1,754 matches
-
altfel era unitară și logică. A treia sticlă, prietinii au întrebuințat-o la două pasagii, devenite dificile din pricina unui alt sistem personal al lui badea Orășanu. Anume, Toma nu socotea totdeauna necesar să cumpănească un cuvânt rostit - cu o grupă armonică de semne. După cum, în sinea lui, pretindea răvașului să spuie cu mult mai mult decât scrisese el, badea Toma avea și încredințarea că nu atât raportul între sunet, literă și înțelegere va face pe domni să știe despre ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Junia În cârciume igrasioase. Amici, Cadențe De târziu orologiu... O haină, pe gust, Să părăsim Necunoscutul Leviathan. * ESTETIC URBAN Orașul seara... Șantiere în repaos. Și firme scrise Din becuri înstelate. Orașul seara... Pe o piață Cu sclipiri de fier Claxon, armonic, a sunat. Foburgul Cu bachice dorinți, Și cugetări De opere văzute, Orașul seara... Din statica uitării, - Destul frumos, Destul departe. * MERIDIAN Sezonul verii s-a finit De serenadele albastre... De reverii ascunse-n astre... - Poema care s-a sfârșit. Sezonul
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ce caracterizează mediul ρ și v. Intensitatea sonoră se exprimă în W/m2. c) Timbrul este o altă calitate a sunetelor. El diferențiază sunete cu intensități și frecvențe egale emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient pentru a caracteriza sunetul, adică două sunete cu același spectru dau aceeași senzație auditivă. Timbrul sunetului este determinat de prezența și intensitatea armonicelor. b. Zgomote Zgomotele sunt sunete aperiodice, cu amplitudine variabilă neregulat. Ele nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin urmare, orice oscilații este până la o urmă o suprapunere de oscilații armonice, cu spectru de linii sau spectru continuu. SURSE SONORE Orice corp material care vibrează poate servi ca sursă sonoră, deoarece produce unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt, asupra mecanismului de producere a sunetelor de către câteva tipuri
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
astfel o frecvență joasă, necesară, fără a fi nevoie să se lungească prea mult coarda (ceea ce ar însemna o creștere a dimensiunilor instrumentului). Lungimea corzii vibrante poate fi exprimată în funcție de lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare dintre frecvențele relației
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare dintre frecvențele relației de sus corespunde la
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
particulă a coardei se mișcă sinusoidal, toate particulele având aceeași frecvență de oscilație. Din cele de mai sus reiese că există o infinitate de moduri normale, fiecărui mod normal corespunzându-i o frecvență caracteristică. Comparând coarda vibrantă cu un oscilator armonic simplu, format dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă extremitate punând un corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem că
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem că scoatem coarda vibrantă din poziția de echilibru, astfel ca deformarea ei să corespundă uneia intre armonice, după care o lăsăm liberă. Evident, coarda va vibra cu frecvența armonicii 16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în momentul când se lovește o coardă de țambal sau pian, vibrația acesteia, care
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în momentul când se lovește o coardă de țambal sau pian, vibrația acesteia, care se propagă, cuprinde pe lângă frecvența fundamentală și o serie de frecvențe corespunzătoare armonicelor superioare. Se spune că în acest caz are loc o suprapunere (superpoziție) de moduri normale, ceea ce înseamnă că, simultan, coexista mai multe moduri de mișcare și frecvențe, iar deplasarea unui punct al corzii este dată de suma deplasărilor care se
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
totdeauna, un ventru de amplitudine, iar la cel fix un nod. Pe acest principiu funcționează mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot vibra parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
rezultant să fie variabilă, nedeterminată. Nu totdeauna vergelele dau sunete nemuzicale. Cu anumite precauții constructive, întrebuințând un oțel dur bine călit și perfect calibrat, se obțin vergele subțiri și lungi, care dau sunete fundamentale intense bine intonate, cu parțiale chiar armonice. Asemenea vergele rectilinii sau îndoite în formă de spirală mare sunt folosite în ceasurile de perete (pendule), dând sunete plăcute, îndelung vibrante. Uneori vergelele sunt tăiate la lungimi astfel încât să dea sunete muzicale formând o succesiune melodică. De exemplu, în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
4% zincr restul cupru), aliaj foarte dur și fragil, dar cu o puternică și bogată sonoritate. Studiul amănunțit al sunetelor clopotelor a arătat că lovitura limbii acestora dă naștere nu unei singure vibrații de bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
o puternică și bogată sonoritate. Studiul amănunțit al sunetelor clopotelor a arătat că lovitura limbii acestora dă naștere nu unei singure vibrații de bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o serie de factori ca: — modul de proiectare a clopotului (curbele profilului
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o serie de factori ca: — modul de proiectare a clopotului (curbele profilului, grosimea peretelui etc.); — modul de fabricare (turnarea, aliajul întrebuințat etc.); — corijările prin strunjire, care se fac după turnare și răcire pentru a obține
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
modul de fabricare (turnarea, aliajul întrebuințat etc.); — corijările prin strunjire, care se fac după turnare și răcire pentru a obține intonația exactă. Arta fabricării clopotelor de calitate constă în dozarea acestor factori astfel ca sunetele concomitente să stea în raporturi armonice, adică să dea naștere la intervale muzicale și acorduri consonante. Mulți oameni de știință și mulți muzicieni s-au ocupat cu studiul clopotelor, ca Marin Mersenne, Leonhard Euler, Rene Descartes, Ernst Chladni, J. W. S. Rayleigh etc. Ei au stabilit
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
întregi mă priveghea și se ruga lui Dumnezeu, Mama mea ! și dacă astfel mă iubea 36 Cum aș putea s‐o uit pe ea? și cum să n‐o iubesc mereu, Pe mama mea? Versuri care, după cum spuneam, se completau armonic și într‐o sensibilitate care însemna patriotismul juvenil atât de necesar atunci dar și astăzi dacă reușim să descifrăm vremurile, cu „ȚARA MEA” : Țara mea, cu ape limpezi , Care curg cântând mereu , Eu sunt mic, dar pentru tine Cum aș
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Dar pentru ca toate acestea să acționeze asupra privitorului cu o forță halucinantă, Goya nu se mulțumește să le observe, ci imaginează nevăzutul: “Marele merit al lui Goya - scria Baudelaire constă în a crea monstrul verosimil. Monștrii săi sunt născuți viabili, armonici. Nimeni nu a îndrăznit mai mult decât el în sensul absurdului posibil. Toate aceste contorsiuni, aceste fețe bestiale, aceste grimase diabolice, sunt pătrunse de umanitate. Chiar din punctul de vedere particular al istoriei naturale, ar fi dificil să le condamni
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]