659 matches
-
Decizia nr. 494 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012). Instanța constituțională a reținut că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului (a se vedea Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019). De asemenea, prin Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
și prin Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în complete de judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrar, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se fixează prin lege, iar în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
cu actul normativ cu forță juridică superioară lui. Pe de altă parte, instanța de recurs reține că dispozițiile art. I pct. 14 din Ordinul nr. 1.824/2018, nereglementând nicio procedură de atribuire directă, nu îndeplinește condiția de claritate care să excludă arbitrarul ori subiectivismul, situație ce poate fi încadrată în definiția excesului de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004. În ce privește critica adusă art. I pct. 16 din Ordinul nr. 1.824/2018, Înalta Curte constată
DECIZIA nr. 4.945 din 22 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/275113]
-
de pensionare. ... 146. Securitatea juridică reprezintă una dintre valorile fundamentale ale statului, fiind cuprinsă în mod implicit la art. 1 din Constituție, și reprezintă o garanție a statului de drept, iar rațiunea sa constă tocmai în a proteja individul de arbitrar, mai ales în relațiile dintre individ și stat. De altfel, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, deși nu este în mod expres consacrat de Legea fundamentală, acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3) și (5
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
la un proces echitabil ale părții civile. Se susține, de asemenea, că, în aceste condiții, drepturile părții civile prevăzute la art. 249 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt lipsite de eficiență, partea civilă fiind lipsită de protecție împotriva arbitrarului și a eventualelor erori judiciare. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 280 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273533]
-
relevă un caracter constant, continuu, ireversibil al fluctuației, care nu este una temporară/circumstanțială/particulară. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 46. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului
DECIZIE nr. 68 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281230]
-
este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%- 100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și
DECIZIE nr. 68 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281230]
-
cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în reglementarea sancțiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental, care face obiectul limitării impuse de sancțiune, și valoarea socială a cărei protecție a
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constituționalitate, prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Instanța constituțională a reținut că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului (a se vedea Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legilor și principiul securității juridice, respectiv deciziile Curții Constituționale nr. 681 din 21 octombrie
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). De aceea, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
moment ce aceasta nu este condiționată de existența vreunei vătămări. ... 42. S-a mai apreciat că această practică este singura în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituția României și singura care conferă garanții suficiente în vederea prevenirii arbitrarului și a abuzului. ... În ceea ce privește cea de-a doua problemă de drept supusă interpretării 43. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, atunci când legea contravențională stabilește o competență exclusivă în ceea ce privește aplicarea sancțiunii
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
conduce decât la tergiversarea soluționării cauzei. ... 26. Totodată, trebuie avut în vedere contextul întregii reglementări referitoare la administrarea și aprecierea probelor, care oferă garanții suficiente pentru realizarea acestei operațiuni numai în temeiul legii, pe bază de criterii obiective, în afara arbitrarului și cu respectarea dreptului persoanei acuzate la un proces echitabil. Astfel, pe de o parte, conform art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, probele sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
2022, Curtea Constituțională a apreciat că „este important a stabili în ce măsură norma sancționată prin decizia pronunțată de către instanța de contencios constituțional este aptă să funcționeze fără intervenția ulterioară a legiuitorului, într-o manieră care să nu permită arbitrarul sau o aplicare diferențiată de la caz la caz. Cu alte cuvinte, trebuie analizat dacă ansamblul legislativ pe care considerentele și dispozitivul unei decizii a Curții Constituționale se grefează oferă toate elementele necesare aplicării acestuia într-un mod previzibil, în
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
un caracter constant, continuu, ireversibil al fluctuației, care, așadar, nu este una temporară/circumstanțială/particulară. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 21. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
Nu este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015) importanța individualizării legale a sancțiunilor prin aceea că „legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în reglementarea sancțiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental, care face obiectul limitării impuse de sancțiune, și valoarea socială a cărei protecție a
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
cererilor de recuzare, prevăzând că „acestea se hotărăsc de instanța respectivă“, fără să menționeze expres că respectivele cereri se repartizează aleatoriu unui complet de judecată. Or, în măsura în care nu este impusă obligativitatea repartizării aleatorii, legiuitorul a lăsat loc arbitrarului, textul fiind deficitar și din perspectiva lipsei de corelare cu alte prevederi similare din același cod. Se mai invocă și dispozițiile art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
DECIZIA nr. 742 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251839]
-
pot efectua înregistrări ce pot fi folosite drept probe de către organele de urmărire penală. Se susține că, în lipsa unor astfel de precizări legale, aplicarea prevederilor art. 139 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală este supusă arbitrarului, existând posibilitatea de a conferi calitatea de mijloc de probă chiar și unor înregistrări efectuate de Serviciul Român de Informații, conform dispozițiilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. Se susține că o astfel de posibilitate a fost evidențiată
DECIZIA nr. 813 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251802]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 22 septembrie 2021). ... 41. Per a contrario, ori de câte ori legea este clară, precisă și completă, însă judecătorul face o aplicare greșită a acesteia, ca urmare a unei interpretări eronate sau arbitrare, nu este îndeplinită condiția primară, aceea a existenței unei probleme de drept, care să justifice intervenția instanței supreme în procedura recursului în interesul legii. În acest sens, prin Decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
de față, relevanța constituțională este dată tocmai de încălcarea unui element component al securității juridice, respectiv previzibilitatea legii. ... 36. O dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. Semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune
DECIZIA nr. 508 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261419]
-
caracter constant, continuu, ireversibil al fluctuației, care, așadar, nu este una temporară/circumstanțială/particulară. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar de să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 80. În continuare, Curtea a arătat că este irelevant faptul că sursa de inspirație a creșterii de 52,6% a cursului de schimb valutar a fost Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice (abrogat prin Regulamentul
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar de să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, a conchis Curtea, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
índice îi aparțin și alte teogonii, de exemplu cele scandinave și cele elene. În toate, categoria principală este procrearea și a fi procreat, dar nici una nu se avîntă atît de sălbatic în plăsmuirile sale, și în mare parte atît de arbitrar și de necuviincios în născocirile ei. Teogonia lui Hesiod îndeosebi este mult mai limpede și mai precisă, încît știi întotdeauna unde te afli și recunoști clar semnificația, fiindcă ea scoate în evidență și reprezintă limpede faptul că forma și exteriorul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fapte (res gestae), cu alte cuvinte nu au ajuns la realizarea unei trepte cu adevărat politice. În scrierile indiene se vorbește de epoci și de cifre care au adesea dimensiuni astronomice, dar care și mai adesea sînt născocite cu totul arbitrar. Se spune astfel despre unii regi că ar fi domnit șaptezeci de mii de ani sau chiar mai mult. Brahmă, prima figură care apare în cosmogonie și care s-a creat pe sine însuși, a trăit douăzeci de mii de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru indieni: totul se pierde în fantezia lor în reprezentări nedeterminate. Din cărțile sacre doar puține date se pot extrage. Indienii posedă, ce-i drept, liste și enumerări ale regilor lor, dar și în acestea se observă cel mai mare arbitrar, deoarece o listă cuprinde adesea cu douăzeci de regi mai mult decît alta; presupunînd chiar că aceste liste ar fi exacte, ele n-ar putea constitui o istorie. Brahmanii sînt total lipsiți de scrupule în ce privește adevărul. Căpitanul Wilford [225], care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]