mai duce capul ca să-l mai botezi? Să-i zici Păsări-Lăți Lungilă, mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui”. Grotescul este mai accentuat, mai greu suportabil de cititor la François Rabelais, pe când la Creangă avem de a face cu un grotesc jovial, care provoacă un râs senin, reconfortant. Migala lui Creangă este totuși tehnică. Este o realizare de
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
N. S. Baboeanu afirma că "trebuiau, într-o situațiune de transiție bruscă, îngrădiri nouilor vlăstare ale Dobrogei, ca nu pirul să crească, ca nu acei ce nu-și găseau colțișor în țara mamă, doritori de specule să găsească câmp deschis apucăturilor lor în paguba nouilor cetățeni neștiutori de trebile țerei nostre"1492. În concluzie, regimul excepțional a fost necesar o anumită perioadă de timp, iar "prevederile au fost drepte și recunoscute"1493. Cu toate acestea, la 7 ani de la unirea Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
articolului își exprimau convingerea că "ne sunt suficiente mijloacele uzitate până acum: instituțiile noastre liberale și puterea de asimilare a românului"1669, recomandând autorităților să acționeze "fără proceduri șoviniste"1670. În acest context, autorii articolului citat precizau: "Să lăsăm aceste apucături vecinilor noștri maghiari, pe care îi blamează, tocmai pentru aceasta, toată lumea civilizată; iar noi să urmăm drumul sigur urmat de secole până acum: al blândeței, ocrotirei și ospitalităței, calități înăscute și recunoscute românului de întregul Orient, și de toți streinii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lor"1810. Într-un articol din 15 mai 1894 inserat în paginile publicației Santinela Dobrogei era reluată în discuție situația demografică existentă în satele și orașele Dobrogei. În cuprinsul acestuia se deplângea faptul că "străinii orientali, cu aceleași tendințe și apucături ca ale evreului din Moldova, pe fiece zi se oploșesc cu duiumul prin sate, să nu mai vorbim de orașe, unde glasul românesc abia se mai aude"1811. În opinia autorilor articolului "din primele momente ale reintrării noastre în stăpânirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]