1,433 matches
-
gânditori care Își pronunță teoria Într-un moment de criză, În care deja lumea, eul, subiectul se fărâmițase; eu cred că ei merg În contra curentului, a curentului de gândire dominant. Corin Braga: Te Întrerup puțin. Făceam distincția Între un modernism arhetipal și un postmodernism anarhetipic Într-un sens mai nuanțat. Impresia mea este că procesul spulberării subiectului unic a Început Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
manipulator de altfel. Dar suma tuturor reclamelor cu care suntem bombardați, caleidoscopul tuturor imaginilor care ne solicită, creează un mediu anarhetipic, dezordonat, pulverizat. Mă Întrebați cum aș analiza mai multe afișe publicitare. Probabil că fiecare dintre ele ar trebui analizat arhetipal (căutând care este elementul lui dominant: mitul, figura, peisajul etc.). Dar setul tuturor acestor afișe ne induce un comportament anarhetipal. Fiindcă unul dintre ele este plasat În Vestul sălbatic, cu cowboys, vite, cai etc., altul este situat În Thailanda, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cultura contemporană exercită asupra noastră un efect anarhetipic, de pulverizare a atenției, de politropie În sincronie, de plurifocalizare a atenției. Aceasta spre deosebire de o cultură de tip tradițional, a satului, spre exemplu, unde toate simbolurile erau coerente, subordonate unui sens unitar, arhetipal, stabilit in illo tempore, cum susține Eliade. Cultura tradițională făcea sens pe ansamblu, se rezuma Într-un scenariu mitologic, Într-o mare viziune a lumii. Cultura actuală a pierdut această unitate explicativă - ne bombardează cu fragmente de sens cum sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
făcea sens pe ansamblu, se rezuma Într-un scenariu mitologic, Într-o mare viziune a lumii. Cultura actuală a pierdut această unitate explicativă - ne bombardează cu fragmente de sens cum sunt reclamele, care, fiecare În sine, poate fi perfect unitar, arhetipal de-a dreptul, dar pe ansamblu, prin coroborare, dau naștere unui haos de sens. Viziunea despre lume pe care ne-o induce o asemenea societate nu mai este centrată și unitară, ci creează un efect de nebuloasă, de nor galactic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sens. Viziunea despre lume pe care ne-o induce o asemenea societate nu mai este centrată și unitară, ci creează un efect de nebuloasă, de nor galactic rezultat În urma exploziei unei supernove. În sine, o reclamă, da, poate să rămână arhetipală, dar ceea ce se Întâmplă cu noi sub efectul atâtor reclame conjugate este o dezagregare, cred, anarhetipală. Ștefan Borbély: Mai există un aspect aici: după mine, exemplul invocat de domnul profesor Muthu aduce apa la moara lui Corin. Întâmplător, știu istoria
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca un fel de meteoriți aruncați În lume? Corin Braga: Nu aș antagoniza cele două modele - mai degrabă le-aș privi dinamic, În orice combinație posibilă. Anarhetipul poate să apară ca o formă de anarhie, deci de revoltă În raport cu scenariul arhetipal, anarhie care mai apoi te duce pe niște căi absolut nebătute sau În orice caz imprevizibile sau inexplicabile, cum spunea Doru, pentru ca rezultatul final al unui asemenea traseu derutant să fie o suită de centre fărâmițate care, privite de la distanță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult la această masă despre Actor, tipul cel mai „anarhic” cu putință - „profesionistul” deconstrucției anarhetipale de sine... E drept: În practica scenică cea de toate zilele, actorul Încearcă să construiască un rol și, de obicei, rolul acesta e centrat, construit „arhetipal” - rolul centrează. În teatrul „recent”, mai cu seamă, se pune Însă la Încercare capacitatea de „multiipostaziere” a actorului În interiorul aceluiași spectacol: un actor poate, de exemplu, să joace, să-și asume mai multe roluri În cadrul unei singure reprezentații. Chiar și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adus-o cu mine, pentru că ea confirmă, cred, intuițiile lui Corin Braga legate de anarhetip. Miruna Runcan analizează În această carte câteva spectacole postdecembriste, care, pare-se, după cum reiese din comentariile autoarei, propun un antimodel teatral românesc. Ele demontează „scheletul” arhetipal al unei reprezentații tradiționale (construită după regulile aristotelice). Sunt mai multe spectacole pomenite aici: Teatrul seminar după Petre Țuțea, Suită de crime și pedepse după Euripide, spectacol regizat de Dabija, Au pus cătușe florilor..., La Țigănci... S-ar părea că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sertare, la Apuleius...”. Deci el s-a scufundat În trecut la un moment dat. Asta Înseamnă că există niște locuri istoricizate În care anarhetipul există și că probabil pentru astea trebuie creată o „poziție” separată. Apoi eu, după mintea mea, arhetipală, zic că scufundarea nu-i un lucru rău. Corin Braga: O foarte mică precizare: când mergeam Înapoi la Apuleius, În romanul acestuia Măgarul de aur nu găseam o aplicare chiar exactă a anarhetipului - spuneam doar că anarhetipul ar fi ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului În termeni științifici. Cu toate acestea, concepția lor a rămas oarecum aprioristă, fie că situăm obiectele imaginarului Într-un mundus imaginalis, o lume cu existență autonomă care constituie un nivel al cosmosului, fie că le plasăm Într-o structură arhetipală psihologică, cum face Jung vorbind despre arhetipuri, matrice ale gândirii inconștiente. Imaginarul rămâne o funcție transcendentală apriorică, privită din perspectiva unei cauzalități ce depășește individul uman. Din această cauză imaginarul beneficiază În Europa de abordări mai degrabă filosofice. În definitiv
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noastre de tip literar. Nu știu dacă acesta este chiar un răspuns la ce Întrebai tu, Sanda, dar gândește-te că noi, ca teoreticieni ai literaturii, dispunem de niște metode specifice de a aborda imaginarul, cum sunt, spre exemplu, cele arhetipale sau tematismul. Aerul proaspăt, tubul de oxigen pe care ni-l aduce Doru constă În oferta de metode cu totul noi, ce deschid câmpul larg al unei antropologii literare. Humboldt, triada actanților ontologici și alteritateatc "Humboldt, triada actanților ontologici și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E mai curând vorba de presimțiri, temeri neguroase, iluminări asociate unei resemnări specifice reveriilor. Drept care, ciobănașul solitar, care se imaginează vorbind cu mioara lui, murind violent și căsătorindu-se alegoric Îmi apare - am scris undeva - ca unul dintre intelectualii români arhetipali. Pledez, prin urmare, pentru pluralitatea sistemelor educative, pentru restituirea actului didactic și pedagogic către cei Îndreptățiți prin specializare să le exerseze. În acest fel, pledoaria mea este, de fapt, una pentru libertatea de conștiință, posibilitatea opțiunii Între alternative, respectul față de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sociale. De aceea mi se pare că, fără să forțez prea mult, tipul de demers și conceptul de contra-reeducare pe care-l propune Ruxandra este unul anarhetipic. Dacă ideologia comunistă propunea un scenariu filosofic explicativ și un model uman unic, arhetipal, pe care să-l impună printr-o reeducare a individului și a societății, ceea ce se Întâmplă astăzi este procesul invers, de de-programare a creierelor, prin activitatea a o serie de instituții și centre de opinie care multidimensionează mesajele, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că Uniunea Sovietică a durat 7 sau 70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea de a avea sau nu o esență ontologică), ci modelul teoretic după care el este construit (care poate fi arhetipal, adică centrat, esențialist, sau anarhetipal, adică descentrat și relațional, pluralist). Nu Îmi propun, prin conceptele de arhetip și anarhetip, să discut natura realității sociale, ci doar teoriile și scenariile prin care ideologiile respective Își propun să explice aceste realități. Nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de metodă, ci doar de convergența preocupărilor noastre legate de imaginar. Cum spuneam, proiectul maximal se baza pe conceptul de anarhetip. Din această perspectivă (desigur, tot la obsesia mea ajung), eu aș constata că demersul lui Ovidiu este un demers arhetipal. Și acum aș vrea repede să-l liniștesc pe Ovidiu, care de la Început a formulat rezerve În privința termenului arhetip. Pentru a preciza sensul pe care Îl dau termenului arhetip, aș vrea să amintesc faptul că, cercetând istoria conceptului, am crezut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Încercam să construiesc termenul anarhetip ca definind o structură nepolarizată, În care nu există un centru, ca o structură de tip nebuloasă, ca opusul unei structuri de tipul sistem solar sau sistem central. Prin comparație cu cele două modele, cel arhetipal și cel anarhetipal, cred că demersul tău este, În sensul În care am definit până acum arhetipul, un demers arhetipal, fiindcă el caută punctele de coagulare care iau naștere În istorie sau În istoriografie, niște puncte de coagulare care se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip nebuloasă, ca opusul unei structuri de tipul sistem solar sau sistem central. Prin comparație cu cele două modele, cel arhetipal și cel anarhetipal, cred că demersul tău este, În sensul În care am definit până acum arhetipul, un demers arhetipal, fiindcă el caută punctele de coagulare care iau naștere În istorie sau În istoriografie, niște puncte de coagulare care se decantează pe baza unui proces de selecție, de depuneri succesive În timp, de Înlăturare a lucrurilor nesemnificative și de conglomerare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
valențe psihologice, dar aici el este scos, extrapolat din registrul psihologic. Nu contează atât substratul psihologic, substratul neuronal, al acestor invarianți, ci manifestările lor de tip cultural. Asta ar fi o primă idee, aceea că demersul tău ar fi unul arhetipal, cercetând punctele de coagulare ale unor mari teme, ale unor mari obsesii ale unei colectivități. A doua idee pe care aș vrea să o semnalez pe marginea textului tău și, eventual, să o discutăm, este aceea că totuși tu apelezi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inventat vreodată? Dacă va fi descoperit, dacă va fi identificat Într-un „teren” oarecare... (Folosesc aici toate ghilimelele de rigoare!) Deci nu cred că există asemenea invarianți - sau, dacă există, sunt foarte puțini. Nu subscriu la ceea ce ar putea fi arhetipal Într-o asemenea interpretare. Cred, dimpotrivă, că e o lume mișcătoare, că această lume a locurilor memoriei este prin excelență un loc al subiectivității, al intersubiectivității, dacă nu cumva exagerez, pentru că - și cu asta vin la chestiunea kantiană, neokantiană sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spunea Marius, de data asta mai la Început, vreau să repunctez sensul În care folosesc termenii arhetip și anarhetip, pentru că am avut impresia că Între noi a rămas o diferență de percepție. Atunci când Încadram stabilirea locurilor memoriei Într-un demers arhetipal, subliniez din nou, nu mă gândeam la arhetipuri În Înțeles parmenidian, ci În sensul În care Curtius vorbea de loci, acei invarianți ai culturii medievale latine care concretizează niște teme și motive care s-au perpetuat secole bune. Și atunci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
m-am Însurat pe data asta! Al doilea ar fi soacra. Și al treilea... tema nefericirii de a te fi născut român. Un anumit sentiment cioranian care predomină. Ovidiu Mircean: Nu știu, mă tot gândesc la Traian și Decebal. Cuplul arhetipal din care se naște unitatea și care iarăși reiterează un fel de masochism din acesta mioritic, prin nașterea autohtonului pasiv cucerit de unul mai puternic, strămoșul căruia i s-au tăiat capul și mâna dreaptă... mi se pare suficient de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoricul care vede ieșind la suprafață tot felul de insulițe este un istoric al secundarului, al perifericului, al unei istorii difuze și nu al unei Mari Istorii. Cel care vede istoria ca având o șiră a spinării ar fi istoricul arhetipal (tot aici ajungem), pe când cel care o vede ca un arhipelag este istoricul care are o perspectivă anarhetipică. Mi se pare că o narațiune sau o structură istorică În care Mihai Viteazul este În vecinătatea (În sens topologic) lui Mircea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorie În care Mihai Viteazul este În vecinătatea lui Bulă este o istorie anarhetipică. Totul este o problemă de construcție a sensului: dacă acest sens este construit În funcție de un mare scenariu explicativ, atunci este vorba de o istorie În sens arhetipal, nu În sens metafizic, ci În sensul unei istorii centrate, care construiește un sens unic, hegelian. Pe când dacă avem de-a face cu o istorie a unor insule de Întâmplări, a unor fragmente de imaginar colectiv... Ovidiu Pecican: O istorie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu un exemplu de loc al memoriei: postmodernismul! Ovidiu Mircean: Și cu pietricica cum rămâne? Ruxandra Cesereanu: Sau istoria ca barieră de corali ce fel de istorie este: arhetipală sau anarhetipală? Corin Braga: Poate că nu trebuie să decidem. Suntem Într-o comuniune, o ecumenitate anarhetipică În care nu mai există un cap care să decidă care viziune este cea bună, a insulei, a coralilor, a pietrei. Și cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]