2,985 matches
-
acuratețe strictă, suntem tentați a crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar corespunde foarte bine Cameliei Ardelean. Și se poate dovedi natural că întocmai așa este: „Când suflete de ceară-și declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi,/ Candide rămășițe stocate în arginturi/ Își
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
deportându-i în gulagul siberian și deșertul Kazahstanului, unde i-au umilit, i-au torturat, lipsindu-i de cele mai elementare drepturi omenești. Mai mult, deși la 23 august 1944, soldații români primiseră ordin să nu mai lupte, ca urmare armistițiului dintre statul român și sovietic, armata sovietică i-a luat pe ostașii români în prizonierat cu miile, ducându-i în lagărele siberiene, unde i-au supus la munci înfiorătoare, în condiții de sclavie, contrar oricăror norme internaționale. În aceste condiții
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ... Citește mai mult Ce urât e-n astă dimineață,Totu-i învăluit într-o deasă ceață,Ce reflectă nemiloase bucăți de suflet,Exprimându-și durerea într-un val
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
scăzutelor temperaturi.O nouă răsuflare rece iarna-și trimite,Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute,Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți,Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți.Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitateOstilităților ce au gesturi necontrolate,Până-mprejur armistițiul se instalează,Iarna puterea absolută și-o demonstrează.Ca un tunet în ... XXVI. SUNT UN EU, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014. Sunt un Eu a cărei inimă se răscoală, care cu poezia cochetează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
care-l asediază. Se duc lupte destul de grele aici, până la venirea iernii, care însă nu reușesc să încline decisiv balanța în favoarea nici uneia dintre părți, Iarna a fost una teribilă, care a oprit pe tot parcursul ei desfășurarea ostilităților. În timpul acestui armistițiu forțat impus de iarnă, moare țarul Nicolae I (pe 2 martie 1855). Îi urmează la tron fiul său Alexandru al II-lea, care decide continuarea războiului. Luptele din preajma Sevastopolului sunt reluate, odată cu îmblânzirea vremii și continuă până pe 8 septembrie 1855
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
lui Hitler în WW2), ci să asculte de cuvântul Domnului, să realizeze nunta mistică între Israil și Iahve. Sedecias este atras în alianța egipteană (n.n: de la Cairo așteptam și noi celebra “telegramă” prin care trebuia să începem negocierile de Armistițiu după terminarea celui de Al doilea Război Mondial), și în 586 Nacuchodonosor îl atacă mâniat. Ierusalimul este distrus, templul ars, o nouă teribilă deportare istovește poporul iudeean. Această a doua captivitate babiloniană va dura mult. Suferințele ei răzbat încă până la
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
ca ființă / sunt întunericul meu / materia cuvântului / rostul meu / sens nenumit / pronumele Nimeni / Ființă sau Lucru / Nimic / departe de sensul luminii / strălucitoarelor stele din jur / întunecatele mele cuvinte » Așezând față în față lumina cu întunericul, poetul are nevoie de un armistițiu : « declar război întunericului / și hăului din mine / declar pace întoarcerii firii / în sinea liniștii / dinainte de întuneric / lupt inofensiv / cu arme clasice / bulgări de pământ / îmblânziți de ploaie / să se facă noroi / țeasta lui Yoric / să nu ne doară / din orbitele
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
în sinea liniștii / dinainte de întuneric / lupt inofensiv / cu arme clasice / bulgări de pământ / îmblânziți de ploaie / să se facă noroi / țeasta lui Yoric / să nu ne doară / din orbitele negre / din lacrimile lui / să dau contur / rotundului tăcerii din jur“(Armistițiu). Doar poetul, cu ochiul său special, poate vedea tăcerea : « de la o vreme / văd în jurul meu tăcerea / îmi dă roată / vârtej mângâietor / tăcerea mă cuprinde deodată / și-mi amintesc / sunt muritor. / tăcerea neștiută / tăcerea nevăzută / speriată-n pustie / de netrebnica mea
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
continuarea războiului cu Puterile Centrale. Numai că, și acum, ca totdeauna, cei primiți cu bunăvoință și așezați de noi în capul mesei ne-au trădat: imediat a doua zi, generalul Scerbacov, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor un armistițiu, implicându-i și pe români. La 26 noiembrie / 9 decembrie 1917, România a fost silită, deși victorioasă pe front, să încheie armistițiul cu Puterile Centrale. În plină revoluție bolșevică, rusească, în Moldova noastră, debandada era în floare, unitățile militare ruse
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
ne-au trădat: imediat a doua zi, generalul Scerbacov, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor un armistițiu, implicându-i și pe români. La 26 noiembrie / 9 decembrie 1917, România a fost silită, deși victorioasă pe front, să încheie armistițiul cu Puterile Centrale. În plină revoluție bolșevică, rusească, în Moldova noastră, debandada era în floare, unitățile militare ruse loiale încă țarului fiind dezarmate și neutralizate de revoluționari. La 9 / 22 decembrie 1917, trupele române intervin, pentru a liniști situația. În
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
căror răspunsuri nu sunt așteptate, ci bănuit știute. Simbolul înfrângerii, ghilotina, este transferat și în ''Concert melancolic''. Înfrângerea este nu doar conștientizată, ci și curajos asumată, dar nu și reală: (Cu mine însumi, oare, m-oi împăca vreodată/ Sau numai armistiții semna-voi pe cetăți?, Învinsul). Așa cum Nabokov vâna fluturi cu plasa, BURLUI, departe de a fi învinsul declarat, atacă timpul cu site fine. Ce prinde la vânătoarea asta, poezie se numește. Poemele sale sunt polifonice, în care un maestru-regizor mișcă
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ARMISTIȚIU GENERAL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E-atâta pace în ogradă Că dulăul s-a lungit la umbră Un glob de jar cărările-mi adumbră, Nici pic de vânt căldura
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
Nici pic de vânt căldura să mai scadă! În jurul meu un dans de buburuze, Dorm întins sub două pălării Furnici și melci răsar din bălării M-a părăsit și ultima din muze; Timpul parcă s-a oprit în loc Printr-un armistițiu general Amintirea unui mareșal Răzbate prin hrisoavele de foc Ce mi-am dorit, nu mai doresc de fel Caravanele nu mai pornesc la drum Sahare, dune, amintiri, un fum Furtuna bate doar prin portofel Nici grijă, foame, datorii scadente Dar
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
Nu mă mai simt silit să fac la fente Un dolce vita cu program redus La mine-n curte risipit prin iarbă Azi nici revolta n-a mai prins să fiarbă Că toate, toate astea m-au sedus! Referință Bibliografică: Armistițiu general / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 459, Anul II, 03 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing. Emil Vamanu, lucrări științifice, interviuri, activități școlare și cu tineretul etc. sunt vorbitoare despre ce se poate întâmpla și indică pe înțeles ce e de
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > OLGUȚA TRIFAN ȘI ”ARMISTIȚIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am considerat dintotdeauna că orice tip de scriere este de fapt o confesiune
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
societate fără prea multe legi, decât, poate, numai cu cele ale naturii...Probabil că, de aceea, la nuntă, mireasa se îmbracă în alb, iar ginerele în negru (Știe el ce-l așteaptă! Asta, așa, că ”...Să mai și zâmbim”.) În ce privește ”Armistițiul” dintre sinele nostru și gândul care ne ține în permanență ocupați, cu toții știm că ce e prea mult strică... dar și lipsa gândurilor... indică sărăcie spirituală. Și-atunci... fericiți cei săraci cu duhul? (ar fi unul din aspectele zicalei). Da
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
că ce e prea mult strică... dar și lipsa gândurilor... indică sărăcie spirituală. Și-atunci... fericiți cei săraci cu duhul? (ar fi unul din aspectele zicalei). Da, energia gândului ne fulgeră ființa, ne chinuie bietul ”măgar al sufletului” - trupul. Echitabil ”armistițiu” propuneți: Îi propun târg echitabil să-mi mai lase un răgaz rebelul, în miez de noapte să nu mă mai țină treaz. Zău! Să nu se plictisească, din silabe, dulci poeme, viața să îmi construiască.” Natură duală a lucrurilor o
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
de miresme pe pajiștea emoțiilor intelectului... cred eu. Și... toate astea prin puterea cuvântului, căci, ” Nu există nimic mai puternic decât cuvântul” (Bion din Borysthenes). La început a fost cuvântul...”, poate că și la sfârșit va fi tot cuvântul... Păstrați ”armistițiul” cu gândul rebel și dați-i de lucru să creeze versuri spre binele celor care apreciază asta și pentru a spori ”corola de minuni a lumii”! Chiar dacă ne vom descoperi identitatea de gânduri, rămâne minunat modul în care ni le
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
spori ”corola de minuni a lumii”! Chiar dacă ne vom descoperi identitatea de gânduri, rămâne minunat modul în care ni le exprimăm. Cu respect pentru truda dăltuitorului în cuvinte - Olguța Luncașu Trifan, Prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: OLGUȚA TRIFAN ȘI ”ARMISTIȚIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI de Prof. Georgia Landur Vintilă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor se rostogolește, Dar nu le pasă, căci Soarele îi iubește, Obosiți și fără vlagă respiră mai departe, Așteaptă adierile primăverii ce le sunt destinate. Referință Bibliografică
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
state din Europa care, la 11 noiembrie, își arată recunoștința pentru militarii întorși din misiuni și își comemorează eroii. Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistițiului între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial și se creau condițiile necesare realizării, în țara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Semnificația acestei zile pentru Armata României este legată și de faptul că, pe
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
2015. Ce-ai inimă, ce te mai doare, Ai cingători în jurul tău? De ce când vrei ești sărbătoare, Iar alteori, barbar ateu? Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine, Sunt la răscrucea dintre drumuri Un armistițiu vreau cu tine! Eu să îți fiu precum un cântec, Tu - spectatorul surdo-mut Și îți promit: n-am să te-ntunec Cu simțăminte de-mprumut. Ce zici? Cădem la învoială? Știu că nu vrei, călău ce-mi ești! Te-ncearcă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai mult Ce-ai inimă, ce te mai doare,Ai cingători în jurul tău?De ce când vrei ești sărbătoare,Iar alteori, barbar ateu?Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine,Sunt la răscrucea dintre drumuriUn armistițiu vreau cu tine!Eu să îți fiu precum un cântec,Tu - spectatorul surdo-mutși îți promit: n-am să te-ntunecCu simțăminte de-mprumut.Ce zici? Cădem la învoială? Știu că nu vrei, călău ce-mi ești!Te-ncearcă umbre de-ndoialăși
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
sînt dramatice. Revoluționarii naționaliști unguri fac față trupelor habsburgice, însă lancu însuflețit de un proiect social și național mobilizează țăranii din Munții Apuseni pentru a opune o rezistență îndîrjită trupelor maghiare. De partea sa, Bălcescu negociază cu forța pumnului un armistițiu pentru a salva idealul din martie 1848: revoluția înainte de toate. El trimite emisari pe lîngă lancu pentru a-i cere să rămînă neutru în conflictul dintre unguri și ruși, și să nu iasă din munți, apoi negociază o alianță cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]