12,940 matches
-
înființarea administrației publice locale. 4.4.1.1. Furnizarea de bunuri și servicii alternative Am văzut mai sus că într-o primă fază toate bunurile și serviciile publice erau furnizate endogen, adică în interiorul republicii țărănești. Cu toate acestea, relația dintre aranjament și statele vecine a fost una continuă. Am văzut chiar în mențiunea lui Cantemir referitoare la Câmpulung că în cel puțin un caz acesta a decis diferit față de politica externă a Moldovei, preferând protecția Poloniei față de cea turcă. După alipirea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
paralel, Biserica a început să furnizeze educație, iar ulterior au urmat drumurile și alte elemente de infrastructură. Piețele economice incipiente s-au dezvoltat în interiorul mediului instituțional furnizat de statul moldovean. Acest proces a fragilizat, în cel puțin două feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
astfel declanșat un joc de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de puterea de plată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei. 4.4.2. Expansiunea piețelor interne Secțiunea privind expansiunea piețelor interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii gradului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de negociere cu un singur negustor și deschide posibilitatea unei competiții pentru veniturile din vânzarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru avantaje personale sub formă de donații din averea devălmașă a Vrancei către persoane ca posesiuni individuale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
revocabile de către colectivitatea satelor. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor unor bunuri (în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care s-a confruntat aranjamentul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau sistemul juridic, evoluează în direcția „externalizării” către stat, urmând a fi furnizate de acesta. Dovada este creșterea numărului de recursuri la autorități exterioare con federației (biserica, statul). Perturbațiile cu care s-a confruntat aranjamentul nu sunt în niciun fel restrânse la acest caz, ci, dimpotrivă, sunt parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
parte a două fenomene ample care s-au desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat pe credibilitate personală relativă la criteriile epocilor prin care a trecut aranjamentul și acționează ca lideri de opinie. Regula unanimității în luarea deciziilor subliniază „frăția” ca relație oficială între vrânceni și, respectiv, egalitatea ca importanță a satelor, cu clauza că părțile nu votează când sunt subiect al votului. Regula - aplicată efectiv ca
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea”. Poate că reguli mai flexibile ar fi permis inovații instituționale care să medieze mai bine conflictele și tensiunile interne. Regula unanimității a eșuat în momentul în care satele au preferat acorduri în afara aranjamentului, chiar și cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această regulă. În obștea mică, regula este uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această regulă. În obștea mică, regula este uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de marcă de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de marcă de apărare, încă existent în secolele XVI-XVII, primele bunuri și servicii care nu au mai fost furnizate de către aranjament au fost apărarea și diplomația, respectiv poliția și justiția. Acestea au fost urmate de colectarea cislei, ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
urmate de colectarea cislei, ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență a constat gradualitatea adaptării sau a mutațiilor în raport cu perturbațiile. Ea constă din restrângerea domeniului acțiunii colective, urmată de restrângerea sau simplificarea instituțiilor politice, iar ultimul lucru care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]