1,217 matches
-
de învățare, așa cum le gândise și marele medic nestorian Gabriel (sec. VII - VIII) cunoscut în lumea arabă cu numele Jabrail Ibn Bakhtisthan, ctitor al primului Spital din Damasc, atestat documentar, sub dinastia islamică a Omeyyazilor. Dacă prin Nestorienii creștini bizantini, arabii au umplut cu spitale spațiul dintre Asia Centrală și Andaluzia iberică, la sfârșitul sec. XVI-lea, în acest al XVII-lea secol, Ludovic al XIV lea, umple Franța cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să apară și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ale mentalităților noastre din Pactul Atlantic".690 La începutul anilor '60, mediul predilect de desfășurare a fanteziilor franceze îl constituie Maghrebul (nu întâmplător, dacă ne gândim la angoasa destrămării imperiilor coloniale), care oferă cadrul tuturor animozităților și formelor de rasism (arabul este invariabil rău și agresiv, ceea ce este vizibil și din punct de vedere fizic; însă există și un fel de rasism "accidental", neintenționat, care recurge la stereotipii și imagini convenționale) și xenofobie (pe lângă germanofobia acută a francezilor, toate națiunile sunt
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de "adevăr istoric și politic", adaugă Souchet. 691 Jean-Francois Lanot, La politique étrangere de la France et le racisme, în Charles-Olivier Carbonell, op. cit., pp. 85-90. Aceste reduceri ale tipologiilor la elementar dezvoltă la copii reacții reflexe față de grupuri identificabile ca englezii, arabii, negrii, în scopul de a le descifra lumea, învățându-i însă rasismul, patriotismul (a muri pentru naționalism este fanatism, dar a muri pentru Franța este eroism) și grandoarea propriei patrii. ibidem, p. 97. 692 Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
printre dinți (despre nepot, bineînțeles), deși n-am voie să vorbesc. F. râde În hohote; Îi place să se amuze din orice și pleacă după ce mă anunță conspirativ că „mă va ține la curent“. „Ești cam dur cu fetele“, comentează arabul cu nume lung. (sâmbătă) Destrăbălare. Mănânc icre negre și beau Cotnari vechi. A. se uită la mine intrigată. Pun un strat mai gros pe felia de pâine și mușc tacticos; Îmi place să le simt cum pocnesc plici-plici În cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
frigul se Întețise și ajunse la concluzia că existau șanse să ningă. Asta Îl făcu să se simtă și mai bucuros. Prin geamul autobuzului, În apropierea pieței Mahane Yehuda, zări la lumina unui felinar un slogan scris pe un zid: ARABII - AFARĂ! Traduse În germană, Înlocui arabii cu evreii și simți cum Îl cuprinde furia. Se autoproclamă pe loc președintele statului și se hotărî la un pas dramatic - În ziua comemorării masacrului de la Deir Yassin va face acolo o vizită prezidențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
concluzia că existau șanse să ningă. Asta Îl făcu să se simtă și mai bucuros. Prin geamul autobuzului, În apropierea pieței Mahane Yehuda, zări la lumina unui felinar un slogan scris pe un zid: ARABII - AFARĂ! Traduse În germană, Înlocui arabii cu evreii și simți cum Îl cuprinde furia. Se autoproclamă pe loc președintele statului și se hotărî la un pas dramatic - În ziua comemorării masacrului de la Deir Yassin va face acolo o vizită prezidențială și va ține o cuvântare scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vizită prezidențială și va ține o cuvântare scurtă, dar tranșantă, printre ruinele satului: Fără a intra În speculații despre a cui vină e mai mare, noi, evreii israelieni, Înțelegem profunzimea suferințelor prin care au trecut În ultimii patruzeci de ani arabii palestinieni și, pentru a le pune capăt, vom face tot ce ne stă În puteri, În afară de-a ne sinucide. Un asemenea discurs va avea un ecou deosebit În fiecare casă arăbească, va aprinde imaginația și poate că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
are toată vorbăria asta? Oricum zarurile au fost aruncate și ce s-a făcut nu se mai poate desface. Aproape adormit, simți că Ted Îl Învelea cu o pătură moale de lână. Mormăi nedeslușit: —Adevărul, Teddy? Doar Între noi doi? Arabii au Înțeles deja că nu ne pot arunca În mare. Problema e Însă că evreii nu pot trăi fără cineva care să vrea să-i arunce În mare. Ted răspunse În șoaptă: — Da. Situația nu arată bine deloc. Și ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În vileag contradicții enervante În ideile sale, de a-l scoate puțin din sărite. —Ei, Începu tatăl, gâfâind și șuierând din cauza efortului de-a urca scările, deci ce mai povestește astăzi domnul profesor al meu? A venit deja mântuitorul Sionului? Arabii s-au răzgândit și s-au hotărât să ne iubească? —Bună, Baruch, se mulțumi să spună Fima. — Da. Bună ziua, dragul meu. Ce mai e nou? Te mai supără spatele? Spatele, spuse bătrânul, spre norocul nostru, spatele a fost condamnat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
arabilor, Îl corectă Fima. Ți-am explicat deja asta de o mie de ori. Duc grija noastră. —Desigur, Efraim, desigur. Nimeni nu se Îndoiește de puritatea intențiilor tale. Problema e că voi vă mințiți numai și numai pe voi. De parcă arabii tăi n-ar face decât să ceară politicos să li se Înapoieze orașele Nablus și Hebron, după care vor pleca frumos acasă și vor fi fericiți până la adânci bătrâneți și pacea va domni peste Israel și peste Ismael. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Între ei. Necazul e că nu vă auziți decât pe voi, pe voi și iar pe voi. Din nou Îi scăpă din piept acel șuierat prelung, slab, de parcă era uimit de naivitatea fiului său. —Ba tocmai că În ultimul timp arabii spun lucruri destul de diferite, tată. —Spun. Ce grozav! N-au decât să spună cât poftesc. E foarte ușor să vorbești. Pur și simplu au Învățat de la voi cum să vorbească frumos. Elocvența. Cuvintele câștigătoare. Aroganța. N-are importanță ce spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tema pe care o Începuse, dar Își pierdu răsuflarea care se termină printr-un horcăit ce se transformă În cele din urmă În tuse. Parcă avea Înăuntru o ușă prinsă În balamale neunse, legănată de vânt. — În momentul de față arabii vor să ajungă la un compromis, Baruch. Acum noi suntem partea Încăpățânată, care refuză să cadă la o Înțelegere sau măcar să discute cu ei. —Compromis. Desigur. Ai vorbit frumos. Nu există nimic mai frumos decât un compromis. Totul În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sumbră de a-l trage pe tatăl său de bărbiță sau de a-i sparge ceașca de ceai. Explodă Într-un răcnet rănit: —Baruch, tu eși orb și surd. Deschide ochii. Deschide odată ochii. Noi suntem acum cazacii, iar ei, arabii, sunt victimele pogromurilor, da, zi de zi, oră de oră. —Cazacii, repetă tatăl său cu o indiferență amuzată, ei, și ce-i cu asta? Ce e rău dacă suntem și noi o dată cazacii, așa, ca variație? Unde scrie că Biblia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să-i explice din nou, În timp ce Fima rupea furios un chibrit după altul, care era diferența dintre nătâng și ghinionist și că aceștia alcătuiau un cuplu nemuritor, care străbătea Întreaga lume mână-n mână. Apoi Îi aminti lui Fima că arabii au patruzeci de țări din India și până În Etiopia, iar noi n-avem decât țara asta, nu mai mare decât palma. Și Începu să enumere toate țările arabe, Îndoind cu satisfacție câte un deget ciolănos la fiecare nume. Când menționă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
silesc să se gândească la noi? Dar până atunci, nu vor dispărea oare varul, tencuiala, poate chiar și zidurile? Peste o sută de ani viața va fi mai vioaie, mai energică, mai cumpătată și mai plină de bucurie. Războaiele cu arabii vor fi amintite cu o ridicare din umeri, ca un fel de ciclu absurd de bătălii tribale stupide. Ca și istoria Balcanilor. Precis că Yoezer nu-și va pierde diminețile vânând gândaci și serile În birturi murdare din spatele pieței Sion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Și Începu să-l lămurească, o dată pentru totdeauna, cu pasiune, că n-avem voie, sub nici o formă, să ne comportăm ca ucraineanul acela tâmpit și băut, care Își omoară calul pentru că animalul a Încetat să tragă cu supunere căruța. Ce, arabii din Teritorii sunt vitele noastre de povară? Ce-ați crezut? Că vor accepta veșnic să ne taie lemne și să ne scoată apă din fântâni? Că vor accepta să ne fie servitori pentru eternitate? Ce, ei nu sunt oameni? Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vor accepta veșnic să ne taie lemne și să ne scoată apă din fântâni? Că vor accepta să ne fie servitori pentru eternitate? Ce, ei nu sunt oameni? Până și Zambia sau Gambia sunt acum țări independente, de ce ar continua arabii din Teritorii până la sfârșitul timpurilor să ne curețe În liniște rahatul, să ne măture străzile, să ne spele vasele În restaurante, să șteargă la fund bătrânii din aziluri și să mai spună și mulțumim frumos? Tu ai accepta ca ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un singur asemenea model de perfecțiune! —Chiar așa! sări Fima triumfător, cu o bucurie sălbatică. În toată țara asta nenorocită n-a mai rămas picior de zidar evreu. Sau sanitar. Sau grădinar. Asta au făcut Teritoriile din visul vostru sionist! Arabii ne construiesc țara, iar noi stăm și Înfulecăm balene și tauri sălbatici. Și apoi Îi omorâm În fiecare zi, pe ei și pe copiii lor, pentru că Îndrăznesc să nu fie fericiți și recunoscători pentru marea cinste pe care le-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu mai gândesc de mult cu mintea. Gândesc cu stomacul. Gândesc cu testiculele. Atunci pentru ce să-mi pun eu În pericol sănătatea? De fiecare dată când Încep o discuție, mă enervez. E inutil. E guvernarea gloatei. Mai răi decât arabii. Fima spuse: —Și dacă eu Îți promit că nu mă enervez și nu te enervez nici pe tine? Putem cădea de acord să nu fim de acord. În regulă, Încuviință șoferul, dar ține minte, domnule, că tu ai vrut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să-și stăpânească sentimentele: — Și cum, dacă Îmi este permis să Întreb, ai ajuns la concluzia asta? Până la urmă, spuse șoferul obosit, toți vor ajunge la aceeași concluzie. Poate după ce vor mai muri câteva mii. Nu avem altă soluție, domnule. Arabii nu se vor evapora de aici, și nici noi, și suntem perfect În stare să trăim ca șoarecele și pisica. Asta e realitatea și așa e și drept. În Tora scrie că dacă doi clienți trag de un șal de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca ale tale și ale mele. Nu trebuie aruncată toată vina asupra lui. În afară de asta, sângele vărsat nu apasă pe conștiința mea. Tristețe, da. Dar nu rușine. Care e potrivită arabilor, nu nouă. Ce, noi am vrut să vărsăm sânge? Arabii ne-au silit. De la bun Început. Ai noștri n-au vrut sub nici o formă violențe. Chiar și Menahem Begin, un patriot mândru, când a venit Sadat și a spus În parlament Îmi pare rău, i-a dat tot ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar așa? Să meargă Arik1 și să Încheie afacerea cu Arafat ca de la gangster la gangster. Ce credeai? Că vreun Yossi Sarid 2 sau vreun altul o să facă afaceri cu ticălosul ăla de Arafat? Pe Yossi Sarid o să-l mănânce arabii de viu, apoi o să apară vreunul de la noi, o să-i descarce niște gloanțe În burtă și gata. Cel mai bine e să taie Arik. Când ai de-a face cu o fiară turbată, angajezi un vânător să facă treaba. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
stângii. Avea dreptate șoferul de taxi: cea mai mare greșeală a noastră din ultimii ani a fost că nu am privit cu respect sensibilitățile domnului Pizanti și ale soției sale și a sute de mii de israelieni ca ei, cărora arabii le trezesc sentimente autentice de mânie, teamă și suspiciune. Care nu sunt demne de dispreț, ci dimpotrivă, de un efort treptat, logic, de-a le domoli cu ajutorul inteligenței. În loc să vorbim cu ei, am răsturnat peste ei găleți cu zoaie, pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
i se păru ridicolă: de parcă tabăra noastră ar fi Întruchiparea sănătății mentale. Disperarea, frustrarea și mânia mușcă și din noi. Suntem și noi prinși În capcana unui labirint de sentimente. Nu mai puțin decât oponenții noștri. Nu mai puțin decât arabii. Însă expresia „tabăra noastră“ e absolut ridicolă: Ce Înseamnă „tabăra noastră“? Toată țara e un front. Tot poporul e o armată. Totul e Împărțit În tabere. Forțele păcii. Batalioanele celor echilibrați. Detașamentele de luptă ale coexistenței. Păzitorii dezarmării. Regimentele iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Trebuie să așteptăm până când se va reînnoi factorul de intimidare israelian. Ne este strict interzis să ne așezăm la masa negocierilor de pe o poziție de inferioritate, cu sabia intifadei atârnată deasupra capului. Tratativele de pace vor fi poate bine-venite când arabii vor Înțelege În sfârșit că nu au nici o șansă politică sau militară sau de orice fel, și vor veni să se roage de noi, cu coada Între picioare, să facem pace cu ei. Iar În ziarul Hadașot dădu peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]