6,377 matches
-
1988. Pendulul lui Foucault este împărțit în zece părți, fiecare fiind reprezentată de către un sefirot. Titlul este inspirat de pendulul Foucault, creat pentru a demonstra mișcarea de rotație a Pământului. Arborele sephirot, arborele vieții în ideologia iudaica este arborele creației. Arborele vieții se compune din trei triunghiuri, unul cu vârful în sus, deasupra și două cu vârful în jos, sub el. Există nouă sfere, câte una în fiecare vârf de triunghi, plus încă două, una aflată între cele două triunghiuri de
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
acea parte din Spiritul total care s-a desprins din el că o scânteie separată de suflet. Triunghiul de jos se referă la personalitate, compusă din gânduri, sentimente, senzații și domeniul subconștientului. Cele patru sfere care se găsesc la baza Arborelui, respectiv Malkuth, Hod, Netzach și Yesod reprezintă personalitatea noastră. Întâmplările trecute sunt atribuite lui Yesod. Gândurile Hod, Sentimentele Netzach și Senzațiile Malkuth sunt Prezentul. Cele trei sfere sunt deci sferele prezentului. Toată conștientizarea din momentul aici și acum indiferent unde
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
sunt deci sferele prezentului. Toată conștientizarea din momentul aici și acum indiferent unde ne aflăm și ce facem, este o combinație de gânduri, sentimente și senzații. Tiphareth, Geburah și Chesed reprezintă sferele sufletului. Binah, Chockmah și Kether reprezintă sferele spiritului. Arborele poate fi privit și ca fiind format din trei coloane care corespund celor trei canale de energie, considerate de misticismul oriental că parcurgând corpul (coloana din mijloc corespunde coloanei vertebrale). Arborele prezintă șapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
sferele sufletului. Binah, Chockmah și Kether reprezintă sferele spiritului. Arborele poate fi privit și ca fiind format din trei coloane care corespund celor trei canale de energie, considerate de misticismul oriental că parcurgând corpul (coloana din mijloc corespunde coloanei vertebrale). Arborele prezintă șapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele șapte ceakre sau “centre energetice” din misticismul oriental. Sfera din partea de jos a arborelui, de unde încep întotdeauna explorările cabalistice, se numește Malkuth ea reprezintă simțurile noastre și însăși planetă Pământ, fiind
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
trei canale de energie, considerate de misticismul oriental că parcurgând corpul (coloana din mijloc corespunde coloanei vertebrale). Arborele prezintă șapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele șapte ceakre sau “centre energetice” din misticismul oriental. Sfera din partea de jos a arborelui, de unde încep întotdeauna explorările cabalistice, se numește Malkuth ea reprezintă simțurile noastre și însăși planetă Pământ, fiind verigă prin care experiențele noastre interioare se corelează cu ceea ce se întâmplă în afara noastră. Mai poartă denumirea și de „Poartă” Malkuth înseamnă experiență
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
valori, economică, de cunoaștere. Ieșirea din orice fel de criză se poate face fiind împreună, în armonie, ansamblând toate trăirile noastre, pe verticală, spre Dumnezeu. După unele gândiri filosofice, în viață suntem orbii care pipăim elefantul. Unul zice că e arbore, altul că e os, altul că e ceva mare, altul că e o coadă, altul că e... Fiecare simte altceva. Însă orice element are relevanța sa și trebuie să plece fruntea celuilalt, căci toți au o contribuție la sistem. Se
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
de familie, piese minimale de mobilier, cru ci de lemn, toate sugerând asceza, transfigurarea produsă de spiritul profund religios. Urmând traseul din dreapta intrării, se ajunge la o altă sală cu simbolistică profundă - „Crucea - Pomul vieții”. Atenția este captată imediat de arborele crescut parcă din solul incintei, axă a lumii și intermediar divin. Aici regăsim atârnate cruci de iertăciune și cruci de jurământ, simbol al garanției îndeplinirii promisiunilor făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident de creștinism și care au o importanță
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
în arealul considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că această legendă era cunoscută înainte de evenimentele care au făcut posibilă răspândirea creștinismului pe continentul Europa, iar aducerea în discuție a blestemului cu care arborele numit sânger traversează mileniile, este edificatoare pentru impactul emoțional deosebit de puternic al acestei creații culturale. Privind însă astfel lucrurile, prin prisma unor ipoteze, chiar dacă racordate logic, apare o problemă! Istoriografia didactică susține existența comunităților umane în urmă cu mai bine
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOSCE TE... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Din arborele cunoașterii- ai cules Fructul oprit Dar ai simțit ca nu e copt, Într-un asfințit, Fără cunoașterea de sine! Ți-ai creat un paradis terestru, Falsă bogăție Și-o eroare s-a strecurat Fără modestie, În realitatea ta concretă. Îti
NOSCE TE... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1456852515.html [Corola-blog/BlogPost/373340_a_374669]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > POEM ÎN GENUNCHI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului ochi lacomi aleg guri lătrătoare taie rup sfărâmă risipite păsări se agață de umerii cerului arborele geme îngenunchează se prăbușește ațintește privirea în țipătul unui uliu rotit nu moartea doare ci hainele ei ies dintre salcâmi ca dintr-o casă îndoliată pășesc în urma căruței cu lemne de foc cum aș petrece un mort în urmă o
POEM ÎN GENUNCHI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Poem_in_genunchi_violeta_deminescu_1389215538.html [Corola-blog/BlogPost/363690_a_365019]
-
consemnează infatigabilul documentarist Șerban Cioculescu în Caragialiana sa), va semnala la vremea respectivă, revoltătoarea ședere a generalului într-o celulă unde, pentru al doilea an, acesta va sparge ouă roșii de Paști. Lucru paradoxal, oricât de mult ai scotoci prin arborele genealogic și așa destul de nebulos al acestei, cum bine observa Șerban Cioculescu, dinastii actoricești, nu se va găsi până la Caragiale vreun revoluționar. Leterați, așa cum nu prea și-a dorit, da, dar revoluționari?! Dimpotrivă! Acest mesianist de o zi al plebei
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
IUBIRII DE CONFRAȚI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Gavril Moisa -soldatul iubirii de confrați Rar am citit o carte din care să răzbată atâta iubire de confrați ca în „Arborele de hârtie “, de Gavril Moisa, apărută la Editura NAPOCA NOVA, 2014, cunoscut ca poet, epigramist, și, iată, acum, ca jurnalist cultural.” Căci Gavril Moisa- în pofida carierei eminamente bărbătești pe care a îmbrățișat-o-, nu se ferește să ne împărtățească trăirile sale
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
acum, ca jurnalist cultural.” Căci Gavril Moisa- în pofida carierei eminamente bărbătești pe care a îmbrățișat-o-, nu se ferește să ne împărtățească trăirile sale interioare, emoțiile intense ce îl fac să vibreze “( Voichița Pălăcean-Vereș-rânduri de prezentare de pe ultima copertă). Cartea intitulată “Arborele de hârtie “, metaforă ce explică numele generic pentru copacii cu trunchiuri înalte și puternice, așa cum îi consideră pe scriitorii și operele lor despre care scrie cu empatie. Cronicile, interviurile și articolele ce glisează spre eseistică, cuprinse în acest volum, publicate
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
pozitivistă nu-l face încrâncenat, ba, mai mult înseninează opiniile, căci autorul nu concede științei literaturii decât mentalitatea, nu și instrumentele de lucru. Tonul este mai degrabă publicistic, dezinvolt, cu volute elegante în care se strecoară aprecieri pozitive. În acest “Arbore de hârtie “ se răgăsesc “frunzele “ purtătoare de mesaj în care descoperim “bucătăria “ unde descoperim efervescența sevelor autorilor comentați: Iulia Cubleșan, Persida Rugu, Dan Capruciu, Eugen Deutsch, Gheorghe Bâlici, Valentin Vișinescu, Dorin Sas, Ion Bindea, Nicolae Iștoc, Mihai Batog Bujeniță, Teofil
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
de instrucție și talent, deopotrivă prilej de încântare și de iluminare culturală. Ele ne descoperă în Gavril Moisa un scriitor matur, stăpân pe uneltele sale și iubitor de semeni. Adevăr exprimat și în interesanta epigramă a lui Gavril Moisa:” În Arborele de hârtie/ Am fost o frunză dintr-un ram,/ O clipă dintr-o veșnicie,/ Soldatul dragostei de neam. “ AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Gavril Moisa-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAȚI / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
Academiei Române și Uniunii Scriitorilor; Doctor Honoris Causa al Universității “Vasile Alecsandri”, Bacău. Opera: Noi și soarele, 1963; Orgă și iarbă, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, 1968; Centaur îndrăgostit, 1969; Grădina informă de vis, 1970; Cântând dintr-un arbore, 1971; Oracol deschis, 1971; Banchetul, 1973; Cântarea cântărilor, 1973; Horă de vulturi, 1974; Heraldica iubirii, 1975; Nobila stirpe, 1976; Psalmii lui Zamolxe, 1976; Temerile lui Orfeu, 1978; Hora anotimpurilor, 1979; Un spațiu de dor, 1980; Ca muntele-n amiază, 1981
AMINTIRI DIN PARADIS DE RADU CÂRNECI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1463849211.html [Corola-blog/BlogPost/385161_a_386490]
-
spațiu de dor, 1980; Ca muntele-n amiază, 1981; Timpul judecător, 1982; Sonete, 1983; Pasărea de cenușă, 1986; Clipa eternă, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ediție bilingvă, traducere de Paul Romanescu și Eugene Van Itterbeck, 1997; Heraldica iubirii, 1999. Antologii: Arborele memoriei. Antologia poeților de limbă română din Israel, 1997; Poezia pădurii, I-V, 1998-1999; Cinegetica, I-III, 2003, Simbioze lirice, vol. 1, 7, ANAMAROL, București 2012-2014. Traduceri: Leopold Sedar Senghor, Jertfe negre; Hosties noires / Jertfe negre; S. Kosovel, Extazul morții
AMINTIRI DIN PARADIS DE RADU CÂRNECI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1463849211.html [Corola-blog/BlogPost/385161_a_386490]
-
în sacru”. Cu alte cuvinte, un astfel de sistem de exegeză “inversă” a VT, cum este cel prezentat de teoria lui Eliade, aplicat în dualismul religios (pentru a separa “poporul ales” de popoarele nesemite), continuă să funcționeze până azi în Arborele gnozei prin “teoria fractalilor”, dincolo de posibilitățile propriu-zis religioase. Astfel, de câte ori își face “apariția” Maica Domnului pentru a-L naște pe noul Cristos-copil, noi, în loc să le recunoaștem entitatea celestă, îi omorâm. Aceste Sistemul de generare a “crimelor cu semnficație rituală și
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
spumele mării ce nu văd pacea. Găsind mereu o forță interpretativă creativă, netrecătoare, prin care încheierea unui rol inaugurează un altul, Florin Piersic nu joacă personaje ci capitole de artă actoricească, de istorie a teatrului românesc și universal. Ca un arbore mare și falnic, jucând alături de garda actorilor de mâine, nu le face umbră celor mai tineri, ci îi înconjoară cu un contur, întărindu-le chipul, îmboldindu-i ca să fie restituții nestemate prin care îngerul scenei perpetuează teatrul nemuritor și sacru
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Florin_piersic_rechemand_spe_aurel_v_zgheran_1389968190.html [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
ca obiective instrucționale, din dublu tetraedru al valorilor modernității. Trebuie procedat similar „tabelului lui Mendeleev”, acoperind în întregime toate „căsuțele”, lăsîndu-le „libere” doar pe cele pe care modernitatea însăși încă nu le-a descoperit. Mai potrivită ar fi, poate metafora arborelui, pentru că surprinde detalierea progresivă ce are loc la nivelul obiectivelor de la finalități către cele operaționale/operaționalizabile. c) La nivelul conținuturilor - sunt necesare operațiuni complexe de completarea a lacunelor, de eliminare a poncifelor, de schimbarea de perspectivă, de reorganizare. Între altele
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
alimentate de tratamentul său actual, cel puțin lamentabil“. Așa dar să lăsăm opera și să ne îndreptăm spre omul Eminescu. 1. PĂRINȚII DIN PĂRINȚI Copilul Eminescu a avut doi părinți, o mamă și un tată și o familie numeroasă. Stabilirea arborelui genealogic cu înșirarea exactă a strămoșilor cu liniile directe și ramurile colaterale cu filiațiile familiilor Iminovoci și Iurașcu a făcut-o prima dată Vasile Gherasim. El a cercetat timp de trei zile codicele oficiului parohial în anul 1922 și ne-
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_lui_mihai_eminescu_intre_mistifi_ion_ionescu_bucovu_1355472177.html [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
exactă a strămoșilor cu liniile directe și ramurile colaterale cu filiațiile familiilor Iminovoci și Iurașcu a făcut-o prima dată Vasile Gherasim. El a cercetat timp de trei zile codicele oficiului parohial în anul 1922 și ne-a lăsat primul arbore genealogic al poetului. Ne vom referi în relatarea de față numai la părinții lui și la copiii lor. Familia Eminovicilor a avut un destin tragic. Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminescu, născut în 1812, în satul Călinești și mort în 1877
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_lui_mihai_eminescu_intre_mistifi_ion_ionescu_bucovu_1355472177.html [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]