2,860 matches
-
de un tânăr de numai 36 de ani. Asta înseamnă că, ușor, ușor, se va dovedi că școala românească de pictură este una dintre școlile europene cele mai importante. Și în perfectă sincronizare cu fenomenul artistic internațional”, a apreciat reprezentanta Ara Art.„Nu e o întâmplare, e o construcție”, a declarat, la rândul său, pentru EvZ Alexandru Bâldea, managing partner la Artmark, subliniind faptul că ceea ce s-a întâmplat la Londra este o știre care ar trebui să stârnească reacții în
Succes românesc la o licitaţie de artă by http://uzp.org.ro/succes-romanesc-la-o-licitatie-de-arta/ [Corola-blog/BlogPost/93557_a_94849]
-
frumusețea plânsă în batistă” Și omul sta mâhnit în sinea lui, „Patronul” de atunci, cu fața tristă... ............................................. Eu sunt îngrijitoare de bătrâni!” Și-acum când scriu auzul se-nfioară-, Vă știu durerea, dragii mei români, Și plugul ei prin sufletul meu ară... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Îngrijitoare de bătrâni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNGRIJITOARE DE BĂTRÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1465644744.html [Corola-blog/BlogPost/383613_a_384942]
-
vreun dialect italian de unde e it. perruca. Părul prin firele sale e în relație cu zeul, cu Soarele: „La mandeeni preotul nu are voie să se tundă de când este novice, pentru că tăierea părului este păcat împotriva luminii“ (C. Daniel, Scr. aram., 307), lumina este or în ebraică poate din iran. hor „soare“. La români zeul Sol (al soarelui) era înfățișat cu un cap înconjurat de raze (Kernbach, 551). • .... „Agni este focul, Agni are par“ (M. Călușiță-Alecu, Înțelepciunea străbuna, B, 2002, p.
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
bucurii Pentru-ai lor micuți copii! Zor și chin si-alergatura Treaba multa-n bătătura, Fiecare firmitura Se ia cu zdruncinătura! De-am să-l văd pe-al meu bunic, Tocmai mă gîndesc să-i zic: Cînd va fi să ari aici, Nicidecum n-aș vrea să strici, Mușuroiul de furnici! Moș Crăciun, De nimic n-ai a te teme, De atat amar de vreme; Îți cad fulgii albi în plete, Si zapada-ti intra-n ghete, Sacul părea mai greoi
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1496902658.html [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cu temenele până la pământ Papuc după papuc prin veac ați lins; Zadarnic steagul flutură în vânt, Vae victis! Deci păziți rugul aprins! Chiuind într-un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump, devoră avid; Căci actori pe-o scenă de fațadă Mâniat-ați pronia divină, Ați
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459090839.html [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
ce-ți bagi nasul în ceea ce fac cu rezultatul muncii mele? Eu îl beau ca și tovarășii de cârciumă. Alții se închiaburesc punând ban peste ban spre a cumpăra un bou de plug iar alții se asociază făcând crima să are peste haturile limitatoare ale „sfintei proprietăți” ca nenorociții de comuniști. Dumnezeu se mai supără pe noi pentru păcatele făcute în ședința de ieri în care fură primarul, fură notarul, fură agronomul și toate celelalte notabilități. Este normal că ședința s-
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
neființă, tabloul mamei ar trebui așezat în rând cu icoanele sfinților (precum în ethosul hindi), pentru ca omagiul perpetuu adus acesteia să rememoreze puterea sacrificiului făcut din dragoste și mai ales în lumina încrederii în viitor. Gheorghe A. STROIA - Membru corespondent ARA Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com
„PE JUMĂTATE VESTALĂ” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1379917876.html [Corola-blog/BlogPost/365093_a_366422]
-
tradițiile înțelepciunii (Proor. Ieremia 8, 8-9). Noutatea Împărăției lui Dumnezeu anihilează categoriile și criteriile tradiției vechi (a se vedea imaginea noului Paște și a noului Vin în Ev. Mc. 2, 21-22, de semenea și reinterpretarea eshatologică a unor proverbe, cum ari fi în Sf. Ap. Și Ev. Mc. 4, 21). Abordarea și analizarea înțelepciunii ca fenomen sigur și temeinic al vieții umane, este o problemă secundară vis-a-vis de proclamarea Împărăției Cerurilor, a Împărăției lui Dumnezeu. Ea joacă „un rol complementar și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
elev și fredonam un cântec interpretat de Nicu Alifantis: „Noi cavaleri ai doinei noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul de codri, noi lănciile lui/ noi nu suntem o țară onor a nimănui” (Alma Venus). Nu mi-a trecut niciodată prin minte că voi sta lângă autorul versurilor pe patul de spital și să-mi spună: „Fă-mi
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_cabel_timpul_s_a_opri_teo_cabel_1361186696.html [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
originala noastră democrație, grăbită să ajungă din urmă Apusul capitalist în țara care se obișnuise prea tare cu coercitivul și cu tirania tatălui cum îi plăcea lui dom' Bordei să zică, că după ce scormonise pe verticală pământul trebuia să-l are cu pasul și pe orizontală, ceea ce a și încercat, ajungând hăt departe și peste Atlantic bătând pe deasupra apa cea mare care separă lumea veche de lumea nouă, de care auzise prea multe ca să nu se încumete s-o și cunoască
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (14) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_14_.html [Corola-blog/BlogPost/359480_a_360809]
-
bunului său în general. A moștenit libertatea de a decide el și numai el asupra avutului său. Tocmai de aceea nu s-a reușit cooperativizarea la Rucăr. Comuniștii au intrat cu tractorul în fânețele oamenilor de pe Râușor și le-au arat pentru a-i lăsa fără iarbă pentru vite, doar - doar, i-or forța să intre în cooperativă. Au reușit sa facă doar un fel de întovărășire agrozootehnică, numită ... “Drumul lui Lenin”. Rucăreanul are un anumit conservatorism și o mare suspiciune
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
cernit patrafir/ vocea privirii devine căruntă...// Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii...// Poetul e toiagul către zei,/ cu plugul minții, iată, cerul ară,/ din focul prometeic destrupat/ Poetul e un Dumnezeu de ceară...” Theodor RĂPAN Ori de câte ori mă apropii de Poezie, și se întâmplă mai tot timpul, simt cum o necesitate intrinsecă articulează dimensiunile creativității: e chemarea spre deschidere, dar și ispita transgresării cadrelor
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
tuns chilug”, e un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii ... / Poetul e toiagul către zei,/ cu plugul minții, iată, cerul ară,/ din focul prometeic destrupat/ Poetul e un Dumnezeu de ceară ... ”, „în cel ce nu-s Poetul tot plinește ... ”, „Poet de sunt ursesc doar bucuria ... ”, „Citește-mă și-nvață-mă la flacăra uitării ... ”, „...în sângele Visului doarme un prunc”, „Vrednic ești
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
în economia feudală naturală, însă ulmenenii se plâng de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei de trei ori (ogorât, întors, semănat). Animalele erau destul de puține, oamenii fiind săraci, fapt ce duce la practicarea împrumutului pentru a-și putea lucra pământul, sau la lucratul în tovărășie. Sătenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în: România Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003 • Traian Băsescu. În: România Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; în: Clipă, Anaheim (SUA) 20 ian. 2005; în: Alo, București, ian
EUROPA FĂRĂ DUMNEZEU de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438672471.html [Corola-blog/BlogPost/381558_a_382887]
-
GMV (George Mițin Varieșescu), fost dirijor, compozitor, muzician, folclorist, presedintele societății „Mihai Emi(ți)nescu” și editor al faimoaselor reviste de cultură și arta „Mihai Eminescu” și „Căruță cu povești”, era în dezbateri comunitare cu 3M (Mister Mihai Maghiaru), presedintele ARA (Asociația Românilor din Australia) și editorul revistei „Buletin de informațiuni” și cu domnul LAN (Lae Almajăn Nicolae), presedintele societății culturale „Semenicul”, fără revista, dar cu un frumos web-site. Am tras cu urechea să aud ce discuta! Toți trei, dezbăteau cu
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
a ’nfiat nu știu câți copii din România! - Da’ la Aneta lu’ Maghiaru și la Sofica lu’ Procopie, dece le-a dat diplomă? - De unde să știu Tănțico? La Aneta i-o fi dat că l-o fi ajutat pe Mihai la picnicurili ARA. N-ai văzut că așa se dau peste tot nevestelor de președinți! Cât s-o fi zbătut săracă pentru binele românilor? Și apoi, cine mai face sarmale așa de bune ca dansa? Iar lu’ Sofi, de ce? Păi nu e ea
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
proză scurtă (text biligv româno-ucrainean) /p. 48 Amelia Tănăsescu - BISERICA DOMNEASCĂ A BASARABILOR Misteriosul mormânt nr. 10 /p. 54 Noutăți editoriale- William Faulkner /p. 56 Alicia Dujovne Ortiz - Dora Maar - Prizoniera privirii /p. 58 Lorian Carsochie- Biblioteca parazit /p. 61 Aram Frenkian- Lumea homerică /p. 64 Mihai Păun- judecata mea de mine /p. 66 Lucia Patachi - O seară la Casa Löwendal/ p. 67 Viorela Codreanu Tiron- Oboseală târzie /p. 70 George Stria - Portret de artist: „Mihai Cătrună Arta ca trăire între
DINCOLO DE TĂCERE AN II, NR. 14 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Numar_aniversar_nomen_artis_dincolo_viorela_codreanu_tiron_1349935132.html [Corola-blog/BlogPost/343582_a_344911]
-
-i la toți le plac, Ea e precum via prinsă pe arac, Unul vrea înainte, altul înapoi, Dezbinat e sensul drumului din noi! Ce iubesc în viață, lui nu îi convine, Pe aceste plaiuri, pururea divine, Sub același soare ne aram cu dorul, Cel din începuturi, sufletul și-ogorul Și-n același cântec amândoi eram Semănând sămânța dragostei de neam! În Munți, pretutindeni, peste văi și lunci Nu aveam nevoie de-avocat pe-atunci. Dezbinarea noastră parcă-i un blestem, Frați
ÎNDEMN PENTRU UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1416074195.html [Corola-blog/BlogPost/371679_a_373008]
-
versuri cu predominanță esoterică, "Nunta Cuvintelor", al cărui autor este un savant al împerecherilor fericte de idei și cuvinte românești, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA. Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulțumesc doar să selecteze esențe lexicale și să le caracterizeze, ci frazele pe care le elaborează cu o spontaneitate surprinzătoare reușesc să ajungă la limita superioară, să treacă de ea
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1399885450.html [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
operă reușește să schimbe impresia britanicilor xenofobi față de impetuozitatea creativă a națiunii noastre, poetul Nicolae N. Negulescu, la ora actuală, fiind, cu siguranță, cel mai potrivit să ne reprezinte. Cristian Petru Bălan Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA Referință Bibliografică: Cristian Petru Bălan: NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEȘTI / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1228, Anul IV, 12 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Negulescu : Toate
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1399885450.html [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
Acasa > Cultural > Traditii > UN PLUGUȘOR (DIN FOLCLORUL NOU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
Cultural > Traditii > UN PLUGUȘOR (DIN FOLCLORUL NOU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]