520 matches
-
deseori căutată, artificioasă. Atitudinea constantă pare a fi aceea a unei încrederi totale în forța verbului de a face din orice imagine a lumii o celebrare patetică a ei, încât în poeme își găsesc loc expresia „frustă familiară, provincială sau argotică, și citatul prețios, enunțul grav, melancolic, desperat și chiuitura folclorică” (Cezar Ivănescu). D. cultivă, în consecință, ipostaze histrionice echivalând o criză a interiorității, configurată într-un exces retoric, dar care sublimează adesea într-un cântec ardent, patetic până la beatitudine și
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu aceeași forță de sugestie, la expresia
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Zbuciumul inimii, 1985). SCRIERI: Dialog despre eroare, București, 1969; O lacrimă de privit, București, 1970; Tu care treci pe-aici..., București, 1973; Schițe bucureștene, București, 1975; Descifrări, București, 1977; Neliniștitul iunie, București, 1979; Ion Ion, București, 1991. Ediții: Nichita Stănescu, Argotice. Cântece la drumul mare, pref. edit., București, 1992. Traduceri: Natsume Soseki, Zbuciumul inimii, București, 1985 (în colaborare cu Elena Suzuki). Repere bibliografice: Titel, Pasiunea, 151-161; Constantin Hârlav, Doina Ciurea, „Descifrări”, ST, 1978, 9; Iorgulescu, Scriitori, 188-189; Nicolae Manolescu, Sensibilitate și
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
al XVI-lea. În limba română îl regăsim două secole mai târziu. Lingvistul Dorin Uritescu îmi atrăgea atenția că în limba română, spre deosebire de alte limbi, cuvântul „clasic” are ca referențial atânt o realizare excepțional de bună, cât și în limbaj argotic, una extraordinar de rea. Termenul ca atare are o „geometrie variablă” pe coordonate spațio-temporale: de la întregul mapamond (de exemplu, clasicii literaturii universale) la un singur stat național (clasici ai literaturii române, de exemplu); de la o epocă (propriu-zis, Antichitatea) la întregul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lumea aceasta, în care limitele nu le mai fixează nimeni? Pe de altă parte, nea Ion e un artist riguros: proporția e fundamentală pentru lucrările sale, iar dimensiunea spațiului de joc nu poate fi depășită. Căutător atent, inventiv fără măsură, argotic și reacționar, folosind o tehnică veche de peste 100 de ani, dar cu ingenuitatea pe care dada-suprarealiștii nu au avut-o, politic și totodată antipolitic, Ion Bârlădeanu e contra-eroul, cel care inversează derizoriul cu oficialul și face praf categoriile puterii, alături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ochi de vulpe, cele de argint albișori sau albitură. Evident, asemenea denumiri presupun o perioadă destul de lungă de stabilitate monetară: reprezentările și culorile din vreme de inflație n-au timp să se fixeze în imaginarul popular și nici în limbajul argotic. Unele denumiri mai generale trec însă de la o monedă la alta (așa s-a întîmplat, o vreme, cu băncuță). Există și universalii metaforice: de pildă, banii sînt văzuți în mai multe limbi ca materie consumabilă și mai ales comestibilă (în
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
și material). Monede ieșite din circulație rămân în locuțiuni și expresii și pot căpăta sens generic: parale (,ai parale?") gologani (,n-am un gologan"), franci (,e vesel, e în franci") etc. O listă românească în care să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține, alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
de adaptare la sistemul gramatical românesc. Forma euroi a apărut ca o glumă, dar e destul de răspândită; de altfel, e comparabilă cu modul în care popularul para s-a ,regularizat", adaptîndu-se seriei masculine a denumirilor de bani și producînd pluralul argotic specializat pentru dolari: parai. În ultima vreme am găsit însă chiar atestări care indică apariția unui echivalent argotic pentru euro - forma coco: "și-a propus să dea două milioane de coco numai pe lumină" (Academia Cațavencu 24, 2004, 10); "promoționalul preț
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
altfel, e comparabilă cu modul în care popularul para s-a ,regularizat", adaptîndu-se seriei masculine a denumirilor de bani și producînd pluralul argotic specializat pentru dolari: parai. În ultima vreme am găsit însă chiar atestări care indică apariția unui echivalent argotic pentru euro - forma coco: "și-a propus să dea două milioane de coco numai pe lumină" (Academia Cațavencu 24, 2004, 10); "promoționalul preț de doar 50 de coco" (ib.; din context se deduce că cifrele sînt exprimate în euro). De la coco
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
schimburi; concurența cu dolarul se vede și din necesitatea - chiar în limbajul oficial - de a folosi termenul eurocent pentru a distinge subdiviziunile monedei europenei de cele ale dolarului); nu e deci de mirare că a preluat ceva din sinonimia sa argotică. În cele mai recente dicționare de argou, cuvîntul coco apare cu mai multe sensuri, printre care și ,dolar". Nu e greu de imaginat un transfer urmat de o specializare: dolarii rămîn parai, iar euro devine coco. Alte motivații sînt pure
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
spus că ar proveni dintr-o referire afectuos-ironică la reprezentarea regelui Mihai copil). Ca de obicei, posibilități de explicație etimologică sînt multe, iar previziunile riscante. Rămîne o certitudine: impunerea euro-ului va avea și în română tot mai multe reflexe argotice.
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
întotdeauna ușor de găsit o explicație doar pe baza modelelor generale, metaforice și metonimice, de extindere sau de specializare a sensurilor. În argouri intervin adesea "deraieri lexicale", devieri imprevizibile, jocuri de cuvinte bazate doar pe formă, evoluții contextuale. Un cuvânt argotic neînregistrat de dicționarele generale ale limbii și probabil puțin prezent în scris este oha: interjecție, marcă discursivă sau chiar pronume negativ, în măsura în care sensul său cel mai puternic în uz este echivalabil cu "nimic": "îți aplici un strat pe mașini... și
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
mărit greutatea, febra oha" (culturism.ro) sau pe care îl precedă, ca un fel de "prefix negativ": "ne încălcasem cuvântul (parcă nu aveam voie să capitulăm sau așa ceva) și oha traștațtive" (fanclub.ro). Asemenea construcții sînt de altfel comune elementelor argotice de negare expresivă ("Mă uit în jur, pauză!", S. Cosmin, 1987; "Te mai salvează cineva de amendă? Sufletu!", C. Olăreanu, 1986). Cuvîntul oha (pe care doar o coincidență de formă îl apropie de interjecția germană oha "vai") mai apare și
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
în ue!" (Mircea }uglea: 25 mai 1999 șla bucale cu ramonț). Dar ceea ce siderează în discursul douămiist este mai cu seamă reducția erosului la sexualitate și a sexualității la limbajul vulgar, cu savorile cele mai crude, pescuite din fetidele mlaștini argotice. Am putea recunoaște și aici un soi de repliere a candorii în mediul care pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
ar fi Maurizo Cucchi, Enzo di Mauro, Valerio Magrelli, Gregorio Scalise, Cesare Viviani ș.a.m.d. Asimilându-i din mers și în răspăr cu aceștia, Marin Mincu este pe cale de a-si recuceri propria matrice stilistica, cordial-polemică față cu inflația argotica, intimismul suprasexuat și trufaș, clamarea exhibiționista a evidentei ce bântuie azi prin fel de fel de volume, periodice sau festivaluri. Poezia lui Marin Mincu nu se vrea ostentativ-provocatoare ci "doar te-mbie pur la act". Este o poezie virila, a
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie; - Cuvânt și context; denotație și conotație; - Structura stilistică a limbii române; - Registre stilistice: - limbaje orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor și a regionalismelor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie; - Cuvânt și context; denotație și conotație; - Structura stilistică a limbii române; - Registre stilistice: - limbaje orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor și a regionalismelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
a fost adjudecat în licitație publică de Dan Grigore Adamescu, prin împuterniciți, și aparține editorului România liberă. Stilul este variat: ironic, umoristic, elitist, obiectiv. Se apelează atît la ironia fină, livrescă uneori, cît și la un tip de ironie voit argotic (dar acest al doilea stil este ironizat prin chiar folosirea lui, ziariștii de la "Academia Cațavencu" pozînd în infractori, adică autoironizîndu-se, spre deliciul cititorilor lor), astfel încît revista să satisfacă o paletă amplă de cititori. Societatea românească trebuia pricepută, prin criticile
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
prezintă urme de dans și de ritualuri de inițiere. Antropologii au folosit mai multe triburi pentru a studia și interpreta viața din epoca pietrei. Asemenea triburi există în Papua Noua Guinee, Insulele Andaman și Nicobar (India), Filipine, Africa și America de Sud. Ca termen argotic, ""epoca pietrei"" poate fi folosit pentru a descrie o civilizație sau grup de oameni moderni ce trăiesc în condiții relativ primitive. Fraza "a-i trimite în epoca pietrei" implică un atac violent care distruge infrastructura țintei, obligând supraviețuitorii să recurgă
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
sale aferente, atât în numeroasele domenii specializate cât și în zona "limbajului de zi cu zi". În legătură cu diversele modalități de exprimare, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente, ca de exemplu: stil literar, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul este în mod firesc predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în cel specializat: astfel stilul poate fi original, electic, epigonic, îngrijit, elegant, direct, concis, aforistic, laconic, împodobit, căutat
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
de un artist numit "Cornbread" din Philadelphia. Spray-ul a devenit o caracteristică importantă pentru diferitele stiluri care au urmat. O serie de cuvinte și expresii au ajuns să descrie diferite stiluri și aspecte legate de graffiti. Ca toți termenii argotici, expresiile variază de la zonă la zonă. Mai jos sunt câțiva termeni folosiți în limba engleză: În anul 1971, publicația „New York Times” a realizat un material despre fenomenul graffiti care luase naștere pe străzile orașului New York. În acel articol se vorbește
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
înaltă (filozofia, logica, dialectica etc.), celălalt este un exponent al culturii populare. Interesul lui Joyce pentru evoluția culturii se manifestă mai ales prin mimetismul prozei sale, prin modul cum integrează și imită stiluri funcționare și moduri de comunicare, de la juisarea argotică la rigiditatea termenilor specializați. Un exemplu elocvent este capitolul "Boii soarelui", unde Joyce pastișează și parodiază toate stilurile literaturii engleze din epoca medievală până în secolul al XIX-lea, construind o paralelă între evoluția fetusului în pântecele matern și devenirile limbii
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
aur), taleri, orți, dinari (argint) și oboli (aramă). ul, sub denumirea de "ort bătut", era folosit și ca monedă de calcul. Deși această monedă nu mai este de mult în circulație, cuvântul „ort” continuă să fie folosit într-o expresie argotică a limbii române: Numele de "ort" a rămas în română în sintagma "a(-și) da ortul popii" (echivalent pentru „a muri”), o aluzie la banul ce se pune(a) în mâna mortului ca să-și plătească vămile văzduhului. Această cutumă este
Ort () [Corola-website/Science/308665_a_309994]
-
(în limba rusă: "шара́шка") era numele neoficial al laboratoarelor secrete de cercetare și experimentare în sistemul lagărelor de muncă ale Gulagului sovietic. Din punct de vedere etimologic, "șarașka" derivă dintr-o expresie argotică "шарашкина контора (șarașkina kontora)", care se poate traduce aproximativ prin "biroul în care se bat câmpii" sau "biroul în care se învârti în jurul cozii", prin care, în mod ironic, era caracterizată o organizarea slabă, plină de improvizații și mistificări Oamenii
Șarașka () [Corola-website/Science/303378_a_304707]