736 matches
-
filosoful nostru ține cu seninătate ,cuvîntări în numele breslei pe care o renegase", cum mai poate oferi mai departe ,lecții de asimilare a mecanismelor gîndirii"? Plîngîndu-se de inutilitatea efortului de acest tip, proclamîndu-și aversiunea față de maeștrii gîndirii, cum își mai poate aroga, în bună conștiință, un rol reprezentativ? Există o severă incongruență între cele două ipostaze ale lui Gabriel Liiceanu, pe de o parte gînditorul care se erijează în reprezentant al unei noi generații filosofice, succesor legitim al lui Noica, pe de
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Noica, pe de alta nihilistul, negatorul valorilor fundamentale ale unui Occident socotit ca fiind steril sub unghiul gîndirii. O incompatibilitate între ,criza de substanță" a relațiilor d-sale cu gîndirea consacrată și alura așa-zicînd constructivă, îndrumătoare, autoritară ce și-o arogă. Ia naștere în felul acesta o imagine compozită a lui Gabriel Liiceanu, conținînd, și neizbutind a le împăca, atît repulsia (de-a dreptul repulsia, așa cum am văzut!) produsă de cele mai semnificative nume ale filosofiei Occidentului, cît și ambiția de
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Traian Băsescu a susținut un dicurs furibund imediat după anunțarea exit-pollurilor. El și-a arogat victoria, susținut de numărătoarea paralelă a PDL. Traian Băsescu a lansat însă și o serie de teme aseară prin care a avertizat ceea ce va urma. În aceeași frază el s-a contrazis. Dacă prima dată a spus că dorește să
Minciunile lui Băsescu în ziua referendumului () [Corola-journal/Journalistic/43285_a_44610]
-
50 de ani am fost intoxicat (pînă la greață și urlet) de ideologia marxistă și reprezentanții ei: Lukacs, Sartre, Aragon etc... Și iată, acum mă aflu din nou în fața acelorași militanți marxiști (N. Tertulian, victimă a lui Ceaușescu) care își arogă, cu zîmbetul pe buze, dreptul de a-i apăra pe unul ca Georg Lukacs sau Bertolt Brecht! Evident! Pentru că Nicolae (nu! Nicolas) Tertulian, în România, susținea filosofia și ideologia marxistă. Este firesc ca în Franța să rămînă credincios aceleiași religii
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
joc spiritual care echivalează cu o experiență poetică. Urmărindule raționamentele stranii, Mureșan le învață tipicul și le reduce la „manierisme logice” asupra cărora se poate glosa la infinit. Avantajul său e că n-o face din exterior, că nu-și arogă postura unui diagnostician. Dimpotrivă, el, maestrul, se comportă față de ei ca un ucenic într-ale insolitului. Pasiunea de a construi utopii e doar un exemplu. Iar între aceste scenarii, exemplar mi se pare acela avându-i în centru pe „poeții
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
capacitatea investigației, relația experienței documentare cu siguranța interpretării, însușirea de a distinge esențialul de accident, cu ochiul format să descopere inadvertența. Margareta Feraru se impune ca un exemplar istoric și critic literar, fără știința căruia editorul nici nu-și poate aroga această calitate. Dincolo de realizarea ediției, un bun editor este acela care realizează cărți, dar și creează editori. Eu însămi, recunosc, lucrând împreună am preluat din mers exercițiul aplecării pe cercetarea ziarelor vechi, am deprins minuția, meticulozitatea, pasiunea față de obiectul cercetării
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
convingerile lui Liviu Rebreanu și cele dominante în interbelic. Consecvent cu sine în pledoaria-i prorealistă, cu o amprentă a naturalismului, acesta și-a singularizat anacronismele și prin atitudinea față de critică. Cu reflexul demiurgic-demonic ce, după cum am văzut, și-l arogă, are aerul a nu accepta decît autocritica ce intervine casant în procesul elaborării "operei", neted numită așa, la antipodul, bunăoară, al recuzărilor umilității lui Arghezi, care, de altminteri, n-a șovăit a-l executa: Nu sunt deloc indulgent față de opera
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
nu e neapărat necesar; cu alte cuvinte, că se poate scrie despre femei și bărbați cu detașare și rigoare, nu cu vehemență partinică. Concluzia studiului său, din păcate, anulează fără putință de recuperare morga retorică pe care autorul și-o arogase pe parcurs. Chiar dacă nu ai vederi feministe, finalul îți lasă oarecum sentimentul de înșelăciune, de păcăleală: pozînd în persoana iluminată, obiectivă, netulburată de prejudecăți ori ambiții obscure, Lipovetsky sfîrșește pe tonul clasic al misoginilor: anunțînd ritos supremația bărbatului într-o
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
pentru cutare surprinzătoare/ comparație" (Oră). Programatic, poetul nu mai acceptă convențiile, denunțîndu-le însă cu o revoltă specifică, surdinizată, în sensul că mai păstrează o tentă academică. Sfărîmarea ordinii date, a prescripțiilor de tot felul ce decurg dintr-însa, nu-și arogă un limbaj zguduitor, apocaliptic și nici unul plebeian, ci se slujește de elementele culturii persiflate. E o rebeliune paradoxal civilizată, protocolară: "Nu-i a bine, o, nu,/ bătrîn nenorocit, vai de tine,/ ca un Demostene cu piatra uitată-n gură,/ ai
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
de autocontrol fără de care un car de talent nu înseamnă nimic. Lumea fănușiană" (E. Simion) nu există pentru că nu are nimic care s-o individualizeze, e doar oglinda felului în care bucățica de moștenire mateină pe care autorul și-o arogă a fost călcată în picioare grosolan. Nu rămîne din ea decît o schemă vagă, în tușe tremurate, caricaturi ale personajelor din Craii..., goana după o atmosferă ce se vrea creată pe principiul cantității, cînd tocmai calitatea, precizia dozajului sînt cheia
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
în cronologia logică a romanului în continuarea celei dintîi și în relativă simultaneitate cu momentul narării. Odiseu pleacă din nou pe mare, la scurt timp după revenirea în Itaca, aparent în urmărirea misteriosului personaj Ulise despre care auzise că își aroga aventura odiseică și răspîndise minciuna ,de-a lungul și de-a latul mării". Cauzele care îl determină pe Odiseu să plece din nou sînt însă mai profunde decît revendicarea numelui sau găsirea unui final pentru povestea sa neterminată, amenințată de
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
precedent din statul Florida și la cele trei numărători. Slinos, lipsit de caracter, lacom, demagog, pe cât de iute de replică, pe atât de nesimțit ("un jeg și-un ipocrit obsedat de bani", l-a definit fostul său manager), Moore își arogă de câțiva ani rolul de purtător de cuvânt al sărăcimii americane. În opinia lui, violența din America e rezultatul unei "culturi a fricii create de o mass-media rasistă". Un sărac ce stă pe conturi de milioane de dolari, obținuți din
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
unele zile nu poate să fie fizic alături de mine, este mereu în inima mea", spune van Beek. Spectatorii competițiilor de triatlon la care "Team Maddy" a participat au fost impresionați de van Beek. Cu toate acestea, el refuză să-și aroge meritele pentru că a inspirat atât de multă lume.
"Tatăl secolului": Un bărbat aleargă la triatlon cu fiica lui bolnavă în braţe by Budacu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/66003_a_67328]
-
pentru organizarea sumarului. Apoi editorul, eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care, printr-o notă inserată în Monitorul Oficial, își aroga dreptul exclusiv de a edita opera fratelui său. Ediția sa din 1895 e nerelevabilă, deși pretindea a fi oficială, cu aprobarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1902 T. Maiorescu a predat, cum se știe, Bibliotecii Academiei Române, lada de manuscrise
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
conducere au fost mai mult oameni ai Diavolului (a se citi: Securitate) decât ai Domnului. Problema e gravissimă, pentru că în cazul BOR nu avem de-a face cu niște personaje private, ci cu angajați ai statului român care și-au arogat o misiune de extremă sensibilitate. În clipa de față, noua conducere a BOR încearcă să dea șah sistemului legal al statului numit România. Printr-un comunicat de-o incredibilă aroganță, Patriarhia emite un document extrem de periculos, care conține o sumă
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
pe urechea mulțumirii de sine, cu atît mai mult cu cît știe că, fără scandalul de corupție căruia i-a căzut victimă Christian Wulff, prerogativele prezidențiale i-ar fi rămas străine. Gîndul acesta îl scutește de ispita de a-și aroga mai multe calități decît are, Gauck recunoscînd deschis că deznodămîntul numirii în fruntea dregătoriei federale aparține jocului de împrejurări, și nu meritelor proprii. În fond, educația de pastor evanghelic i s-a impregnat prea puternic pentru a-l trăda tocmai
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
înțelegere și sînt obiectiv. A acuza comportamentul uman de atunci, de pe poziția celor știute azi, nu e corect și e unilateral." (pp. 64-65) Vorbe pline de înțeles care ar trebui să dea de gîndit multora dintre cei care astăzi își arogă dreptul de a tăia și spânzura în numele unei destul de dubioase "corectitudini istorice". în spiritul aceleiași sincerități decomplexate, scrie Holender și despre începuturile - inițial pur idealiste - ale Mișcării Legionare, la care au aderat nume de referință ale culturii române, unele intrate
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
o explicație rațională. Se lovea de un perete, muțenia ei, orbirea și nebunia ei făcea parte dintr-o altă specie, era altceva, aparținea unui alt resort al naturii. Pornirea era s-o lovească, s-o rețină cu brutalitate, de unde își aroga însă privilegiul de a fi stăpân, proprietar, pe care altădată îl blestemase? Situația confirma că nu era altfel ca alții. Un mister care nu putea fi dezlegat cu ajutorul credinței, al ideologiei. Ce era apoi evadarea lor din singurătate, în comuniune
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
mă pomenește cine mă eunucă-alună din calul de febră descoperit în beciul cu murături împreună cu o venus de ghips reformat de la casa de cultură îi lipsea doar un păr din coamă sau coadă -ă din care un prieten și-a arogat un fir narativ sau șiret cu care ar fi vrut să mă lege de picioare în cărămidă vezi mereu și mereu o pornim din vechi vise ce n-au apucat să se acrească de prea iute înfriguratului foc al certurilor
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în secolul XX), dar și frecventele fraze de tipul punerii în abis. Iată, în volumul Veneția cu vene violete, una dintre acestea, în care Ruxandra Cesereanu își arogă dreptul de a fantasma întru violență, dezvăluindu-și astfel un mit personal, și anume cel al imaginarului " cum altfel decât " violent: "Veneția este pentru mine nu orașul unuia dintre evangheliști, ci o duhoare arhetipală, Atlantida răsturnată și întoarsă pe dos
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
difuz/ Și prin el vi se văd toate oasele frânte"). O metaforă esențială pentru poetica Ilenei Mălăncioiu este "regina moartă". Este o metaforă a singularității, a unui eu ce se detașează de planul contingentului, regăsindu-și universul interior și, implicit, arogându-și o postură și o poziție transcendentă față de elementele aparente, dizarmonice ale firii. În același timp, o astfel de metaforă are incontestabile conotații tanatice. Simbolistica morții, adierea neantului sunt evidente aici. În fapt, se poate spune, și criticii au observat
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Este îndeajuns să privim cazul Greciei, al catedralei mitropolitane din Atena spre a ne convinge de acest lucru. După cum însă, spre a ilustra contrariul e suficient să avem în vedere impozanta Catedrală a Mântuitorului de la Moscova (e adevărat, aceasta își arogă, cu mai puțin sau mai mult temei, statutul de a Treia Romă!), care numără printre marile construcții de acest gen din lume. Costurile mari, o frână în calea proiectului [poll id="32"] În sfârșit, într-o țară saracă, în care
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
propunerile cenzurii, trimiterea unor cărți în Occident, scrisorile trimise la Europa liberă) să fie cunoscute și contracarate de «ei». Acum am aflat despre acei eroi și disidenți despre care atunci nu știam nimic (cum spune Dorin Tudoran) și care își arogă dreptul de a fi «victime ale comunismului». Trăim o inflație a imposturii și o perversiune a impostorilor... Tîrfa a fost machiată, a ieșit în oraș și a luat chipul adevărului... Sistemul actual a reușit să facă un amalgam pervers și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
pentru reprezentarea României la Consiliul European, premierul face sesizare la CCR. Premierul Victor Ponta susține că suntem în situația unui conflict juridic de natură constituțională complex, între Președinție și Guvern, generat de președintele Traian Băsescu, care prin faptele sale își arogă drepturile Guvernului.
Victor Ponta îl RECLAMĂ pe Traian Băsescu la CCR by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29082_a_30407]
-
de trecerea timpului și nici de modificările social-politice de prim plan. Ceea ce stă prins ca într-un chihlimbar e omul cu zbaterea sa de a (se) cunoaște și de a afla un drum care să fie al său. Literatura își arogă încă o dată dreptul de a fi deschisă, haotică, fantezistă. Se exersează reîntoarcerea la „mare, moarte și iubire”, se urmează căile sugerate de poezie, mereu aflată - grație lapidarității și ambiguității înalte și încăpătoare a enunțurilor sale - cu un pas înaintea celorlalte
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]