770 matches
-
de rezervă activați automat în timp de război, NKVD-ul a asasinat după o atentă selecție o mare parte din floarea intelectualității poloneze, conform datelor cca. 300 de doctori, 20 de profesori universitari, 100 de scriitori și ziariști, în genere aristocrați și elită intelectuală. Adevărul a fost scos pentru prima oară la suprafață de către naziști în 1943 care au stabilit după o investigație care avea să fie confirmată în repetate rînduri ulterior de instanțe diferite și a servit mașinii de propagandă
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
G. Călinescu în Scrinul negru (1960). Personajele sunt puse antitetic în serii maniheiste: de o parte, cele pozitive: modelul sovietic, țăranul cooperator, muncitorul fruntaș, intelectualul angajat, ilegalistul, activistul de partid; de cealaltă, cele negative: fascistul, chiaburul, sabotorul, intelectualul evazionist, burghezul, aristocratul. În deceniile cinci și șase era aproape imposibil ca un scriitor să publice altceva decât ceea ce se supunea total exigențelor ideologice comuniste. E de mirare că au putut apărea romane viabile, ce au supraviețuit epocii: Nicoară Potcoavă (1952) de Mihail
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
cu ajutorul devotat al unui cuplu din partea locului, contesa a reușit să facă funcțională, ulterior prosperă, ferma cu vii și măslini. Dar și istoria (pusă în surdină, ca fundal, la care se fac mai degrabă aluzii) își schimbase cursul. Spre deosebire de vârstnicii aristocrați, în anii '30, urmașii lor, fără să renunțe la eticheta devenită pentru ei o a doua natură, nu mai priveau "cu dezgust", industriașii; din contra, erau receptivi la schimbările aduse cu dinamismul lor. În plus, în timpul ultimei conflagrații, unii s-
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
Brașovului, și Simona Cioculescu, prefațatoarea volumului enumeră personalitățile importante ce frecventau salonul "răspânditoarei de farmec": Blaga, Arghezi, Enescu, Nae Ionescu, Corneliu Baba, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Ion Vlasiu, M.R. Paraschivescu, Victor Papilian, Petru Comarnescu, toți aceștia atrași de "magnetismul" acestei aristocrate "prietene a poeziei". În corespondență Domnița pastișează mai mult sau mai puțin conștient stilul marelui ei prieten, îi secondează cu fidelitate ideile și gusturile. Să fie acesta motivul pentru care această femeie cultă și-a refuzat creația, socotind cu luciditate
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
teroarea, asasinatele. Aceasta este straniu. Aceasta-i lipsă de omenie. Niciodată să nu provoci ura, ea întotdeauna naște răul. Da, dv. ați vorbit despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i democrație. Poate unii democrați - aceștia-s câțiva, aristocrați. Eu am fost întotdeauna o democrată și, de la bun început, am simpatizat cu revoluția rusă. Eu îl apreciez mult pe Lenin și socot că Stalin al vostru este un om remarcabil. Deși, în sfârșit, eu și soțul nu suntem comuniști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
lui Tolstoi, a fost pe parcursul timpului, subiect și suport pentru creații inspirate sau mai puțin inspirate, cu ștaif sau fără, sub semnături mai cunoscute sau nu... Dar Ion Tugearu a reușit să creeze un balet neoclasic curat, cu un limbaj aristocrat, cursiv, fără asperități și pauze inutile, fără repetabilități iritante pentru privitor, lin și furtunos în același timp, ca un pârâu cristalin de munte, ce prin învolburare, capătă consistența și forța unui ocean în plină furtună. Am văzut și admirat în
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA [Corola-journal/Journalistic/83490_a_84815]
-
tehniciană perfectă, o artistă caldă, carismatică, a cărui instrument principal - corpul - acum la maturitate, stăpânește și exprimă cu o grație personalizată, tot ce s-a putut inventa în materie de vocabular sau limbaj coregrafic. Și totul într-o linie romantico- aristocrată. În viața mea am văzut de-a lungul timpului spectacole, balete, coregrafii, dansatori de excepție, fie la Londra, fie la Scala, fie la Roma, fie la Zürich, la Berlin sau aici, dar spun cu mâna pe inimă, că această producție
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA [Corola-journal/Journalistic/83490_a_84815]
-
bogăție, înțesată de innumerabile digresiuni, de-o, am fi tentați a zice, monstruoasă arborescență ce, plecînd de la pretextul unei singure vieți, vizează un univers. O lume peste care coboară un crepuscul etern... Un spațiu al mediului rasat în care trăia aristocrata artistă îl alcătuia însuși briantul său salon. Cunoscînd două etape, una pe bulevardul Saint-Michel, 73, cu pereții ornați cu pînze de Cézanne și Odilon Redon și adăpostind sculpturi de Rodin, alta, cea mai substanțială, pe strada Courcelles, 69, cu un
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
tocmai îmbrățișarea doctrinei creștine și adoptarea în viață a unei atitudini care să fie pe potriva spiritului acestei doctrine. O asemenea atitudine presupune ca lumea de aici să fie privită în lumina trecătorului și a vieții de apoi, de unde și puterea aristocratului de a înfrunta moartea și haosul pe care o revoluție ca cea bolșevică le poate aduce în lumea rusească. Potrivit filosofului rus, monarhia este o instituție de obîrșie divină, cum și statul, departe de a fi o formă laică de
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
mărunt de politețe posedă o acoperire morală. Așa-zisa frivolitate a lui Mozart nu e o mască a profunzimii? Etimologia cuvîntului frivolitate ne vine în ajutor, deoarece în limba latină friare însemna a tăia firul în patru, a analiza. Iar aristocratul se trezește în declarația plină de superbie privitoare la demagogicul "cult al muncii": "Eu nu am cultul muncii. Sînt un leneș. Și acest lucru mi-a folosit foarte mult. Dacă am scris niște cărți este pentru că am fost leneș, nu
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Me Ol' Bamboo". Pentru coloana sonoră a filmului "Cartea Junglei" din 1967, Robert și Richard Sherman au compus alte piese celebre, precum "Trust în Me", "Colonel Hathi's March" și "I Wan'na Be Like You(The Monkey Song)". "Pisicile aristocrate/ The Aristocats", "Bedknobs and Broomsticks" și "Winnie the Pooh" se numără printre celelalte producții Disney care au beneficiat de compozițiile muzicale ale celor doi frați Sherman.
Robert B. Sherman, compozitorul din "Mary Poppins" şi "Cartea Junglei" a murit - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67162_a_68487]
-
-se sub o colosală ploaie vertiginoasă de scântei colorate”. În anii de ședere în Berlin, cunoștințele de germană fiindu-i șubrede, Caragiale se bucură de vizitele pe care i le făceau compatrioții, găzduindu-i cu generozitate. A locuit în cartiere aristocrate, în Willmesdorf și Schöneberg. Era încântat de binefacerile civilizației germane, admira calitățile poporului german, dar era nemulțumit de limba germană, care i se părea „păsărească și absurdă, în care soarele era de genul feminin și luna masculină”. Nemulțumit de valoarea
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
l-a pus pe Scarpia să se autoflageleze, lovindu-se cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest teatral neartistic, inestetic și nefuncțional cu structura caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol coboară momentul, îl lipsesc de acea sacralitate specială pe care i-
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
cu adevărat. Fără îndoială, deși nu este vorba decât de niște reacții de moment, ele se vor închega peste timp într-un sistem teoretic unitar nu lipsit de originalitate. Și totuși, ulterior, va cădea și el pradă un răstimp pretențiilor aristocrate... Curând se consumă o nouă întâmplare, a doua de însemnătate majoră pentru formarea viitorului intelectual. în 1915 (avea unsprezece ani pe atunci), este înscris la gimnaziul filologic ce purta numele Sf. Stanislaw Kostka. Judecând după inserțiile din Jurnal, n-a
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
purta. Aici și acum, începe să se cristalizeze acea repulsie proverbială și ciudată față de privilegiații straturilor sociale superioare, care i-a produs atâtea necazuri mai apoi. Neputându-i supune, ar fi trebuit să se plieze el însuși pe tabieturile lor aristocrate, pe care le disprețuia nu o dată, socotindu-le inferioare, artificiale și respingătoare. Dar suferințele de acest fel - va recunoaște cu franchețe - nu se datorau numai colegilor,ci și propriilor scăderi: înclinația spre poză, blazarea, infatuarea și estetismul primejdios, toate roade
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
sensului Istoriei s-au tras, pe latura comunistă, nenorocirile secolului 20. Nu-i vorbă, ele au devenit posibile prin disoluția Imperiilor - adică a nenorocirilor anterioare - provocată de Primul Război Mondial. Balzac, burghez, vede în secolul XIX unul mare. Doamna Hanska, aristocrată, îl vede, ca și artiștii rafinați, stupid. Muncitorii, dacă ar fi avut glas, i-ar fi zis apăsător. Balzac ducea dorul unui dictator capabil să măture „nostimada asta care se numește regim constituțional”. Nostim în criza financiară actuală este că
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot, o abundență de lucruri grele, scumpe, durabile iată, dar și profuziunea de piese de o finețe orientală/ extrem orientală, marcînd fidel comuniunea fericită a celor două ființe: artistul și boieroaica. Artistul aristocrat, rafinata boieroaică. Altceva. Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac un dialog incredibil cu nimicurile de utilitate zilnică: radiocasetofoane cu alură de
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
Sarah Bernhardt în rolul principal. În treacăt fie spus, piesa stîrnise și în Franța, patria tuturor licențelor poetice, un scandal, cu care marea actriță de teatru (și film) era obișnuită, iar vestea era preluată de ziarele locale făcînd reclamă ereziei. Aristocratului Leon totul îi pute, de la înghesuiala prostimii cu damfurile ei la prețul insignifiant, cinema-ul la începuturi este ruda săracă a teatrului, o prăpastie desparte cele două genuri, cea dintre artă și spectacolul de bîlci. Însă în sfumatto-ul sălii înecate
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
istorice, nu doar plajă, soare și mare. Dacă ne gândim la „Cizma Europei“, ne vin imediat în minte Collosseum-ul din Roma sau Piața San Marco din Veneția. Cele mai multe castele italiene datează din perioada medievală, fiind ridicate de familii medievale sau aristocrați. Unele familii extrem de bogate au realizat construcții rezidențiale pentru propria siguranță și a familiilor lor, iar unele fortificații ale negustorilor italieni au fost păstrate până în prezent în orașe precum Florența, Bologna sau Volterra. În capitala italiană, Roma, unul dintre cele
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
cum spuneam deja. Pacientul englez este, însă, mai ales un poem epic despre arta lecturii. Almâsy, geograf pasionat, zodier, iscusit al marcajelor și însemnelor, este un cititor predilect, rafinat. Chiar cu trupul ars, el nu își pierde calitățile de cititor aristocrat, dezvoltându-și simțurile în sens sinestezic și proustian (vede, miroase, aude, pipăie și mai ales își amintește). Odinioară făcuse din Analele lui Herodot biblia sa de geograf și istoric; ulterior, memoria sa de muribund cu arsuri este una livrescă și
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
ca produs de lux, o dată cu Revoluția Franceză. Recâștigarea publicului țintă se face treptat. Canonul estetic al secolului romantic, cel puțin în prima sa jumătate, impunea o frumusețe naturală, lipsită de fard, de artificii și de parfumuri prea tari. Femeile Restauratiei (aristocrate sau burgheze) plăteau excesele Joséphinei de Beauharnais și a Curții sale. Când Félix de Vandenesse îi spunea femeii iubite " O, iubita mea, ești ca un crin solitar, îmbătător și mândru", era pur și simplu îndrăgostit. Anselme, comis insignifiant fără amplitudine
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
capăt în mod brutal proiectelor de extindere. César Birotteau este, între personajele lui Balzac, o natură angelică, în ciuda acceselor sale de vanitate și de arivism. Nici măcar la balul oferit înaintea decăderii sale nu reușește să-ți ascundă originea. Invitatele sale aristocrate nu se sfiesc să-și manifeste disprețul. Nu pot să nu observ că, dacă în loc de uleiul capilar din esența de nuci, César ar fi propus clienților ceva rafinat, nemaivăzut, misterios, ar fi evitat colapsul financiar. Dintr-un anumit punct de
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
viziunea autorului, romanul ar trebui să demonstreze un anumit adevăr social și istoric, de aceea personajele sale reprezintă mai degrabă întruparea unor principii: Dinu Murguleț întruchipează boierul de viță veche, depășit de lumea în modernizare; Matei Damian ar fi tînărul aristocrat trecut prin cultura occidentală; Sașa Comăneșteanu - tînăra boieroaică plină de generozitate și de principii umanitare; Tănase Scatiu - mitocanul îmbogățit etc. Prezentarea de către romancier a personajelor sale se face în ordine aproape teoretică. Sașa Comăneșteanu „era născută la țară, crescută pe
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
10 capitole și sau Arthur&George, este considerat un clasic în viață. Dacă "totul trebuie învățat, de la scris la murit" (Flaubert), Barnes cercetează moartea, "Nimicul", în același fel unic în care a cunoscut și viața: prin scris, cu o "disperare aristocrată" (Tim Adams) în contrapunct cu ironia care l-a făcut celebru, acea "cameră în infraroșu pentru imagini luate în întuneric". Nu cred în Dumnezeu, dar îi simt lipsa." - declarație pe cât de copleșitoare, pe atât de siropoasă din perspectiva altora, de
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
decît pentru știri. Cum nu beau, nici localurile nu-mi răpesc din timp. Nu am prea multe cărți de citit. Plimbarea zilnică pe sub frumoasele ceruri berlineze, oricît o prelungesc, nu-mi ocupă decît prea puțină vreme. Înțeleg acum de ce autorii aristocrați scriau acele nesfîrșite romane. Dar (ca să nu stîrnesc totuși prea multă invidie) pauza va lua sfîrșit foarte curînd și din martie voi putea fi iar găsit în Nada Florilor, la etajul opt al unui bloc unde n-ați vrea să
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]