1,109 matches
-
subțire cap de ață... Îmi plâng viorile în tâmplă Iar eu nu știu ce mi se-ntâmplă, De ce mi-e-ntortocheat tot drumul Și scai m-agață cu duiumul? Citește mai mult Îmi plâng viorile în tâmplăIar eu mă-ntreb ce se întâmplă;De ce arcușul sună-a jaleși-un mărăcine-mi iese-n cale?Acest „de ce” e o problemă,Iar eu sunt prinsă-ntr-o dilemă:Putea-voi să mă-nalț spre steleCu toate gândurile mele?Putea-voi să mă-nalț din tină, Ca să mă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
POEZIE PENTRU COPII) Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Văd pe stradă-o mică pată Roșie, cu alb suflata ce se mișcă-n jos și-n sus pe pamant un mic arcuș ce o fi, un cărăbuș? Ce o fi, nu mai contează gândul mi se luminează de-acum flori o sa rasară o să stau mai mult pe-afară alerg iute să dau sfara. Să ieșim cu mic cu mare să ne aninam
PRIMAVARA A VENIT ( POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374700_a_376029]
-
1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi săgeți: mă urăști, ce e cu tine!... Înțeleg să mi-o admiri, dar nu văd ce ai cu mine? - Pe Matilda ce-o-iubești, am avut-o ca nevastă; Boierule
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
surâs spre tine; Poate mă oprești din moarte! Dacă nu tu, atunci cine? Aștept zorii să răsară, din coșmar să mă trezească (Ea, minciuna stă pitită, adevăr să mocirlească). Din pământ, din iarbă verde o voi scoate la vedere; (Sub arcușul poeziei, orice buruiană piere). versuri, Vio Petre Referință Bibliografică: Coșmar / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COŞMAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374786_a_376115]
-
măsoară-n fapte sau în ani O depărtare care azi ne mai desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovani Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanța care ne separă. Alături, lângă noi, pentru-amândoi Arcușul se alintă pe strune de vioară. Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani Croind perdea de vise sau de ploi. Nu măsurăm în fapte sau în ani Distanța ce se risipește între noi... Referință Bibliografică: Distanța dintre noi / Corina Negrea : Confluențe Literare
DISTANŢA DINTRE NOI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375773_a_377102]
-
pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greier când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer fără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufăr când pe miriște macul își pierde petala mestecând-o
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecuteiar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de bradcând poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa arcușului în acordare de greiercând ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aerfără tremur d-elitră unduire de șarpe peste frunză de nufărcând pe miriște macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
a fi tu, puterea de-a striga, Tu înmuiai condeiul în pasta resemnării Și semnătura ta o imprimai uitării. Adulmecai mireasma sărată-a fericirii, Iertând "greșitul" care, de dragul amăgirii, Stârnea în pieptul tău furtuni istovitoare De doruri mai nebune decât arcușul care Îți luneca pe coapse, fiindu-i tu vioară, Cântând înfiorată a nu-știu-câta-oară Și câte vise noi le-ai stins când se nășteau... Neîncepute încă, virgine-ți apuneau... Pe așternut de frunze din toamna ta târzie Ți-ai odihnit durerea
SACRIFICIU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362163_a_363492]
-
în el: „Un tânăr animal aș fi vrut să rămân, să țin isonul Tăcerii în mână, soarele inimii latră-a pustiu, trecătoare sunt toate, doar cerneala mă-ngână!”; „Veniți, odată, în Piața Balcoanelor să-l vedeți pe Poet, animal pursânge, arcuș lingușitor, mângâind cu floare de vultur petala unei viori!” Ca un animal de pradă se află în fața a două stări „cruciale” în propria-i viață - dragostea și nemurirea: „Dragostea pentru tine mă supune. Biet animal de pradă. Vocea inimii amuțește
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și-ntr-o despletire-n fire de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n jur ... Citește mai mult Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasăCe-și
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul,Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii.C-un arcuș de gheață, vântul în surdină,Din altarul lumii cântă valsul nunțiiși-ntr-o despletire-n fire de luminăMirele revarsă stele-n poala nopții.Toate-n jur ... XVII. SFÂNTA CRUCE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Sfânta
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt, mai negru, mai mut cînd nu-și caută dumnezeu știe ce în sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține o vioară, iar cu dreapta apucă un imaginar arcuș. S-aude chiar un fel de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un cal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot o ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la micro- la macrociupercioaie / pâră la a cea de-a opta zi / kâr toate goalele plezneau”. Nu lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot de svântă tot / pe-un arcuș de corcoduș pe-o găoace de rădace / de trei ori moartă / odată la poartă odată la toartă și mai odată / la nunta spartă”. Cel mai întins poem al lui S., Imperiul (1981), revărsat pe paginile unui întreg volum, e un
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
ne trudim ca din puterile noastre proprii să scoatem o gazetă românească pentru marele public românesc doritor să știe ce se petrece în lume și în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la „Ecoul Târnavelor” (1945). Neschimbat în formula lirică, trimite revistelor „Luceafărul de ziuă”, „Tribuna Sibiului”, „Tribuna”, „Utunk” părți din ciclurile Tristul argonaut și Inimă sub arcuș, care, împreună cu stanțele singurului său volum de dinainte de 1945, vor intra într-o antologie de autor, Mâhniri lângă leagăn (1972). P. lăsase Editurii Dacia din Cluj-Napoca o carte de memorii și portrete din peisajul literar interbelic (Radu Stanca, Aurel Marin
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
literare și a fost, în mai multe rânduri, redactor și redactor-șef adjunct la „Revista de istorie și teorie literară”. În 1990-1991 a condus ca redactor coordonator revista de cultură „Paradox”. Din 1994 a organizat lunar, la Centrul de Cultură Arcuș (județul Covasna), Prelegerile academice de la Arcuș, la care participă personalități marcante ale culturii române, iar din 1998 organizează Prelegerile academice de la Vălenii de Munte. A primit Diploma de onoare a Premiului „Perpessicius” pentru ediția Teatru românesc inedit din secolul al
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
multe rânduri, redactor și redactor-șef adjunct la „Revista de istorie și teorie literară”. În 1990-1991 a condus ca redactor coordonator revista de cultură „Paradox”. Din 1994 a organizat lunar, la Centrul de Cultură Arcuș (județul Covasna), Prelegerile academice de la Arcuș, la care participă personalități marcante ale culturii române, iar din 1998 organizează Prelegerile academice de la Vălenii de Munte. A primit Diploma de onoare a Premiului „Perpessicius” pentru ediția Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea (1985). Debutează la revista
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
împinge spre desăvârșire lumea întreagă și, mai înainte de toate, pe om. Și astfel, oarecum, Dumnezeu e un suflet mai interior în interiorul lumii”. Monahul a aflat paradisul în decorul fastuoasei gratuități a harului. Monahul se plimbă în grădina Raiului așa cum un arcuș vibrează peste corzile solare ale iubirii dumnezeiești. Lumea monahului este luminată de binecuvântări. Adâncimea privirii ieșind de sub pecetea inelară a unor cearcăne pământii este agonisită prin asceza privegherilor de noapte. Cunoașterea duhovnicească nu poate fi dobândită printr-un efort suprauman
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puntea de comandă, secunzii și harponiștii dansau cu fetele cu pielea măslinie, care fugiseră cu ei de pe insulele polineziene; iar într-o barcă frumos împodobită, atîrnată între arborele-trinchet și arborele-mare, trei negri din Long-Island cîntau din diblele lor, cu niște arcușuri făcute din fildeș strălucitor de balenă. între timp, alți membri ai echipajului dărîmau de zor zidăria cazanelor, care fuseseră scoase de-acolo. Ai fi putut crede că dărîmă blestemata Bastilie, atît de aprig chiuiau, azvîrlind în mare cărămizile devenite inutile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Spre tine pasul sprinten mi-l slobod Un arc sunt tot și saltu-i gata, dar Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt, sub bucurie geme Și mor guzganii râncezi În culcuș. Ciocan și secere pe inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preot, până În adolescența mea zbuciumată, când n-au făcut mare lucru și apoi au făcut totul dintr-o dată, organele mele genitale au fost lucrul cel mai important de care am avut parte. Unii oameni moștenesc case, alții moștenesc picturi sau arcușuri de vioară superasigurate. Iar alții primesc o piesă de mobilier japonez Tansu sau alt nume celebru. Eu am primit o genă recesivă pe al cincilea cromozom și niște bijuterii de familie Într-adevăr rare. La Început părinții mei refuzaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Aș vrea Elena Marin Alexe Aș vrea să adun în pumn, raze de soare, adiere de vânt și culoare, lacrimă din nor, tumult de furtună, plâns de arcuș sub zâmbet de lună. Miros de fân din țarină, geană de zori îmbrațișată de pomul înflorit asaltat de cocori, triluri de păsari, lacrimi de rouă curse în iarba cea nouă. Și mult, mult dor cântat de salcie verde, plângătoare, legănată
A? vrea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83231_a_84556]