850 matches
-
și de asedii de orașe și fortărețe. Scopul nu este atît cucerirea de teritorii, cît înfrîngerea adversarului. Războiul de o sută de ani cunoaște trei etape succesive. Prima este marcată de o serie de înfrîngeri dezastruoase ale francezilor. Susținuți de arcași excelenți, căpitanii lui Eduardal III-lea duc un război realist față de o cavalerie franceză dornică mai ales de fapte răsunătoare. Zdrobită la Crécy în 1336 armata lui Filip al III-lea pierde în anul următor portul Calais. Fiul său, loan
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
traiului din vânat și pescuit. Viața aspră și sălbatică a încrâncenat în așa măsură pe micul Temugin, încât a ucis cu mai multe lovituri de săgeți pe fratele său vitreg Bekter, pentru că i-a furat o ciocârlie și un pește. Arcaș destonic, ajutat de fratele său mai mare Qassar, arcaș și mai bun, Temugin devine curând stăpânul a nouă cai. Căsătorindu-se cu tânăra Borte, fiica unui șef de clan Dai-Secen, care avea ca zestre doar o haină de blană din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a încrâncenat în așa măsură pe micul Temugin, încât a ucis cu mai multe lovituri de săgeți pe fratele său vitreg Bekter, pentru că i-a furat o ciocârlie și un pește. Arcaș destonic, ajutat de fratele său mai mare Qassar, arcaș și mai bun, Temugin devine curând stăpânul a nouă cai. Căsătorindu-se cu tânăra Borte, fiica unui șef de clan Dai-Secen, care avea ca zestre doar o haină de blană din piei de zibelină neagră, el coborî în valea Kerulen
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Îmbolnăvindu-se Cazimir, Ludovic luă comanda supremă a operațiunilor și la Wladimir, prinse chiar pe Kieystut. În timpul tratativelor de armistițiu, ducele lituanian, captiv, a acceptat să se boteze și să înceteze colaborarea cu tătarii. După aceasta, cei 40.000 de arcași călăreți ai lui Ludovic au fost îndreptați în ajutorul principelui de Braslav, în contra mongolilor, pe care i-au scos din Halici. Dar, Kieystut izbuti să fugă în timpul unei nopți și reîncepu războiul, în timp ce Olgerd pătrunde cu tătarii în Galiția și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
platoșa și coiful aurit, dăruite cu ocazia investirii sale, regele polon și ducele lituan îi oferiră să ia în căsătorie o lituană. Analele germane menționează că înrudirea voievodului moldovean cu casa Gedyminovicilor a avut ca scop obținerea ajutorului armat în arcași, care să lupte împotriva Ordinului Teuton. Noul voievod, însă, a primit și una, și alta, având în față nenorocirea părintelui său, provocată de intrigile lui Sigismund al Ungariei. Gândindu-se cum ar putea fi mai mult pe placul suzeranului său
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vladislav Iagello și mai mult. El specifica în actul său de omagiu că va lupta împotriva craiului Ungariei, împotriva turcilor, tătarilor și prusienilor. Și angajamentul său nu era numai pe hârtie. Spre sfârșitul anului 1395, el trimise o sumă de arcași contra cavalerilor teutoni. Îndată după acest eveniment, el a început pregătirile pentru o intervenție, alături de lituani, împotriva tătarilor, după înfrângerea catastrofală a lui Toktamâș pe valea râului Terek, între Marea Caspică și munții Elbruzi, în aprilie 1395, de către Timur Lenk
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
limitele legilor statului ucrainian, pentru soluționarea unor probleme cu care se confruntă comunitatea românească din regiunea Cernăuți: muzee, case memoriale, biblioteci, tipărituri în limba română. Dintre persoanele întâlnite, amintim pe poetul Vasile Tărățeanu, fondator al unei publicații în limba română (”Arcașul”) și președinte al Fundației Culturale de Binefacerte ”Casa limbii române”, prof. dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii ”Alexandru cel Bun” și redactor șef al revistei ”Glasul Bucovinei” și alții. Am fost impresionați de dăruirea și pragmatismul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
drum spre București oprește în gara Frasin, la ora 10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan”. Se împlineau 433 ani de la moartea lui Ștefan cel
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan”. Se împlineau 433 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. După ce au vizitat și au inaugurat o școală, clădită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ștefan cel Mare. După ce au vizitat și au inaugurat o școală, clădită de părinții lui Sidorovici, Carol și Mihai s-au deplasat spre stadion, pe un câmp lângă satul Bucșoaia, pe valea din preajma Voronețului, unde erau adunate delegațiile Asociațiilor de Arcași din toată Bucovina. S-a intonat Imnul regal. Filaret Popovici, comandantul organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Voronețului, unde erau adunate delegațiile Asociațiilor de Arcași din toată Bucovina. S-a intonat Imnul regal. Filaret Popovici, comandantul organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia, Teofil Sidorovici scria: ,,neuitată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În furci. Hai mai bine să cercetăm posturile, să vedem cât de bună e apărarea noastră! Doar nu vrem să ne dăm prinși fără luptă! Porniră de-a lungul zidurilor, cercetând parapetele, Încredințându-se că porțile erau Închise și punând arcașii În locurile cele mai potrivite. Un vuiet amenințător se ridica din mulțimea care se apropia, strângând cetatea În cercuri tot mai strânse, ca Într-un inel de fier. Părea vuietul mării pe timp de furtună și răz bătea până jos
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În cazul drumurilor mai lungi, oblgatoriu sunam periodic și asta îi făcea pe ai mei să stea fără grijă. Precaut, întodeauna, aveam grijă să anunț o oră mai târzie de întoarcere. Trebuia să mănânc undeva, ș-am poposit la Casa Arcașului, un restaurant nou. De menționat că în ciuda situației politicoeconomice a vremii, găseam mâncare și-mi permiteam să merg la restaurante. Odată grija prânzului înlăturată, simțindu-mă în formă urcai la cetate (evident pe lângă bicicletă), dorind să întăresc tenta
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
lectură, gazetele, petrecerile populare și chiar șezătorile au deșteptat poporul și l-au strâns în casele naționale ridicate de țărani fără nici o contribuție a autorităților, l-au ferit de focul crâșmelor, iar băncile și societățile culturale și studențești de tipul „Arcașul” l au scos din ghearele cămătarilor și l-au îndreptat spre înainte. Poeți și prozatori, absorbiți de înalta datorie a scrisului închinat idealului politic, ideile promovate în ziarele timpului, i-au făcut pe oameni să se apropie, să știe să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
economice, militare, religioase, politice etc., lor alăturându lise și poezia lui Nicolae Iorga: „Nu ne uitați” Ce s-a scris în România despre vizita președintelui Iliescu în Ucraina în iunie 2003, cititorii cunosc. Iată cum a fost reflectată ea în Arcașul unde citim titlurile: „De râs ori de plâns? Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii” ... cu subtitlurile: „Un spectacol tragi-comic de zile mari” - întâlnirea în localul Teatrului muzical dramatic ucrainean”, „Olga Kobyleanska” din Cernăuți a președinților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decis la Cernăuți”, „L. Kucima s-a simțit ca acasă, Ion Iliescu - așișderea” , „De dragul NATO România a cedat Insula Șerpilor Ucrainei”, „Fostul ginere a lui Kucima a primit Insula Șerpilor”, „Ucraina și România va avea o frontieră care le unește”... (Arcașul nr.6 (199) - iunie 2003). În același număr, profesorul V. Precup semnează medalionul „Scriitorul E. Ar. Zaharia la 92 de ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
același număr, profesorul V. Precup semnează medalionul „Scriitorul E. Ar. Zaharia la 92 de ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu un tiraj de 3000 exemplare, revista Arcașul, (orașul Cernăuți - Ucraina, strada Goethe nr.8) se difuzează gratuit (Format 30x42 cm). Arcașul, publicație independentă românească, anul I nr.1, apare la Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu un tiraj de 3000 exemplare, revista Arcașul, (orașul Cernăuți - Ucraina, strada Goethe nr.8) se difuzează gratuit (Format 30x42 cm). Arcașul, publicație independentă românească, anul I nr.1, apare la Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este dedicat, aproape în întregime, poetului Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui abecedar pentru școlile românești din regiunea Cernăuți. Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie și literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturală prilejuită de împlinirea a zece ani de la moartea lui George Coșbuc. 126 Îndreptarea publica multă politică, dar și materiale pe teme economice, culturale dar mai ales informații. * Junimea, apărută la 7 martie 1999 între paginile fratelui său mai mare Arcașul, a avut sprijinul financiar al domnului Vasile Tărâțeanu (Format 30x42 cm). Astăzi, după cinci ani de la primul număr, apare de sine stătător și “ a reușit, după cum spune Liviu Rusu, redactorul șef, să reziste tuturor loviturilor soartei și „îmbrățișărilor prietenești”, ajungând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]