512 matches
-
trecerea timpului a afectat această pictură reprezentativă pentru stilui „școli” de zugravi din Munții Apuseni, din secolul al XVIII-lea. În altar, pe pereți, este reprezentat ciclul Sfinților Ierarhi, înfățișați stând în picioare, sub o arcadă, văzuți frontal, purtând veșminte arhierești. Se mai poate descifra numele Sf. Petru din Alexandria, în dreptul proscomidiarului, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Pantelimon. Șirul ierarhilor este marcat, la mijloc, de reprezentarea Năframei Veronichii. În conca altarului, zugravul a pictat obișnuita temă a Sfintei
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
mitropolitul Daniel Ciobotea a dispus efectuarea unor lucrări de înnoire a acestui lăcaș de cult: s-au pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi (1997-1999), s-au restaurat catapeteasma, strana domnească și cea arhierească și s-a amplasat un mozaic în stil bizantin în pridvorul deschis al bisericii, acesta fiind realizat de către echipa meșterului Virgil Moraru (1999-2000). Cu binecuvântarea mitropolitului Daniel, acest lăcaș de cult a fost redat cultului divin în 1999, adăugându-i
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
2009 o sumă de 45.000 de lei (aproximativ 11.000 euro), iar în 2010 a alocat 50.000 de lei (cam 12.000 euro). După finalizarea lucrărilor, la 26 octombrie 2010, de sărbătoarea hramului, s-a celebrat o slujbă arhierească în Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului, înconjurați de un sobor de 27 de preoți și diaconi. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preoților Justinian Cojocar
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
din lemn sculptat ferecată în argint, o cruce din lemn ferecat în argint aurit, o icoană a Maicii Domnului îmbrăcată în argint, o Evanghelie cu litere chirilice datând din 1845, ferecată în argint, un policandru din lemn tare, o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
Este nevoie de refacerea și conservarea urgentă a picturii, care reprezintă un unicat în zona Plaiului Cloșani. Pe partea dreaptă, la intrarea în naos se află o vitrină cu cărțile vechi și documentele bisericii, iar lângă vitrină se află jițul arhieresc, simplu, fără sculpturi, având deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
în Transnistria și Basarabia o frumoasă lucrare pastoral-misionară. La aceasta iau parte și episcopii Andrei al Aradului, Vasile al Timișoarei și Veniamin al Caransebeșului. Curând însă episcopul Nicolae Popoviciu se va întoarce la păstoriții săi din Crișana. Își așează scaunul arhieresc la Beiuș. Aici, printre altele, se ocupă mult de sprijinirea acelora dintre supraviețuitorii Holocaustului săvârșit de unguri în nord-vestul Transilvaniei care izbuteau să se refugieze în România. Ca întotdeauna, românii, evreii, slavii sau țiganii scăpați din masacrele și persecuțiile hortiste
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Paterița (din limba greacă „pateritsa”) sau cârja arhiereasca este un toiag lung de un "„stat de om”" sau de un stânjen. Ea face parte din insignele și vesmintele distinctive purtate de ierarhi și monahi de rang înalt ai bisericii creștine apusene și de răsărit, fiind un simbol al
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
departe pentru succesorii lor, ierarhii bisericii. Aceștia din urmă, trebuie să-și conducă turmă de credincioși pe drumul mântuirii, disciplinând-o și protejând-o după nevoie. Toiagul de pastor este din această perspectivă un simbol mai mult decat potrivit instituției arhierești. La primirea cârjei se rostește o rugăciune: "„Toiagul puterii tale ți-l va trimite Domnul din Sion”". Din această rugăciune descoperim un simbol al autorității, cu care arhiereul trebuie să-și exercite slujirea în Biserică. Este vorba de autoritatea sacramentala
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
vorba de autoritatea sacramentala, de conducător al turmei încredințate spre păstorire. De aceea, când un arhiereu este instalat într-o eparhie primește cârja de la mitropolitul sau, iar mitropolitul când este instalat într-un scaun mitropolitan primește de la patriarhul sau cârja arhiereasca. Toiagul este un obiect de cult care se folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul intra în biserică să slujească, se îmbracă în mantie și primește cârja. În afară de
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
cârja. În afară de cult, cârja se poate purta și la procesiuni. Paterița se termină în partea superioară cu un motiv decorativ care diferă formal, tematic și simbolic de la arta apuseana la cea orientala bizantina. În arta apuseana capătul răsucit al cârjii arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu gurile deschise. Motivele vegetale amintesc de toiagul lui Aaron, care a înfrunzit, înflorit și dat fructe înaintea Domnului că însemn al alegerii lui Aaron că mare preot. În unele paterițe
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: ""Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"". În curtea bisericii, lângă perete, se află mai multe pietre funerare foarte deteriorate. Numai trei dintre ele au putut fi parțial descifrate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba slavonă cu
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
valoarea acestui monument. Academicianul Virgil Vătășianu spunea că biserica din Părhăuți "„are ceva din măreția piramidelor din Egipt”". La 22 iunie 1997, a avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Părhăuți. S-a celebrat o slujbă arhierească de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți. Cu acest prilej, s-a amplasat o placă comemorativă pe care scrie: "„Inițiativa credincioșilor din Părhăuți de a sărbători 475 de ani de la zidirea bisericii este
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, iar turnul este acoperit cu tablă. Nu se cunoaște meșterul care a zidit-o și nici arhiereul care a sfințit-o, deoarece în 1795-1801, când a fost dată în folosință, scaunul arhieresc din Ardeal a fost vacant. În interiorul bisericii, deasupra ușii se află o pisanie, din care reiese că a fost pictată în anul 1801 de către zugravul Vasile Muntean din Laz. În exterior, are o pictură sub streașină, un brâu. În interior
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
1912(1143 în 1930, 1636 în 1977) la aproximativ 1830 locuitori în anul 2009. Satul Scobinți cuprinde și cătunul Zvarici. Dintre personalitățile comunei Scobinți, amintim: Episcopul Amfilohie Hotiniul (n. 1730 - d. 1800). După răpirea Nordului Bucovinei și desființarea Scaunului sau arhieresc de la Hotin, episcopul Amfilohie Hotiniul s-a stabilit la mănăstirea Zagavia (fostul schit al călugărului Zagavei), din comuna Scobinti, unde a trait intrea anii 1770 și 1800, vreme de 30 de ani dedicandu-se activităților didactice, pedagogice, scriitoricești și culturale
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc în altar, precum și alte intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unui mare număr de credincioși. Preoții care au
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
P.S. vicar Teoctist să fie anagnost, apoi ipodiacon. Îl pasionează teribil fizica moleculară și îl incită trigonometria si muzica, cele mai mari satisfacții avându-le în corul de la Antim de sâmbăta seara, iar duminicile dimineața este nominalizat "“ipodiacon“" la slujbele arhierești. În 1953 însă vizitează expoziția de proiecte ale studenților arhitecți și se hotărăște să dea admiterea la arhitectură și înca din primele două luni de cursuri e fascinat de geniul arhitecturii vechii Elade și rafinamentul esteticienilor greci din epoca lui
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
a dus la înființarea Mitropoliei Scytiei, cu reședința la Tomis. Întrucât există tradiția că în provincia română Scytia să existe un singur ierarh, pentru a putea înființa această Mitropolie, împăratul Teodosie cel Mare a trecut sub jurisdicția Tomisului, trei scaune arhierești din afara provinciei. Astfel, la sfârșitul secoluilui al IV-lea Mitropolia Scytiei se întinde pe malul Mării Negre, din Peninsulă Crimeea, până în zona orașului Varna de astăzi, regăsita în documentele istorice și denumirea "Eparhia litoralului Mării Negre". În anul 536 această eparhie a
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
acesta stropit cu atâtea suferințe românești, în dimineața zilei de 6 noiembrie, în Catedrala greco-catolică „Schimbarea la față” din Cluj, s-a oficiat un prohod înălțător, la care a participat și Prea Sfinția Sa Episcopul martir Iuliu Hossu, dând mortului ultima binecuvântare arhierească și rostind o înduioșătoare cuvântare de rămas bun. În după-amiaza aceleiași zile cortegiul funerar a plecat spre Baia de Criș. Pe tot parcursul, Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud, Brad, s-au răscolit satele în frunte cu preoții în odăjdii
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe iconostas și cele două tronuri: cel al Maicii Domnului și cel arhieresc. În anii 1988 și 1989, pictura bisericii a fost restaurată din nou de către pictorul autorizat Ion Neagoe din București ajutat de Viorel Țigu și Ion Bădilă din Timișoara. În exterior, biserica este prevăzută cu ornamente florale, deasupra ușilor și ferestrelor
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
a papei Grigore al IX-lea către principele Bela din 14 noiembrie 1234, a fost mult mai persuasivă și mai eficientă decât cea catolică a Episcopiei Cumaniei, prin intermediul unor „pseudoepiscopi”. Aceștia au fost posibili horepiscopi misionari itineranți și fără sedii arhierești (ca și diaconii pe care aveau dreptul să-i ungă) și au desfășurat în zonă o activitate greu de supravegheat de către misionarii catolici. Marea invazie Mongolă de la 1241 a distrus prelungirea autorității papalo-maghiare reprezentată de Episcopia de Milcov, astfel că
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
melodiilor pe care le-a compus - scrise pentru cor mixt sau cor bărbătesc, au intrat în repertoriul tradițional și oficial al Bisericii Ortodoxe Române, precum „Doamne miluiește” (întreit), „Crucii tale”, „Hristos a Înviat !” (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele - precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile României
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
1841-1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855. La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În prezent, mănăstirea deține
Mănăstirea Cușelăuca () [Corola-website/Science/334518_a_335847]
-
următor ajunge chiar episcop al marii cetăți, iar în 381 este chemat să conducă dezbaterile celui de al doilea Sinod ecumenic, care a osândit învățătura greșită a lui Macedonie despre Sfântul Duh. El nu stă însă mult nici în scaunul arhieresc al Constantinopolului, căci răutățile omenești îl fac să se retragă în Capadocia. A cârmuit apoi, pentru scurt timp, episcopia din Nazianz, iar prin anul 383 se retrage definitiv în Arianz, unde-și petrece ultimii ani ai vieții în meditație și
Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103157_a_104449]
-
Moaște vor fi depuse spre închinare în noul baldachin de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de către cler și credincioși până în ziua de miercuri, 28 octombrie 2015. Sâmbătă, 24 octombrie 2015, de la ora 9.30, va avea loc Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala patriarhală, iar duminică, 25 octombrie 2015, de la ora 9.30, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată la Altarul de vară de lângă Catedrala patriarhală. Luni, 26 octombrie 2015, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora
Pelerinaj la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, 23-28 octombrie 2015 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101757_a_103049]