1,118 matches
-
Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am și uitat ce gust are ploaia, Aceia rapidă din noaptea de vară. - Când pana-ntrerupe lăsându-ne foaia! Într-o amnezie de-acum ... temporară. Brăila, mai 2017 Referință Bibliografică: Amnezie temporară... / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare
AMNEZIE TEMPORARĂ... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378414_a_379743]
-
oglinzilor atemporale, spiritele eliberate din cuștile carcaselor de lut răpite pe neașteptate de îngerul morții, în simbioză cu spiritele celor vii, care eliberate din hățurile conștiințelor treze, își sondează propriile adâncuri privindu-le cu ochii dorului în căutarea unor clipe apuse și a năzuințelor neatinse. În aceste săptămâni dinainte de sfintele paști roiesc în spațiul de deasupra lumii satului spiritele răposaților strămoși, în așteptarea binecuvântatelor rugăciuni liturgice, cântate în biserică în sâmbetele din postul mare și a pomenilor, care la noi în
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND VOI FI LA TINE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului De-atâta plâns, ochiul îmi căzuse, atârna pe gene, era îngrozitor, nu mai vedeam steaua cu lumini apuse, eram pământ reavăn și răscolitor, ce nu-și găsea locul și nu avea tihnă, vulcanul din mine cu greu scânteia, palma aspră a morții, fără de odihnă, o simțeam cu ochiul, când mă pipăia. Nu vedeam nimica, doar aveam un gând
CÂND VOI FI LA TINE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378523_a_379852]
-
visurile mele, e-nvolburată marea... E marea-nvolburată De visurile mele, Ce-așteaptă-nfrigurate, Tocmai din timpuri grele, Din templul amăgirii Să simtă vânt în vele. În cuget ele-nvie, Dar sunt pe dată-nvinse De soarta ce îmbie Pe căi demult apuse Și parc-ar vrea, în vrie, Să îmi oprească zborul, Să nu-mi ating zenitul, Să nu îmi simt menirea. Din adâncimi, pământul Îmi roade rădăcina Și-mi tulbură avântul De-agită rău și marea. De visurile mele, E-nvolburată
DE VISURILE MELE, E-NVOLBURATĂ MAREA... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378560_a_379889]
-
Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am și uitat ce gust are ploaia, Aceia rapidă din noaptea de vară. - Când pana-ntrerupe lăsându-ne foaia! Într-o amnezie de-acum ... temporară. Citește mai mult Mi-e sete de noi, de clipa nebună,Când
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde.Mai uit câteodată fereastra deschisă,Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei.- Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă!Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei.Eu am și uitat ce gust are ploaia,Aceia rapidă din noaptea de vară.- Când pana-ntrerupe lăsându-ne foaia! Într-o amnezie de-acum ... temporară.... III. DUBLĂ LANSARE DE CARTE, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
pulberi risipite Adun prin ochii mei cu Dumnezeu. Clipe plâng în ceruri, orbite de furtună, Umezind pădurea fragedă de gânduri, Cu pași desculți rătăcesc pe colț de stâncă Cu amintiri învolburate printre rânduri. Orologii bat peste triste secunde Printre stele apuse-mi croiesc vise, Speranțe timide printre gânduri nude, Cu tine Doamne și îngerii mei în culise. Valentina Geambașu 12.01.2016, . Foto internet Referință Bibliografică: CU TINE DOAMNE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16
CU TINE DOAMNE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378578_a_379907]
-
stinsa, cu parfum de iasomie, de salcii curgătoare și de amurg. Un dor-fior străbate fiecare poem, fiecare vers, fiecare cuvânt învăluindu-ne gândurile și transbordându-ne în lumea mirifica a copilăriei, a satului din trecut, a sătenilor din vremuri poate apuse, a anotimpurilor cu iz de vită de vie... O candoare a femeii-copil, a femeii-mamă, a femeii-mature care nu se regăsește decât cu greu în viața cotidiană și care simte mereu nevoia de întoarcere la nostalgia altor vremuri, ca o întoarcere
CRONICĂ LILIANA BOIAN TERZIU LA CARTEA NOSTALGIA ÎNTOARCERII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378839_a_380168]
-
fi o sărbătoare! • Iubirile sunt de trei feluri: arzătoare, pâlpâitoare și fumegânde... când cărbunii amorului din jar s-au prefăcut în cenușă. • Eistă o lume subterană care nu cunoaște nicio lege. Strivește totul, nimic nu drege. • Vom regreta mereu zilele apuse, au dus cu ele atâtea cuvinte sublime și nespuse. • Istoria ne cântă aceeași simfonie: viața e frumoasă, dar nu e poezie. Tehnica nouă se înalță mereu. Noi, muritorii, o apucăm tot mai greu. Avem mai mulți amici virtuali decât adevărați
GÂNDURI REBELE (25) – AFORISME (8) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378980_a_380309]
-
anilor trecuți, speranțe și dorințe Ce nu și-au găsit încă-mplinirea în noi. Pășim mai avid în universul care astăzi ne cheamă, ne-așteaptă, Și-am vrea sa-l zidim mai frumos, măi prosper. Păstrăm în noi nostalgia vremurilor apuse, uneori Trăind-o pentru o clipă cu mintea fugara. Alteori, fredonând-o că pe un vers al timpului trecut, Dar totdeauna, simțindu-i mai acut îmbrățișarea. Deschidem ferestre spre noi orizonturi în pragul fiecărui început de an. Devenim mai puternici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
mireasma anilor trecuți, speranțe și dorințeCe nu și-au găsit încă-mplinirea în noi.Pășim mai avid în universul care astăzi ne cheamă, ne-așteaptă,Și-am vrea sa-l zidim mai frumos, măi prosper.Păstrăm în noi nostalgia vremurilor apuse, uneoriTrăind-o pentru o clipă cu mintea fugară.Alteori, fredonând-o că pe un vers al timpului trecut,Dar totdeauna, simțindu-i mai acut îmbrățișarea.Deschidem ferestre spre noi orizonturi în pragul fiecărui început de an.Devenim mai puternici și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
al unui stil arhitectonic aparținând etapei socialismului multilateral dezvoltat. Doar el, împreună cu cele patru clădiri cu un etaj din colțul nord-estic, precum și cu o parte din cetățenii mai vârstnici ai Clujului mai păstrează încă, în amintire, acea perioadă de mult apusă, din existența pieței Cipariu. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: PIAȚA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
M-a zidit în clipele ce alergă Inexorabil, în cursă fără întoarcere și m-a înghițit într-o clipire. Mă crezusem o pasăre curcubeu iubită de voracele zeu Și eram doar o fărâmă de clipă Într-o infinitate de epoci apuse. Mă crezusem un val de iubire într-un ocean infinit de simțire mă vedeam sărutând cu ardoare dansul languros al sirenelor balerine ale adâncurilor și eram de fapt arzătoare șoaptă și cântec al inimii. Mă visam rază de soare Ce
MĂ CREDEAM NEMĂRGINIRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382001_a_383330]
-
avut timp să observe această frumusețe și-n anii ce-i lăsase în urmă. Toamna ascundea maturitatea făpturii, frumusețea deplină. Acum se adâncea în ștrengara primăvară dar ceva din ființa ei o făcea să privească cu nostalgie la culorile toamnei apuse. Oricâtă verdeață și apă vie ascundea primăvara, sufletul ei nu se putea detașa de splendoarea pastelată. Maroniul nu lăsa verdeața să-și definească deplinătatea. Stânca nu lăsa apa să-i găsească fisura spre a izvorî la lumină. Ea nu înțelegea
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
a rătăcit câteva clipe în singurătatea împrejurimilor. S-a apropiat de gardul ce înconjura grădina și a privit cu atenție spre copacul înflorit, pe urmă s-a așezat pe o piatră înaltă din apropiere pierzându-se într-o lume demult apusă. În urmă cu aproximativ cinci ani, cineva foarte drag ei și-a agățat mâinile în același copac și i-a cules flori de liliac. Atât de vie a revenit imaginea acelei clipe în sufletul Dariei, încât părea că s-a
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
începtului de octombrie. Natura se întrecea în culori. Verdele se ascundea timid printre nuanțe de galben, maro și roșu, îmbrăcând copacii în straie de gală. Pe jos covorul de frunze al toamnei se împletea prin iarba speriată că-și pierde apusa tinerețe, acuzând norii că nu au mai picurat de două zile nicio lacrimă, agățându-se cu disperare de orice scânteie de verdeață. - Niciodată nu am văzut atâta culoare, a șoptit Daria. - Natura și-a pictat chipul cu cele mai vii
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
spus zâmbind Daria. - Nu a fost nevoie să o anunț. Natura simte totul. Știa că cea mai frumoasă fată o să vină în sala de dans pregătită pentru invitați. - Sală de dans? - În fiecare toamnă natura își pregătește spectacolul. Roadele verii apuse parfumează văzduhul, copacii se îmbracă de gală, iar vântul invită la dans roade, frunze și ramuri. - Și eu ce rol am în această sală de dans? - Vino cu mine! Ion a luat-o de mână pe Daria, iar ea nu
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
impunerea limbii ruse și a alfabetului chirilic în locul celui “mosieresco-fascisto-romanesc”; și nu după mult timp: arestări, împușcări pe loc, deportări ; în iunie 1941: venirea Românilor, dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă bântuind și în Moldova românească și în Ucraina de sud, cât hotarita la
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
oferit un galben Când am văzut că sorbi iar dimineața Și viața vrei s-o-ntinzi La soare-n luna mai. "Mai stai!", mi-ai spus, "Nu-mi da altă culoare, În alte zări, cuvinte am tot spus Dar, pentru-acest apus Am semne de-ntrebare, E-o altă zare și un alt nespus!" Eu nu vând îngeri păzitori de vis Ci doar culori în care să iți scalzi ideea, Femeia desenată din plictis. Și am decis: să iți mai dau și-
EU NU VÂND ÎNGERI PĂZITORI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380547_a_381876]
-
impunerea limbii ruse și a alfabetului chirilic în locul celui “mosieresco-fascisto-romanesc”; și nu după mult timp: arestări, împușcări pe loc, deportări ; în iunie 1941: venirea Românilor, dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă ... Citește mai mult Să fim un vis... O ocupație rusească mai rea decât
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
impunerea limbii ruse și a alfabetului chirilic în locul celui “mosieresco-fascisto-romanesc”; și nu după mult timp: arestări, împușcări pe loc, deportări ; în iunie 1941: venirea Românilor, dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă ... XXXIII. NU PLÂNGE, CÂNTĂ!, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1891
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
spre un viitor incert (Capitolele „Bătrânii” și „I.O , ce poezie!”). Impresionantă este poziția autorului verticalitatea sa de cetățean onest ce a trăit o viața întreagă cu capul sus, cu demnitate. Ca jurnalist a fost mesagerul unor timpuri ce par apuse dar care au avut frumusețea și împlinirile, în perioda tinereții și maturității unor oameni ce se simțeau înainte de 89 implicați și motivați chiar și pentru faptul că stăteau la cozi interminabile pentru a procura cele necesare traiului. Societatea actuală coruptă
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
profund umanitar al actorilor ce s-au desprins de spațiul teluric, impresionând decența și verticalitatea regretelor: Tot mai mulți se retrag în cimitirele/ împodobite cu trandafiri,/ Joacă la teatrul absurd al morții.// Îmbrăcați într-un abur transparent/ pun piese demult apuse, scenarii/ pierdute în mucegai.// Uneori se retrag/ În spatele scenei și, grăbiți,/ Sau autografe îngerilor de bronz." (Tot mai mulți - Actorilor decedați). Picturalitatea poemelor poartă inconfundabilele amprente ale suferinței. Impresii fulgurante aduc în prim-plan actualitatea inimii greu încercate. Peisajul pluvial
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
Încearcă să mă recompui/ Din bucăți de trecut și/ Actualizează-mă!// Nu vreau să pornesc în derivă/ Pe drumuri pierdute deja/ În priviri invizibile.// Încearcă..." (Încearcă). E detectabilă și substanța unui paseism completudinar. Câteodată, peisajul liric ia accepțiuni de mult apuse. Sunt invocate florile carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare hipersensibilă: "Rămâi/ Chiar dacă e noapte,/ Singurătatea nu chinuie,/ Tristețea nu-i apăsătoare./ Rămâi,/ Durerea e mănușa ce ni se
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
auzeam rostit numele ei printre redactorii de acolo (ce amintiri minunate am cu Cornel Chiriac, apoi cu Antoaneta Botez, Ovidiu Dumitru, Ștefan Ionescu, Romeo Chelaru, Emil Conta, Silvia Velicu, Adriana Marian, Liviu Tudor Samoilă, Sergiu Deleanu și toată floarea cea apusă a marelui, adevăratului post de radio public!), dar firește melodiile nu i se difuzau, stabilită fiind în Occident era interzisă pe post. O mai descopeream pe cîte un vinil Electrecord, dar pentru mine era, în acei ani, doar o fostă
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]