1,005 matches
-
simple; veți auzi pronunțându-se nume de origine antică; rădăcina latină a acestor nume, virtuțile celor care le poartă vă vor spune cine suntem. Veți avea sub ochi pe adevărații descendenți ai colonilor lui Traian; săraci, dar mândri ca niște aristocrați; în timp ce protestăm împotriva uzurpării grecești, noi și țăranii noștri, atât de admirabili pentru răbdarea și resemnarea lor, așteptăm totul din partea Franței și de la generosul ei împărat. Vai! Acești români nu sunt cunoscuți la Paris; nu au cu ce să-și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
afemeiat, iertați elocința. Totuși, întreb : cum ați con vocat asemenea panoptic ? Ce criterii prezidează această adunare ? — Întâlnirea e scandaloasă în măsura în care și eu sunt. Nu-mi sunt străini nici unii. Răspund în mine. Sunt poeți ratați cumințiți, îmburgheziți, îmbătrâniți. Dar și câțiva aristocrați autentici, deși decăzuți. Câțiva intelectuali de rasă. Câteva caractere, destule paparude, fâșnețe, cabotini. Am fost și mai sunt câte ceva din toate astea. — Ei, acum vreți neapărat să înnobilați adunătura de circ ! Măcar dogmaticii prea cunoscuți să fi lipsit. Îi cunosc
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să scrie. Opulența are oroare de înțelepciune. Speranța haosului rămâne hazardul. Oportuniștii au mirosul foarte dezvoltat. Simt de la distanță aburii fripturii. Există și clasici ai calomniei. Iago a ajuns secretarul general al lumii moderne. Se plictisesc și analfabeții. Dar și aristocrații spiritului. Bărbații respinși de femeile frumoase urăsc și pietrele din jurul lor. Viciile anesteziază procesele de conștiință. În exces, și prudența poate fi ticăloasă. Vanitatea proștilor este pur și simplu superlativă. Radicalizarea anunță rinocenizarea. Prea multe dintre cărările pădurii duc spre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aristocrații" este "de a-i lăsa pe proprii portari să spună adevărul", deoarece "le stă mai bine să se arate sinceri, respectînd poruncile Bibliei". Nu este deloc surprinzător faptul că Seaton nu amintește posibilitatea ca vizitatorul să nu fie un aristocrat și, drept urmare, să nu cunoască dublul înțeles al formulei folosită de portar. Pentru ca anumite minciuni să rămînă inofensive este nevoie de un consens cultural. Caracterul inofensiv depinde și de context, și chiar de ora din zi la care se spune
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
comunitate unică. Pentru liberali precum Schumpeter, războiul a fost produsul instincte-lor agresive ale elitelor nereprezentative. Înclinația către război a acestor lideri a condus masele ezitante spre conflicte violente care, pe cât de profitabile au fost pentru industriile de armament și pentru aristocrații militari, pe atât de dezastruoase au fost pentru aceia care luptau. Pentru Kant, crearea formelor de guvernământ republicane în care conducătorii erau răspunzători pentru faptele lor, iar drepturile individuale erau respectate, ar conduce la relații internaționale pașnice, pentru că cetățenii ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În matematică, a ajutat la crearea unei întregi ramuri, cu totul noi: teoria probabilităților. Când a combinat teoria probabilităților cu zero și cu infinitatea, el l-a găsit pe Dumnezeu. Teoria probabilităților a fost inventată pentru a i ajuta pe aristocrații bogați să câștige mai mulți bani la jocurile de noroc. Teoria lui Pascal a avut un succes nebun, însă cariera sa matematică nu a durat mult. Pe data de 23 noiembrie 1654, Pascal a trăit o intensă experiență spirituală. Probabil
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
construiesc mereu profesia, se preocupă de formarea lor continuă, sunt curioși, fac cercetări, proiecte. Elevul își construiește personalitatea, identitatea ca interpret activ al lumii. Altădată copilul era văzut și tratat ca un adult. Abia prin secolul al XVII-lea, copiii aristocraților au început să fie educați de către "preceptori". În școala actuală, el trebuie să învețe "meseria de elev", să uite "lumea de acasă", să se adapteze "lumii școlii", să-i învețe regulile, să știe când să vorbească, când să asculte, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
costumele obosite sau nearătoase. N-a avut niciodată bani (care dintre noi ar fi putut avea în perioada aceea?), și totuși reușea să lase impresia, după felul țanțoș și demn cu care apărea în lume, de om cândva avut, de aristocrat scăpătat. Nu știu de ce, dar mi-am imaginat întotdeauna că între stilul vestimentar al cuiva și felul său de a locui există o legătură. O asemenea legătură nu exista în cazul lui Petru Creția. De fapt, cred că îi era
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
costumele obosite sau nearătoase. N-a avut niciodată bani (care dintre noi ar fi putut avea în perioada aceea?), și totuși reușea să lase impresia, după felul țanțoș și demn cu care apărea în lume, de om cândva avut, de aristocrat scăpătat. Nu știu de ce, dar mi-am imaginat întotdeauna că între stilul vestimentar al cuiva și felul său de a locui există o legătură. O asemenea legătură nu exista în cazul lui Petru Creția. De fapt, cred că îi era
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
populație ateniană, uneori denota doar oamenii obișnuiți sau chiar numai săracii. Se pare că termenul democrație era uneori utilizat de către criticii săi aristocrați ca un fel de epitet pentru a-și arăta disprețul față de poporul care desființase controlul anterior al aristocraților asupra guvernămîntului. Oricum, "democrație" era folosit de către atenieni și alți greci cu referire la guvernul Atenei și al multor alte orașe din Grecia.1 Printre democrațiile grecești, cea din Atena era de departe cea mai importantă, cea mai cunoscută atunci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cele mai fundamentale și distinctive ale democrației moderne, partidul politic, a luat amploare dincolo de limitele sale în parlamente și foruri legislative, pentru a-i organiza pe cetățenii înșiși și a-i mobiliza pe suporterii partidului în alegerile naționale. Cînd tînărul aristocrat francez Alexis de Tocqueville a vizitat Statele Unite, în anii 1830, primele cinci instituții politice democratice prezentate mai sus apăruseră deja în America. Instituțiile i-au părut atît de adînc înrădăcinate și răspîndite, încît nu a ezitat deloc să numească Statele Unite
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
kimono, harachiri „sinucidere prin spintecarea pântecului, folosită în special de samurai în caz de înfrângere“ < fr. hara-kiri, jiu jitsu „gen de lupte în stil liber, de origine japoneză, cu o tehnică specială“ < fr. jiu-jitsu, mikado „împăratul Japoniei“ < fr. mikado, samurai „aristocrat japonez (în trecut)“ < fr. samouraï (cu varianta samurai). În franceză, toate aceste cuvinte sunt împrumuturi directe din japoneză. Dacă vrem să vedem ce formă are cuvântul japonez, observăm că frecvent acesta este analizabil, fiind format din două cuvinte. Astfel, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
17, din epoca brâncovenească, și se numește Carte întru care să scriu mâncările de pește și raci, stridii, melci, legumi, ierburi și alte mâncăruri de sec și de dulce, dupre orânduiala lor. Cuvinte moștenite din latină Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a scris mult. Despre ce mâncau oamenii de rând aflăm din cuvintele latinești transmise limbilor romanice; unele dintre acestea sunt panromanice, altele au fost păstrate doar în română și alte câteva limbi surori. Terminologia culinară latină ne este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de bucate numită „a lui Apicius“, care datează de la sfârșitul secolului 4; este foarte interesantă și pentru faptul că are multe cuvinte populare, transmise limbilor romanice. Apicius, un cunoscut gurmand, a fost probabil autorul acestei lucrări, scrisă inițial pentru bucătarii aristocraților. Ulterior, un anonim a adaptat-o pentru un public mai larg și a completat-o cu alte rețete culinare, dintre care unele dietetice și medicale. Câțiva termeni latinești din acest domeniu semantic au fost moșteniți în toate limbile romanice; voi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de gătelile țărănești ori târgovețe. Între ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență nu se poate găsi între mămăliga plus „udătura“ țăranului și felurile somptuoase de la mesele domnești și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Un exemplu în acest sens: într-un articol publicat în 1946, George Călinescu afirmă răspicat inadecvarea rețetelor compilate de Kogălniceanu și Negruzzi la nivelul de trai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cercetători ai constelațiilor, ai eclipselor de soare și lună, ai artelor de a guverna, de a vindeca, de a trăi în modestie, chibzuință și muncă. Spre sfârșitul mileniului II î.Chr. chinezii au inventat scrierea. Societatea era condusă de regi, aristocrați, preoți. Sub cea de-a doua dinastie Chou (1040 - 265 î.Chr.) chinezii meditează la salvarea lumii, prin studierea naturii ființei umane. Confucius (551 - 479 î.Chr.) a ilustrat înțelepciunea și filosofia, intrând în conștiința culturală a lumii ca model
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui. Am continuat: — Cred că poliția merge pe ideea că dispariția lui ar putea avea legătură cu faptul că era homosexual. Nu am spus nimic despre informația pe care mi-o dăduse Neumann privind faptul că „Puterea Germană“ omorâse un aristocrat fără nume. Până când aveam să pot să-i verific pontul, nu avea nici un sens să scot din mânecă ceva ce s-ar fi putut dovedi o carte bună. Aceasta este, Într-adevăr, o posibilitate, admise Goering părând a nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
tulbură concordia dintre optimates și populares“. Așa-numita concordie a ordinelor - concept virtuozic creat de Cicero - era de fapt o înghețare forțată a condiției violente existente. După masacre, procese, proscrieri, surghiuniri, Senatul era condus acum de optimates, vechii proprietari și aristocrați; în zadar populares opuneau dezechilibrelor sociale și economice, paralizantelor legi agricole, arendelor absurde, concentrării bogățiilor acumulate grație victoriilor recente ceea ce istoricii din epocile următoare aveau să numească drept „revoluție pasivă“. În zilele acelea, Gajus descoperi că poreclele afectuoase inventate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aveai nevoie de acest lucru, și corpul tău nu mă poate absolvi, chiar dacă tu ai face-o În abstract“. O ascult și mă distrez de câtă fantezie pune În mișcare. (azi) Tot A. crede că eu mă comport ca un aristocrat, fără să am mijloacele materiale pentru a-mi permite acest lux. Ea susține că există un stil al aristocrației Înnăscute ce se observă În gesturile mele, În forma lentă a discursului, În rapiditatea deciziei, În distanțarea față de ceilalți, În afabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dom’le nici o carte, iar la femei n-am fost În viața mea, așa, din când În când mai scoteam câte o cucoană la Athenée Palace, da’ să joc eu cărți, niciodată, eu am fost un cavaler al dreptății, un aristocrat, paznic de far am fost, nu un tercheaberchea, dacă vrei să știi dumneata, am făcut Înconjurul lumii pe mări transatlantice și la Port Said Îmi spuneau „excelență”, ehe, numai icre negre și șampanie”, mai minți el, după care Își văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
europeană. Lupte grele În tranșeele scormonite de soldați, scormonite de obuze. Prin ușa decupată fin În pânză treci din spatele ecranului, „afară”, În lumea celor din fața ecranului. Pe față Îți explodează un obuz, pe burtă ți se zvârcolesc soldații. În fața ecranului aristocrați năuci, absenți, tăioși, indiferenți, tembeli, privesc năprasnicele scene ce Încă Îți mai mânjesc pâlpâind fața cu umbrele lor apocaliptice. Te simți și tu aristocrat chiar dacă, decăzut și scăpătat, ești cel care face rafinate servicii. Lângă aparatul de proiecție stă lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din fața ecranului. Pe față Îți explodează un obuz, pe burtă ți se zvârcolesc soldații. În fața ecranului aristocrați năuci, absenți, tăioși, indiferenți, tembeli, privesc năprasnicele scene ce Încă Îți mai mânjesc pâlpâind fața cu umbrele lor apocaliptice. Te simți și tu aristocrat chiar dacă, decăzut și scăpătat, ești cel care face rafinate servicii. Lângă aparatul de proiecție stă lipit aparatul de filmat. În spatele lui, regizorul, autorul filmului. Îți spune ce să faci. Cum să te prefaci... Că ești valet... ... Stai liniștit În cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
telepatie. Preferi o inocență neperturbatoare. Ziua se sfârșește și Încerci să Încapi În ea ca Într-un pat al lui Procust. Mâine În cimitirul de locomotive o veți lua de la capăt, râșnind fiecare cum poate la utopia asta a filmului, „aristocrați” nemulțumiți, cu aere puternic revendicative, numai buni de surghiun. În Siberia filmului, firește. Cadru după cadru, secvență după secvență, unicul mod de a pune timpul În conservă. E vară, 21 iunie, e soare, ții În mână un coș de căpșuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
stăruind doar ca o aluzie, un semn inofensiv ca un tapet luminos lipit peste trăsăturile plate ce contrastau violent cu părul negru și creț. Madame H. servi cafeaua, îi oferi și un desert, de parcă Erich Hackler ar fi fost un aristocrat și nu un muncitor de la marginea orașului care, înainte de a fi devenit reprezentant într-una din firmele mari ale bunicului, învățase meseria de sudor. Tata ședea sprijinit de speteaza fotoliului, purta costumul lui de serviciu și avea o expresie sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dat fiind că tatăl său avea ascendență hughenotă și familia mamei era anglicană, dar cu o atitudine față de religie mai degrabă pragmatică decât dogmatică. Fratele meu Eugene a fost botezat Într-o biserică catolică pentru a fi pe placul unui aristocrat, prieten de familie, al cărui nume l-a primit. Cred că l-ar fi făcut și hindus, dacă asta i-ar fi Îmbunătățit perspectivele (Du Maurier râse puțin rușinat de propria glumă). Nu, nu e drept - erau creștini, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]