67,464 matches
-
ai zilei fericite Ați ignorant că ne distrug străinii Amenințați cu antrax și cu bombe Cu cerul spionat prin sateliți Salvarea omenirii nu-i în tombe Când terra-i controlată de smintiți Vă închinați la Dumnezeu prostește Și faceți troc cu armele de foc Insidios vă-mbogățiți hoțește Și vă jucați, dare eu refuz să joc! Citește mai mult De vă jucațiDe vă jucați, deși nu-i timp de joacăNu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacăși nefiresc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
din adâncuri ne pândesc rechiniiCa îmbuibați ai zilei fericiteAți ignorant că ne distrug străiniiAmenințați cu antrax și cu bombeCu cerul spionat prin sateliți Salvarea omenirii nu-i în tombeCând terra-i controlată de smintițiVă închinați la Dumnezeu prosteșteși faceți troc cu armele de focInsidios vă-mbogățiți hoțeșteși vă jucați, dare eu refuz să joc!... XIV. NU-I PREA TÂRZIU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. Nu-i prea târziu Poetei Rodica Omota Nu-i prea târziu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6.7; 4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. Cant 7.4; Neem 3.19; 5 Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini. Prov 5.19; Cant 7
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6 Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
par să fie. Drăguță este gura ta. Obrazul tău ar arăta Ca rodia, de bună seamă, Cum se zărește sub maramă. 4. Gâtul ți l-am asemuit Cu turnul ce a fost zidit De David, cu o casă-n care Arme sunt puse, spre păstrare. Scuturi atârnă de-al său vreji Și sunt doar scuturi de viteji; O mie fost-au numerate Și-s numai de viteji purtate. 5. Privesc la sânii tăi și-mi par Doi pui de cerb. Când
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul ceremonios, dintre războaie, și privilegiul degetului exact, de cronicar care arată, își fac, la el, bună companie. Luîndu-și ca armă "oarecare ideologie literară" (drept e că volumele din articolele lui se opresc în '47, închizînd numai timpul cînd jocul de idei era mai degrabă zgomotos decît grav), Aderca face, pe cît poate, ordine în concepte. Întîmpinările lui, cu deosebire cea
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
Arabia se numea Coromanis (de către Ravennatus, Cosm. P. 57) sau Romanis în alte manuscrise (N. Densușianu, D.P.,Vol II, pag. 236). Numeroase sunt menționările despre o Arabie de la Istru, sau de la Pontul Euxin, evident o alterare a vechiului nume al armilor sau armpeilor. Chiar și Istrul apare ca fiul lui Egypt și al Arabiei (Apollodor, Bibl. Lib. II. 1. 5. 4). La poetul Eschil (Prometeu încătușat, v. 425) găsim formula poetică „floarea marțială a Arabiei” cu referire la populația de lângă Munții
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
sau pe vapor, în tren ori avion, în casă, pe stradă, când ești obosit, amărât sau, dimpotrivă, când ești destins ori când ți-e lumea mai dragă, te afli mereu sub constrângerea de a asculta muzică. O muzică aidoma unei arme de distrugere în masă, cu efecte imprevizibile pe termen mediu și lung. În aceste condiții adoptarea și asumarea unor convingeri estetice grefate pe un sistem de valori coerent și consecvent, motivabil și motivant, precum și transformarea acestor convingeri în acte de
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
lui Mao tehnologia de fabricare a bombelor atomice și ca rezultat ultimii militari sovietici au fost expulzați din China, încălcânduse astfel ”împărțirea” de la Yalta (!). În anul 1964, China a intrat în „clubul” tărilor deținătoare de bombe atomice, fabricând aceste temute arme tot în această regi une. Au urmat India și Pakistanul, ambele țări vecine cu provincia Xinjiang. Să fie oare numai simple coincidente proliferările de armament nuclear cu această vecinătate? Iranul este, de asemenea, vecin cu provincia în cauză și cu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Băiatul își frânse pușca, și se îndreptă spre pavilion, cu fața lipsită de orice expresie, cu ochii-n pământ, indiferent la aplauze, rostind cu vocea lui joasă "Mulțumesc", pe când un profesionist îi spunea "Strașnică lovitură, Stevie!" Iși punea la rastel arma, așteptănd să tragă și taică-su. Pe urmă amândoi s-ar fi dus la barul în aer liber. "Pot să beau o sticlă de Coca-Cola, tată?" - Ai face bine dac-ai bea numai jumătate... - De acord. Sunt dezolat că am
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
vedea în orice om un potențial infractor. Cu aceste premise în minte, am avut o tresărire de interes văzând și citind despre captura de mare calibru de la Aeroportul Otopeni. Parcă-i și vedeam pe odioșii complici ai rețelelor de droguri, arme, cafea sau țigări prinși în flagrant și trimiși acolo unde le este locul: în arestul Poliției și în sălile de Tribunal. La câte probe s-au adunat în presa ultimilor șaisprezece ani, la deșănțarea și luxul mitocănesc arătate de mulți
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
fost arbitru de fotbal, autorul (n.1930) a crescut în cartierul lisabonez popular Bairro Alto (magistral descris în roman). A publicat inițial trei romane polițiste de tip american - Mâna dreaptă a diavolului (1967), Recviem pentru Don Quijote (1967) și Femeie și armă cu chitară spaniolă (1968) - sub pseudonimul Dennis McShade; era o manieră de "a-și face mâna" în vederea capodoperei sale Ce spune Molero: un soi de cronică feerică - evident autobiografică - a Lisabonei autentice din menționatul cartier. Dar peste structura memorialistică și
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
roman autobiografic folosește rețete consacrate de confesiune (jurnalul, metatexte cu efect lămuritor, și nu ambiguizant). Primul, Zare Popescu, schimbă perspectiva acestui tip de biografism - el atrage atenția că experimentul nu a dispărut, ci s-a transformat în sondare calculată, cu arme tradiționale." (pp. 100-101). Acesta fiind nivelul cel mai înalt, aproape tot restul volumului e o cădere continuă, un picaj care nu se mai termină. Așa cum nu face distincție între "loisir și studiu", comentatorul ajunge să nu mai vadă vreo diferență
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Jurnal parizian de Eugen Simion nu sunt două jurnale, ci unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza lui Tudor Arghezi afirmă, fără a clipi, că "metafora și parabola sunt arme extrem de rudimentare". Efortul vizibil al celui care pune pe hârtie asemenea enormități este să deplaseze, mereu, centrii și logica discuției și să transfere, așa-zicând, responsabilitățile. Mai toți scriitorii afirmați înainte de 1989, dimpreună cu criticii lor, au un fel de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
și gândul: cuvintele sunt/ prefabricate nomade mai puțin persistente. ele mobilizează gurile,/ câteodată se regăsesc în structuri invizibile/ și aproape nicicând nu explodează vii în creier/ plecarea lor e fără întoarcere, senzualitatea le învelește prin/ gondole strălucitoare/ în mijlocul traficului de arme ascunse traversează granițele/ odihnitoare/ pulberea dinamita curg prin vene lin". Spre deosebire de congenerii ei, Roxana Sicoe-Tirea nu este câtuși de puțin preocupată să o rupă cu poezia scrisă înainte de ea. Dimpotrivă, într-o viziune intens intelectualizată, ea recuperează totul, de la Nichita
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar fi devenit un tipic loc de detenție (Tiktin); Ciorănescu, în schimb, înclină să creadă că e vorba de o metaforă în care s-a păstrat un sens mai vechi al cuvîntului slav - de spațiu de depozitare -, comparînd pușcăria cu
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
fix la el... Era singurul trăgător care-i făcea pe toți să tacă mâlc. Unii profesioniști zâmbeau, ca și cum ar fi fost vorba de un secret descoperit în momentul în care băiatul ducea pușca la ochi controlând mai întâi dacă patul armei era bine înșurubat în umăr. ș...ț "Gata" rostea el cu o voce joasă care nu era a unui băiețel. - Gata, răspundea servantul. - Trag, anunța vocea joasă, și, oricare ar fi fost trapa, dintre cele cinci posibile, care lansa porumbelul
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
noi și șoferul am răsuflat ușurați. Nu mai fuseserăm nevoiți să coborâm din mașină și iar să ne jucăm În picioare, la o nouă urcare. Când mi-am reamintit de vacarmul, pe care Îl lăsasem În centrul orașului, de țiuitul armelor care Încă se mai auzea Înfundat, undeva, departe, În noapte, am avut sentimentul că urcasem viu, cu Elena În brațe, parcă spre cer, la Dumnezeu. După un timp, liniște deplină. Doar mașina scârțâia, greoaie, și motorul ofta la fiecare schimbare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu sfoara clopotului Înfășurată pe după mână, gata, iar, să-l tragă. Dintr-o dată, bubuitul unei puști a răsunat de-a lungul văii Bulzeștiului. Ne-am speriat. - Cine să fie? Nicolae a numărat pe degete. Îi știa pe cei ce aveau arme. Toți, activiști de partid comunist. - Mă, Costică, hai, că ăștia sunt În stare să ne facă ciur! Și nu mi-e de-aia, dar, am scăpat de pe front și nu vreau să mor Împușcat, aici, ca un câine legat! (continuare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să duc mâncarea la gură, dar dintr-o dată, nu-mi este teamă să privesc demonul În ochi, omul rău care este din nou prezent, din nou pregătit să ucidă, să lovească Îl pot privi. De data aceasta omul are o armă ucigătoare În mâini. E pregătit să ucidă dacă mă ating de mâncarea aceea. Eu Îmi dau seama câtă nevoie am de ea, cât Îmi este de necesară. Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
din 1996-2000 au luat-o razna. Astăzi, d-na Petre vorbește despre "dramoleta localului", despre faptul că CNSAS nu a avut (cum nu are nici astăzi) un sediu corespunzător. Să-i reamintești unei persoane care folosește amnezia ca pe-o armă de atac, că exista soluția, aflată la mintea cocoșului, ca arhivele să fie predate CNSAS cu "localuri" cu tot e, desigur, inutil. Nici Emil Constantinescu, nici consilierii săi n-au fost adepții acestei soluții de-o simplitate - după cum s-a
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
Gorgona, situația s-a schimbat sub egida modernității: "Acum, când singurătatea, neîncrederea și războaiele au dovedit că știu să sluțească și să ucidă mai bine decât bietul cap al Gorgonei, poetul s-a văzut și el nevoit să-și schimbe armele. Sfidării și nepăsării, el le-a răspuns prin coșmare de fabricație proprie, artizanală". Aspirației realist-naturaliste i-a luat locul impulsul tot mai intens al făuririi unor viziuni "cutremurătoare", drojdie a unei subiectivități legate de un real vulnerabil, viziuni cu un
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
lungi și o seamă de politicieni migratori pentru călătorii scurte de la un partid la altul. Aceasta în timp ce televiziunile, după ce ne-au făcut toată vara să ne bucurăm fericiți că emisiunile lor estivale n-au fost mai proaste, își recheamă la arme vechii lor oșteni: Eugen Negrici (TVR Cultural), Andreea Marin (TVR1), Mihaela Rădulescu (Antena 1), Radu Moraru (B1Tv), Robert Turcescu (Realitatea Tv) ș.a. Doamne-ajută și Gaudeamus igitur, fiindcă putea să fie și mai rău ținând seama că, vorba lui Murphy: Nu
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
a autorului. Gogol a fost antisemit, Cehov - nu. Cărțile lor sînt mari deopotrivă. Marin Preda mi-a făcut cîndva următoarea teorie (asta după ce îi reproșasem niște atitudini necuvenite, în neconcordanță cu ceea ce scria): Ťnoi cînd scriem, sîntem ca soldații sub arme. Viteji, eroici. Mizeriile noastre le lăsăm pentru civilie, pentru viața noastră de toate zilele...ť". Numai că... numai că nu avem cum separa "mesajul operei" de "comportarea autorului", întrucît atunci cînd discutăm despre etica scriitoricească ne referim la comportarea autorului
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
creeze iluzia că obiectul dezbaterii a dispărut. Mica "teorie" a de-atîtea ori oportunistului Marin Preda e intenabilă. Preda (creator important, nimic de zis, deși dramatic inegal) a fost departe de-a se comporta în scrisul său ca un "soldat sub arme", ca un "viteaz" în apărarea principiilor democratice, a drepturilor creatorului de-a se raporta în mod onest la realitate, ca și la propria sa conștiință, alunecînd tot mai mult (vezi studiul relevant al lui George Geacăr, dar și o sumă
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]