2,802 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
recolta-i slabă, Dar uită că, la normă-ntreagă, Atâți-au fost: un moș și-o babă! Și iarăși stă cu mâna-ntinsă, Lui Dumnezeu cerându-i mană, Și-n candela mereu aprinsă Așteaptă veșnic de... pomană! Referință Bibliografică: Mai ară, Doamne, câte unul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
Pentru clarificare, Dio reiterează faptele. În articolul "Doamne, Tu nu ai nimic de spus ?", apărut în Jurnalul de B și D, Dio relata următoarele : Unei țărănci, Mandița Ciotu, în vârstă de 87 de ani nu i se permitea să-și are bucățica de pământ ce-o avea pe lângă casă. Și aceasta din urmă fiind ciuntită , ca și propria-i viață, de vremi și de nevoi. O vecină mai tânără și mai în putere,E.D, menționa DIO, fiind autoarea unei asemenea
O CREDINCIOASĂ CU ORA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363861_a_365190]
-
lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și cunoaște cu piciorul peste moaște slova timpul rânduiește ceru-l ară și nutrește peștera din bethlehem e lumină și blestem: pace-n duh - vifor în sânge maica de dumnezeu plânge începe război de îngeri vrei nu vrei - pe filă sângeri magii gângăvesc preasfânt pe hristosul din cuvânt zodii scrise fără seamă
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
umbros; apoi "când elev eram și ascultam" doina scumpă care a însoțit soldatul să meargă în armată, pe câmpul de luptă, și balade strânse-n vatra dorului "ca trei frați dintr-o tulpină" trezind în poet mândria românului ce-și ară locul, îl însemânțează și-i culege roadele existenței sale, iar faptele de vitejie al înaintașilor îi sunt prilej de-a râde-n zori de zi fericit. Dacă e într-o sfântă Vineri, după apus (când soarele stropește în culori de
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
vreun dialect italian de unde e it. perruca. Părul prin firele sale e în relație cu zeul, cu Soarele: „La mandeeni preotul nu are voie să se tundă de când este novice, pentru că tăierea părului este păcat împotriva luminii“ (C. Daniel, Scr. aram., 307), lumina este or în ebraică poate din iran. hor „soare“. La români zeul Sol (al soarelui) era înfățișat cu un cap înconjurat de raze (Kernbach, 551). • .... „Agni este focul, Agni are par“ (M. Călușiță-Alecu, Înțelepciunea străbuna, B, 2002, p.
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
Systems, Notices of the American Mathematical Society, etc. și la diverse Proceedings-uri de la conferințe internaționale. AFILIERI: membru al Societății de Stiinte Matematice din România (1980-); Mathematical Association of America (1983-1990); American Mathematical Society (1992-); Academia Oamenilor de Știință Români (1993-); ARA (1999-); Poetry Society of America; Uniunea Scriitorilor Români; Internațional Poets Academy (India); La Société Leș Amis de la Poésie (Franța); Association "La Licorne" (Franța); Académie Francophone (Franța); Societatea Română de Haiku; Academy of American Poets; Modern Languages Association (SUA); Centre d
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[3] pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PE TASTATURA INIMII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 893 din 11 iunie 2013 Toate Articolele Autorului m-ai deportat în țara aceea unde plugurile arau dragostea iar viorile treceau toate printr-un singur arcuș mă ascunsesem într-o imagine șlefuită lângă un ocean în care ne îmbătasem aproape străini aproape datornici aproape instantaneu dinspre est înflorise zvonul că ți-aș fi pedeapsă îmblânzită la piept
PE TASTATURA INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363508_a_364837]
-
GHEORGHE A. STROIA (Adjud, Vrancea) Prozator, publicist, poet, exeget literar și de artă, promotor literar și cultural, editor român; la 1 aprilie 2010 debutează în literatura; la 1 aprilie 2013 devine membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA). Născut la: Adjud, județul Vrancea, 22 mai 1970, fiul lui Andrei și al Auricăi STROIA Studii: Școală cu clasele I-VIII „Mihail Armencea”, Adjud, jud. Vrancea (1976-1984); Liceul teoretic EMIL BOTTA, Adjud (1984-1988); Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (1989-2005) - diplomă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
GHEORGHE A. STROIA(Adjud, Vrancea)Prozator, publicist, poet, exeget literar și de artă, promotor literar și cultural, editor român; la 1 aprilie 2010 debutează în literatura; la 1 aprilie 2013 devine membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA).Născut la: Adjud, județul Vrancea, 22 mai 1970, fiul lui Andrei și al Auricăi STROIAStudii: Școală cu clasele I-VIII „Mihail Armencea”, Adjud, jud. Vrancea (1976-1984); Liceul teoretic EMIL BOTTA, Adjud (1984-1988); Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (1989-2005) - diplomă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
înainte, să umbrească puterea Romei în jurul Mediteranei și numai generalul Publius Cornelius Scipio supranumit Africanul, reușise să cucerească orașul după trei ani de asediu. Cartagina fusese apoi rasă din temelii și peste locul fostei metropole fusese presarată sare după ce se arase în prealabil cu plugul, asta pentru ca nimic să nu mai rodească acolo, într-atât de înverșunată fusese furia Romei. Negustorul nabateean însă, care stătuse aproape trei ani în Yemen, fabuloasa țară a tămâiei și a smirnei, unde el pusese bazele
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
Învârti trabucul între dinți până îl străpunse cu totul, apoi ieși pe punte și privi strălucirea de cristal a mării, în speranța că doar briza îi va putea domoli nervozitatea. Suava Maria întoarse capul nedumerită: - Ce-i cu tine, darling? Ari era surprins de calmitatea ei și-și dădu seama că nu știa nimic, nu apucase să citească. - N-am nimic, draga mea. Afacerile astea nu mai merg așa cum ar trebui, minți el. - Ar trebui să te mai odihnești și tu
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
Te apropii de casă și devii nostalgic, iubitule!, surâse Maria cu același zâmbet inconfundabil. Duse la buze paharul înalt cu picior în care se mai zbăteau ultimele picături de șampanie și le sorbi cu poftă. “Femeia asta mă înnebunește”, gândi Ari vesel privindu-i gura perfectă. - Maria, uită-te la noi!... Avem aceeași piele creolă, același nas acvilin și aceeași dragoste pentru mare. - Suntem făcuți unul pentru altul, nu-i așa? - Absolut... Iahtul alb plutea în larg, unduindu-și silueta în stânga
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
ceva ai pățit... Nu spui lucruri de-astea prea des... - Nu am voie să fiu și eu romantic uneori?, se bosumflă Ari deodată. - Ba da, ba da, dar mă miră... Atâta tot! Și se repezi să-l sărute pe obraz. Ari însă se feri iute și o făcu pe supăratul. - Haide, haide, nu te supăra!, îl dezmierdă Maria. - O să-mi treacă doar dacă te duci în cabină și-mi aduci și mie un pahar de șampanie... Maria zâmbi și intră în
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
Mea culpa Domnule vameș, recunosc sunt un mare infractor, am trecut granița clandestin, de o mie de ori. Am ascuns în valiză droguri și alte lucruri interzise. dorul de strămoși și bizare vise. Sunt dependentă de Țară, Ca țăranul ce ară. Prima oară am ascuns în valiză o rugăciune, munții milenari și pe Zamolxe ce plutea în albastre unde. Am tăinuit în bagaje chipul Țării, pictat din alge. și o Doină care ne plânge cu lacrimi de sânge. Am luat cu
TAMARA GORINCIOI de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362513_a_363842]
-
tot gândindu-mă la tine cum ai plecat de lângă mine chiar când mă simțeam mai fericit. Și azi mă văd cum mă plimbai prin tot satul, iar la sărbătorile de iarnă erai nedespărțită de noi când spuneam sorcova, steaua sau aram cu plugușorul brazde strălucitoare... și semănam bob de grâu ales pentru hrana noastră cea de toate zilele, pâinea dumnezeiască, iar de sfintele Paști cântam în corul bisericii, de Învierea Domnului. Toate luminile pe care le vedeam din balcon, unde stătea
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ȚARĂ Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014 Toate Articolele Autorului unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un
ŢARĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361004_a_362333]
-
ghimpată din cocina de porci. A adus o remorcă de crăci de la pădure, după ce l-a „cinstit” pe pădurar (așa procedau toți oamenii) și a făcut pari ascuțiți din ele. Apoi, a mai „cinstit” pe un tractorist, care i-a arat cele două loturi. A tras cam greu tractoristul pentru „desțelenirea” porțiunilor bătătorite, fără să-i pese cât carburant a consumat și dacă s-a stricat ceva. Plugul și tractorul erau ale patronului, inginerul Casapu, cel mai mare arendaș din comună
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
A tras cam greu tractoristul pentru „desțelenirea” porțiunilor bătătorite, fără să-i pese cât carburant a consumat și dacă s-a stricat ceva. Plugul și tractorul erau ale patronului, inginerul Casapu, cel mai mare arendaș din comună. După ce-a arat loturile (era într-o sâmbătă după amiază), Mărășteanu s-a dus a doua zi cu parii și colacii de sârmă ghimpată, cu care și-a închis loturile pe porțiunile învecinate cu drumurile. Totul spre uimirea și ciuda celor nevoiți acum
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
ușa deschisăo șuviță dolce gabbana de albăși un ridca o tăietură pe coajă de mesteacăn... VII. ȚARĂ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014. unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
ei ți-a atins gura întredeschisă, seducător ai îmbrățișat lichidul divin. Ploua încet, ploua dulce, ploua, în tine, în mine, în noi, ploua cu cele mai dorite atingeri, din tine în mine, din mine în tine, - Așhi di bunu, nu ari mardzânji!*, îți spuneam, privindu-te. Viața este făcută, doar, din momente. - Cu unica mea, la atâta distanță, am avut trăiri prea intense, se răscolește în mine tot universul, nu știu ce am în tine uitat! mi-ai șoptit, prin ploaia binecuvântată. Din
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
aude o mișcare. Iar este primăvară, și, iar, va înflori liliacul alb! O respirație liniștită așteaptă lumina din cea mai înaltă octavă, un dar ai primit, sensul unui drum cumva uitat, trezirea iubirii sub clopotul final. * așhi di bunu, nu ari mardzânji - bun, fără de margini (traducere din armână) Irina Lucia MIHALCA București, 29 mai 2017 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - SECRETUL TIMPULUI (POEZII) / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
lava unui vulcan nopțile au devenit dintr-o dată prietenoase asemeni altarelor unde rugăciunile au har ah și inima din piept îmi tresaltă grăbită parcă ar fi o copită de cal la trap alergând dacă ar fi pusă la jug ar ara hectare într-o clipă să semene sub brazde o nouă flacără de iubire. doar rațiunea mă îndeamnă să mai reflectez și-mi spune că sufletul este prins ca o iederă între cer și pământ între dorință și neîncredere și află
ELEGIE PENTRU O AŞTEPTARE (II) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364137_a_365466]