992 matches
-
vopsite în verde negricios, îi sare în ochi, dar se preface că n-o vede și numai rareori își lasă privirile să zăbovească pe culoarea cămășilor și bretelelor înguste ale funcționarilor. Se uită numai în jos, printre ramurile încâlcite ale arțarilor care se înalță până aproape de etajul al treilea. Vede troleurile alunecând pe sârmele paralele, într-un sens și în altul, într-o succesiune legănată, acoperișurile prăfuite ale troleibuzelor, autoturismele în toate culorile repezindu-se din cele două părți în ciorchine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
continui treburile și îl pândesc de la distanță, din pragul ușii ori din celelalte camere, cum se apleacă din nou înainte, cu palmele întinse pe birou în fața sa, uitându-se fix în stradă de parcă n-ar mai fi văzut castanii sau arțarii sau ce-or fi arborii ăia, lumea, vacarmul, orașul. A început să facă asta la vreo câteva zile după ce s-a întors acasă, dar, dacă stau să mă gândesc bine, chiar de când a venit acasă și s-a așezat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bine făcuți, subjugată de cei inteligenți și preferându-i pe cei cu relații și împărțindu-se neclar între toți. Și Virgil Tănase îi spusese ceva asemănător, la o vreme după ce Andrei i-o prezentase și se plimbaseră pe sub castani sau arțari sau ce-or fi fost și întârziaseră în satul de la Snagov într-un weekend. Dar de la Virgil Tănase te puteai aștepta la orice, de parcă ar fi fost un erou al lui Scott Fitzgerald ce se îndrăgostea de orice femeie drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ori, mai curând, credea că își dă răspunsuri, în clipele de dinaintea somnului, când rămânea multă vreme treaz, deși cu pleoapele coborâte, gândindu-se la ce anume făcuse în acea zi, la cum privise, să zicem, mai multe ore cum umbra arțarului din curte trece treptat de la un gard la cel din partea opusă ori cum se strâng furnicile în mușuroi și probabil își vorbesc între ele, în vreme ce cară frunze, ori cresc puii pe care îi văzuse cu ochii săi mici în cuibul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Capăt de holdă - baraca din scânduri vechi abandonată Hambarul vechi - razele soarelui printre scânduri Lângă hambarul vechi o căruță goală - soarele apune Hambarul plin - un șoarece apropiindu-se pe furiș Amurg de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic - două frunze arămii cad împreună Cireș desfrunzit - printre crengile rare o singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
Când iarna amintirilor va trece în umbre de arțari întortocheate noi doi împrăștiați pe firul gheții ne vom vedea de-a pururi într-o carte, nescrisă, cum triumfă-n calea vieții plutești mereu la umbra ierbii noastre când ne-aspersam în unduiri febrile, pierdute-n depărtări apropiate, și-uitam cum
Mi-e dor de Belvedere by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83920_a_85245]
-
înapoi spre New York, mai precis spre Complexul familiei Bergdorf din Nantucket. Odată întoarse în New York, nebunaticele de noi ne cazam la The Pierre și comandam la room-service specialitatea hotelului: prăjituri de portocale flambate, cu glazură de ciocolată și sirop de arțar. În mod clar, era mult mai distractiv să fii o fetiță americană în New York decât o fetiță americană în Anglia. Fetițele newyorkeze, ca Julie, erau foarte răsfățate. Aveau role și patine și abonament la salonul de cosmetică. Aveau părinți minunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vorba despre petrecerea lui Mimi. — Vrei să-mi provoci un nou conflict interior? Iâh! Cum ai putut să-mi faci așa ceva? E prea de tot, țipă ea în pragul lacrimilor. —Să-ți fac ce? am întrebat turnându-mi sirop de arțar pe clătită. —Să-mi scrii toată povestea aia... Toată lumea are un logodnic, numai eu nu. Nu-i cinstit. Sunt fericită, dar nu până peste poate de fericită ca K.K. și Jolene. Pentru asta trebuie să fii îndrăgostită. Nu trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
la rând, cu pipa stinsă între dinți, jucându-i absent, între degete, arabul de argint cu turban, de pe capacul lulelei, dormita lângă șemineul cu horn înalt, clădit din piatră în care din cauza zilelor ploioase trosneau, arzând permanent, despicături mari de arțar canadian. Prin repetiție continuă, acest tabiet neobișnuit se converti în cotidiană cutumă: la ore din cele mai matinale, Profesorul se așeza în aceeași poziție favorită, cu spatele la biblioteca înțesată de cărți, ca și cum s-ar fi temut ca voluminoasele-i tomuri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fi trebuit să survină după acel altfel, pe care ea l-ar fi dorit, ca orice femeie, mai ferm și mai amenințător. Dimineața, ținându-și pipa între dinți, Profesorul se așeza, iarăși, lângă focul arzând în butuci de lemn de arțar, cu spatele la oglinda impresionantă de Murano, șezând ca un neopitagoricean, care vrea să probeze, prin veghe, afluxul ideii veșnicei reîntoarceri în timp a lucrurilor. După o perioadă de stoică reverie, simți cum se redeșteaptă în sine, luând din nou în stăpânire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fetele cu care mă culcasem, nu contau. Până și plăcerea pe care mi-o aduceau părea străină, despărțită de trup și analizată cu luciditate. Totul semăna cu emisiunile nemțești de televiziune, în care îți arătau cum se obțin siropul de arțar, nailonul, caramelele sau becurile. Procesul de producție trebuia observat atent, respectuos, te moleșea. Cu toate astea, n-aș putea spune exact când și cum a avut loc modificarea. M-am trezit într-o dimineață, natural, cu schimbul efectuat. Undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă vegetația spontană aflată în regim de conservare. În egală măsură, sunt conservate ecosisteme lacustre ca și agroecosistemele aferente zonelor locuite. În acest din urmă caz, beneficiază de statutul de rezervație și culturile de porumb
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost definite asociațiile: ConvallarioQuercetum roboris (stejăret de terasă și luncă veche) și Querco-Ulmetum (ulmeto-șleau de luncă). Sunt prezente specii precum: Aegopodium podagraria, Carex brevicollis, Convallaria majalis, Corydalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru Moldova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm; precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului 350 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și a scumpiei Cotinus coggygriaelement pontico-mediteranean, în subarboret. Întâlnim feriga Dryopteris filix mas iar dintre angiosperme pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de apă,chimen și alte plante aromatice.Pentru îndulcire “bucătăresele” din paleolitic întrebuințau seva de arțar și mesteacăn,precum și mierea sălbatică.Condimentele sunt substanțe picante de origine minerală,vegetală sau de sinteză, care adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare redau gust și aroma specifică.Aroma și gustul sunt date de uleiurile eterice și acizii condimentați
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
linguri de miere, * trei pătrățele de ciocolată neagră rasă fin, * o linguriță de esență de vanilie organică, * un praf de sare, pentru cremă: * 2 căni caju (hidratat peste noapte), * o cană cu miere sau sirop de agave sau sirop de arțar, * un sfert cană apă, * patru pătrățele de ciocolată neagră rasă fin, * un sfert cană cu unt cocos sau ulei de palmier, * o linguriță de esență de vanilie organică, * trei sferturi cană cu carob, * un praf de sare, * vișine congelate. MOD
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pentru biocenoză, deoarece consumă majoritatea speciilor de insecte dăunătoare pentru plante; În timpul iernii se observă un număr mare de păsări în parcuri și Grădina Botanică datorită prezenței unei hrane abundente reprezentată de fructe de păducel, măceș, cătină, semințe de Thuya, arțar, liliac, care atrag păsări ca vrăbii, pițigoi; Majoritatea speciilor de păsări comune din parcurile ieșene aparțin ordinului Passeriformes; respectiv 77,77% din totalul speciilor identificate ● Speciile de păsări nu pot fi ocrotite ca entități separate de mediul lor de viață
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii profesioniști mai folosesc și alte specii de lemn ca: arțarul, mesteacănul, teiul. Materialitățile rezultate se bazează pe atributele specifice ale acestor esențe: marea porozitate și intervalele mari dintre cercurile fibrelor. De obicei, pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri, plăcile de lemn sunt fierte în ulei de in. Prin această prelucrare, placa
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
la unele conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]