6,861 matches
-
pozitive sau negative; în fine, că acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai Ardealului", despre diverse "discuții între regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
regățeni și ardeleni"; într-un exemplu e sugerată și întrebuințarea depreciativă a termenului - "nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
nu-l putuse suferi niciodată pe G.T., un "regățean"". Utilizările actuale ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
ale cuvîntului se bazează pe aceeași opoziție clară - "simplul fapt că te declari regățean deranjează pe ardeleni" (arhiva on-line Adevărul); "prezența în primele două posturi din partid a unui ardelean și a unui regățean" (arhiva on-line Cotidianul); "despre deosebirile dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920 în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi împlinit anul acesta 81 de ani. în condiții normale, această dată ar fi trebuit să ne aducă aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
Șoica Gheorghe, 60 ani l Pop Vasile, 39 ani l Bobic Mihai, 47 ani l Sfetcu Elena, 51 ani l Gall Irene, 74 ani l Ienea Valentina-Larisa, 5 săptămâni l Lătărescu Elisabeta, 56 ani l Motoi Marin, 84 ani l Ardelean Claudius, 49 ani l Cervit Ana, 78 ani l Nestorov Radu, 65 ani l Nicolin Radivoi, 74 ani l Tudor Florea, 61 ani l Ciocan Sever, 71 ani l Ghinea Dumitru, 80 ani l Baniaș Marioara, 47 ani l Băbău
Agenda2003-13-03-publicit () [Corola-journal/Journalistic/280856_a_282185]
-
general al Consiliului Europei. Primarii sunt invitați cu ocazia sesiunii plenare a Parlamentului European. VALI CORDUNEANU Consfătuire l La Timișoara La Timișoara se desfășoară în perioada 9-11 mai o consfătuire pe probleme turistice organizată de către Filiala Timișoara a Societății Carpatine Ardelene. Dl Szabo Ladislau, președintele filialei, ne-a declarat că la întâlnire au fost invitate să participe 50 de organizații neguvernamentale din entitățile administrative componente ale Euroregiunii Dunăre-Mureș-Criș-Tisa. În prima zi a fost încheiat un protocol de colaborare prin care participanții
Agenda2003-19-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280982_a_282311]
-
Service profesional electronic, asigură service calculatoare și vânzări sisteme la alegere, componente și monitoare 17'’, noi, cu garanție. Bd. Victor Babeș nr. 10. Tel. 0744698010, 0721880767, 216434. REPARAȚII MAȘINI DE SPĂLAT AUTOMATE, CUPTOARE CU MICROUNDE, ASPIRATOARE ETC., PIESE DE SCHIMB. ARDELEAN, tel. 433093, 0723357920, 0745521580. EXECUTĂM REVERIFICĂRI METROLOGICE, SIGILĂRI, SCHIMBĂM BRĂȚĂRI RUPTE LA APOMETRE. TEL. 165973, 0722575980. Execut lucrări de decupare, perforare beton armat, cu scule profesionale. Tel. 288860, 0721654083. Fotografii color, filmări video cu editare computerizată. Relații la tel. 0722793138
Agenda2003-18-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280981_a_282310]
-
8 mai - JUPITER în conjuncție cu LUNA. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 3 mai Marea Adunare Națională de la Blaj Cu 155 de ani în urmă a avut loc, pe Câmpia Libertății, Marea Adunare Națională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni (circa 100 000 de participanți) au adoptat programul Revoluției Române din Transilvania - „Petițiunea Națională“. Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârșirea programului revoluționar comun al tuturor românilor. Luni, 5 mai Sextil Pușcariu Se împlinesc
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
Ladislau. Începuturi În 1857, în Anglia se naște Alpine Club, primul club de turism din lume. În Transilvania, primii care-și constituie o organizație de profil sunt sașii. Acest lucru se întâmpla în 1880, iar organizația se numea Societatea Carpatină Ardeleană, cu sediul la Sibiu. Cu 11 ani mai târziu, respectiv în 1891, maghiarii din Cluj înființează tot o Societate Carpatină Ardeleană. În Banat, primele grupuri de persoane care fac sistematic excursii se consemnează prin 1870-1880, povestește dl Szabo Ladislau, un
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
constituie o organizație de profil sunt sașii. Acest lucru se întâmpla în 1880, iar organizația se numea Societatea Carpatină Ardeleană, cu sediul la Sibiu. Cu 11 ani mai târziu, respectiv în 1891, maghiarii din Cluj înființează tot o Societate Carpatină Ardeleană. În Banat, primele grupuri de persoane care fac sistematic excursii se consemnează prin 1870-1880, povestește dl Szabo Ladislau, un bun cunoscător al istoriei turismului bănățean. Locurile alese sunt zonele montane din apropiere de localitățile Caransebeș, Oravița, Anina, Reșița, Bocșa. Caransebeșenii
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
care, în 1898, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Atena, se transformă în cotidian sportiv (în limba maghiară) numit „Sportul bănățean”, spune dl Szabo. După primul război mondial, S.C.B. se destramă, însă mișcarea turistică nu se desființează. Balogh Ernö, președintele Societății Carpatine Ardelene, înființează în 1934 filiale ale acesteia la Timișoara, Oravița și Bocșa. Filialele vor construi cabane, vor amenaja pârtii de schi (naționalizate în 1948) etc. Dușmani ai poporului În perioada 1944-1948, membrii Societății Carpatine Bănățene vor avea probleme cu autoritățile comuniste
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
niște zile în urmă s-a încumetat să organizeze o consfătuire pe probleme turistice, la care au fost invitate să participe 50 de organizații neguvernamentale din entitățile administrative componente ale Euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. Actuala Societate Carpatină Bănățeană, filială a Societății Carpatine Ardelene, reînființată în 2001, numără 63 de membri din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș și-și are sediul la domiciliul dlui Szabo, iar ședințele se țin pe unde se poate. Dl Szabo este mare amator de turism încă de la vârsta
Agenda2003-21-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281054_a_282383]
-
17, pe scena Căminului Cultural din Zăvoi și de la ora 20 în localitatea Marga, câte un spectacol folcloric la invitația primăriilor cărășene respective. Sub conducerea muzicală a fraților Radu și Ilie Vincu vor cânta soliștii vocali Ion Luca Jurjescu, Aurelia Ardelean, Cătălina Pâșlea. Invitați: Petrică Moise și Ion Pieptănaru. Coregrafia - Milosav Tatarici. ( S. P.) Obligativitate De la Filiala Județeană Timiș a Automobil Clubului Român am fost informați că, pentru efectuarea de călătorii în Grecia și Turcia, conducătorii auto trebuie să dețină obligatoriu
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
construcției identității naționale moderne, care avea să treacă de la iluminiști la pașoptiști și să dea naștere programului care, pornind de la Blaj, se va finaliza la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918. În ciuda importanței ei naționale și a europenismului conținut, Școala Ardeleană nu se bucură încă de interesul meritat din partea publicului sau a curriculei preuniversitare. Nici edițiile din „corifeii” ei nu sunt din cale-afară de numeroase, iar pentru a găsi o bună antologie de texte, care să reflecte pluridisciplinaritatea și complexitatea culturală
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
bucură încă de interesul meritat din partea publicului sau a curriculei preuniversitare. Nici edițiile din „corifeii” ei nu sunt din cale-afară de numeroase, iar pentru a găsi o bună antologie de texte, care să reflecte pluridisciplinaritatea și complexitatea culturală a iluminismului ardelean, trebuie să coborâm în timp câteva decenii, până la culegerea clasică în trei volume Școala Ardeleană, îngrijită în 1970 de Florea Fugariu (și reluată, în numai două volume și cu altă prefață, în 1983). Pe de-o parte, destinele convulsionate ale
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
ei nu sunt din cale-afară de numeroase, iar pentru a găsi o bună antologie de texte, care să reflecte pluridisciplinaritatea și complexitatea culturală a iluminismului ardelean, trebuie să coborâm în timp câteva decenii, până la culegerea clasică în trei volume Școala Ardeleană, îngrijită în 1970 de Florea Fugariu (și reluată, în numai două volume și cu altă prefață, în 1983). Pe de-o parte, destinele convulsionate ale cărturarilor ei, pe de altă parte, reticența autorităților comuniste - care, să nu uităm, în 1948
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
și riguroase, textele care ne lipsesc. Ioan Chindriș și Niculina Iacob, coautori ai mai multor ediții și cercetări dedicate iluminismului românesc, au pus recent la dispoziția publicului, sub titlul modest de Secvențe iluministe, o masivă și cuprinzătoare antologie a Școlii Ardelene. Prima, de acest nivel, de la cea a lui Florea Fugariu încoace, și mai minuțioasă decât aceasta sub aspectul aparatului critic. De asemenea, ca orice antologie care se respectă, Secvențe iluministe ne propune, chiar prin structura și împărțirea ei în capitole
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
lui Florea Fugariu încoace, și mai minuțioasă decât aceasta sub aspectul aparatului critic. De asemenea, ca orice antologie care se respectă, Secvențe iluministe ne propune, chiar prin structura și împărțirea ei în capitole, și o nouă perspectivă asupra fenomenului Școlii Ardelene în ansamblu, perspectivă care repară nedreptăți mai vechi și pune la încercare clișeele cu care operăm îndeobște în istoria culturală a secolelor al XVIII-lea - al XIX-lea. Astfel, ediția realizată de Ioan Chindriș și Niculina Iacob se deschide, în
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
a format, a aspirat să recupereze, într-o sinteză îndrăzneață, unitatea pierdută a creștinismului apostolic, recurgând la ambele surse (Vulgata și Septuaginta) ale textului sacru și implicând ambele tradiții, răsăriteană și apuseană, ale exegezei biblice. Această dimensiune recuperatoare a Școlii Ardelene lămurește de ce cărturarii ei au fost primiți cu brațele deschise și în celelalte două Principate Române, în ciuda deosebirii confesionale, și, de asemenea, de ce marea Biblie de la Blaj a lui Samuil Micu a devenit, prin varii retipăriri, textul oficial al Bibliei
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
al Bibliei în Biserica Ortodoxă Română pe tot parcursul secolului al XIX-lea, până la Biblia sinodală de la București din 1914 inclusiv. Cel de-al doilea capitol al acestei ediții de studii și texte este dedicat aspectelor laice ale activității Școlii Ardelene, de la cea istoriografică și până la dimensiunea ocultă aflată, uneori, în spatele inițiativelor politice și culturale ale iluminismului ardelean. Dacă unele dintre textele comentate aici sunt cunoscute publicului larg - mă refer la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
București din 1914 inclusiv. Cel de-al doilea capitol al acestei ediții de studii și texte este dedicat aspectelor laice ale activității Școlii Ardelene, de la cea istoriografică și până la dimensiunea ocultă aflată, uneori, în spatele inițiativelor politice și culturale ale iluminismului ardelean. Dacă unele dintre textele comentate aici sunt cunoscute publicului larg - mă refer la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și la Temeiurile gramaticii românești, de Ioan Budai- Deleanu -, felul în care sunt ele valorificate în perspectiva istoriei
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și la Temeiurile gramaticii românești, de Ioan Budai- Deleanu -, felul în care sunt ele valorificate în perspectiva istoriei culturale românești este cu totul nou. Astfel, Unirea cu Roma și Școala Ardeleană sunt două fenomene care nici nu se confundă, dar nici nu stau - cum s-a spus, un timp, în perioada comunistă - în antiteză. Blajul a fost uneori, din considerente tactice, mai conservator decât cărturarii Școlii, însă aceasta din urmă nu
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
volumului, Mărturii antologice, deși mai puțin unitar, este nu mai puțin interesant, prin lumina nouă pe care o aruncă asupra unor personalități istorice (Ioan Inocențiu Micu-Klein, Petru Pavel Aron) și prin relevarea unor figuri din planul al doilea al Școlii Ardelene, îndeobște ignorate de manualele școlare, ca Grigore Maior sau Silvius Tannoli, ale căror texte constituie adevărate revelații. În toate cele trei segmente ale Secvențelor..., aparatul critic care însoțește textul este impresionant prin minuție, acribie, dar și prin capacitatea de a
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]