4,464 matches
-
care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și agronomul Ion Ionescu de la Brad, în lucrările "Agricultura română din județul Dorohoi" și "Agricultura română din județul Mehedinți". Un factor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În ceea ce privește modul de exploatare a pământului, în aceeași lucrare a lui Creangă, se constată că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti spusele lui C. Garoflid referitor la starea în care se găseau exploatările rurale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
spirit cooperatist. Odată cu promulgarea legii din 1993, mai sus amintite, se poate vorbi de constituirea unor sisteme cooperative în țara noastră sub impulsul instituției centrale, nou înființate. Astfel au luat naștere trei sisteme cooperative: * Sistemul băncilor populare * Sistemul obștiilor de arendare * Sistemul federalelor Legea din 1903 cuprindea două serii de dispoziții principale: unele care se referă la instituția centrală și altele referitoare la funcționarea băncilor populare. Instituția centrală era o organizație de stat cu caracter autonom, condusă de un consiliu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
etatist mișcării. Primul conducător al acestei instituții centrale a fost I. G. Duca, care, "prin calitățile personale, prin pregătirea lui culturală, prin concepțiile largi și prin metoda lui de lucru a reușit să depășească toate așteptările"61. Funcționarea obștiilor de arendare a fost reglementată printr-o lege specială prin care se modificau două articole din Codul de procedură civilă, apoi prin legile din 1908 și 1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea prezentată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea prezentată în tabelul 3. 2. Din datele tabelului se poate observa încrederea tot mai mare pe care a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144,08 20
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
organizarea vânzării în comun a cerealelor produse de obștii (împreună cu Centrala Cooperativelor sătești). Aceste probleme cu care se confruntau micii producători agricoli au deschis calea unor noi forme de cooperație în agricultura interbelică ( în afara băncilor populare și a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative viticole, Cooperative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative viticole, Cooperative de pescuit, Cooperative de cumpărare de pământ, Cooperative de arendare, Cooperative diverse de producție. Dintre acestea ponderea cea mai mare, adică 55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și economie iar restul de 44,7% erau cooperative din celelalte categorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și economie iar restul de 44,7% erau cooperative din celelalte categorii (numite de către autor "Cooperative economice"). Cu toate că în urma înfăptuirii reformei agrare numărul obștilor de arendare s-a redus forate mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai bună a producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498 47810 13761192 1925 123 16607 53936 21851307 1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326 23324 Cooperative de lăptărie 7 25 32 1808 2745 4553 Cooperative viticole 14 20 34 1358 3259 4617 Obștii de cumpărare și arendare 17 404 421 1023 21676 22699 Diverse 129 91 120 14935 7225 22160 Total 318 2918 7192 313240 956242 1269472 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 206 -207 În legătură cu rezultatele obținute de către întreprinderile cooperatiste care au depus bilanț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mai întâi de către Băncile Populare și de federalele lor, folosind metoda utilizată de către cooperația de tip Raiffeisen : vânzarea în comision de către cooperativele de credit. Începând din 1905, s-au făcut încercări de vânzare în comun a cerealelor de către obștiile de arendare. Cantitățile valorificate în acest mod erau însă nesemnificative. Alte organisme care s-au implicat în organizarea vânzărilor în comun de produse agricole, au fost Sindicatele de Vânzare în Comun înființate încă înainte de 1906 și Federala Cooperativelor Sătești. Existau însă dificultăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În parte, aceste dificultăți au fost înlăturate prin îndrumările date de către Centrala Băncilor Populare exploatațiilor agricole pentru uniformizarea semințelor. În anul 1908 dispozițiile referitoare la băncile populare se extind și asupra cooperativelor de consum, de producție și asupra obștiilor de arendare și de cumpărare de pământ. Tot în acel an se înființează și Casa Rurală, organism care avea ca scop facilitarea obținerii de credite, necesare țăranilor în vederea cumpărării de terenuri agricole. Casa rurală era autorizată să negocieze și să cumpere moșiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestuia. Țăranii care cumpărau pământ prin intermediul casei rurale erau obligați să se asocieze pentru aprovizionarea în comun cu semințe, unelte agricole, animale de reproducție și alte bunuri necesare unei bune exploatări a terenurilor. Casa rurală se ocupa totodată și cu arendarea de terenuri agricole obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes al statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
socialist multilateral dezvoltate", întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănime, creșterea conștiinței socialiste a țărănimii, creșterea bunăstării țărănimii, satisfacerea nevoilor de consum ale populației și ale economiei naționale. Eliminarea "exploatării omului de către om" în agricultură Formele cooperației agricole Obștii de arendare și de cumpărare de pământ, cooperative de servicii (credit, aprovizionare, vânzare etc.), cooperative mixte Cooperative Agricole de Producție cu profil de activitate mixt Adeziunea membrilor Liberă și voluntară fără nici o constrângere din partea statului sau a vreunui partid În mod declarativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să obțină beneficii) Autonomia politică și religioasă Asigurată Inexistentă Concluzii O condiție esențială pentru formarea și dezvoltarea asociațiilor în agricultură o reprezintă existența și garantarea dreptului de proprietate asupra pământului. Apariția primelor asociații țărănești în România sub forma obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării în comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării în comun a unor moșii. Despre existența asociațiilor agricole atestate juridic pe teritoriul României se poate vorbi doar după adoptarea în 1881 a Legii caselor de credit rural, la inițiativa lui Ion Ionescu de la Brad și cu sprijinul ministrului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]