752 matches
-
Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au apărut în diverse antologii. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245-256, în Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, București, 1975, 185-193, UVPA, 194-200. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 245; Hristu Cândroveanu, George Ceara, UVPA, 192-193. Hr.C.
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
urmează școala primară și liceul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a luptat în Est și în Vest, apoi a lucrat în comerț. În 1984, s-a pensionat, stabilindu-se în orașul Dej. Publică povestiri, nuvele, schițe în revistele aromâne din țară, „Deșteptarea”, „Dimândarea”, ca și în „Zborlu a nostru”, care apare la Freiburg, Germania, și în „Frândza vlahă”, din Bridgeport, SUA. C. scrie exclusiv proză, caz mai rar la autorii aromâni, care sunt mai ales poeți. Prozele sale au
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
orașul Dej. Publică povestiri, nuvele, schițe în revistele aromâne din țară, „Deșteptarea”, „Dimândarea”, ca și în „Zborlu a nostru”, care apare la Freiburg, Germania, și în „Frândza vlahă”, din Bridgeport, SUA. C. scrie exclusiv proză, caz mai rar la autorii aromâni, care sunt mai ales poeți. Prozele sale au miez, densitate și impun atenției personaje bine conturate, întotdeauna în conflicte clare, cumva în genul nuvelisticii lui Ioan Slavici. De remarcat de asemenea bogăția și expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
și expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul, mai puțin obișnuit în proza dialectală, ca și metafora îndrăzneață. Din păcate, C. recurge exagerat de mult la grecisme, scriind în subgraiul din regiunea Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C. fiind preocupat de imprevizibilul comportamentului uman, de tropismele ființei omenești în relațiile personajelor cu lumea și cu ele însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant, cum
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
povestiri, dintre care unele de excepție, precum Lotăria, ce amintește de Două loturi a lui I. L. Caragiale, pe care e foarte posibil ca autorul s-o fi avut ca model. Sondajul psihologic profund, de detaliu, tensionat continuu, din textul prozatorului aromân, pune însă între paranteze comicul, atâta cât e, și insistă doar pe analiza conotațiilor psihice, făcând memorabile personajele nuvelei, în special personajul feminin central, Pepa al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-a
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii, 133-135. Hr.C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
și noi, postfața edit., București, 1990; Veronica Micle, Poezii și corespondență, introd. edit., Galați, 1992; I. Al. Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună, pref. edit., Craiova, 1995; Eminescu în corespondență, I-V, București, 1997-2001 (în colaborare cu D. Vatamaniuc); Th. Capidan, Aromânii. Dialectul aromân, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Sensul recuperator al monografiei, L, 2000, 9-12; Florentin Popescu, La „judecata de apoi” a unui poet: Mihu Dragomir, „Ecart”, 2001, 110; Teodor Vârgolici, Metamorfozele creației lui Mihu Dragomir, ALA, 2002, 590; Teodor Vârgolici, Eminescu
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
în orășelul Hrupiști/ Arghos Orestikon, provincia Macedonia, Grecia, a jucat în nu mai puțin de 41 de filme, a interpretat numeroase momente, scheciuri, scenete difuzate de radio și de televiziune, a înregistrat discuri de divertisment sau cu recitări din autori aromâni. În drumul din orașul natal până în România, Toma a trecut prin mai multe școli: din comuna Sarsânlar, jud. Durostor, la Silistra, Oltenița, Bacău, Ploiești; a absolvit Conservatorul Regal de Artă Dramatică din București și, după îndeplinirea serviciului militar a fost
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
sincere și ortodoxe și au manipulat pe nedrept numele și faptele ei nobile. Vă transmit salutările aromânilor din Macedonia și vă urez sănătate și numai bine, în așteptarea altor numere ale "Gintei Latine". Vă rog să transmiteți salutări și băieților aromâni din Albania, studenți la Iași. Goran KOSTOV-PUSHUTICLU Skopje, Macedonia
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
anatomia plânsului", "elevul veșnic", cum se definește, are note maxime la dorul de femeia iubită și de spațiul natal. Justin Tambozi, Doina Papari Savantul prof. G.K. Constantinescu, București, Societatea Academică Moscopolitană, 2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care consistente rondeluri, precum și o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
încheiate între Institutul Limbii Române și instituții de învățământ superior de peste hotare sau în baza altor acte normative; h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe." ... 4. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Numărul maxim de posturi al
HOTĂRÂRE nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/1999 privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171145_a_172474]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218124_a_219453]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218126_a_219455]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218125_a_219454]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
HOTĂRÂRE nr. 34 din 21 ianuarie 1999 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218127_a_219456]
-
civilizația Greciei antice (doi ani de studiu); - Rădăcini latine în cultura și civilizația românească (doi ani de studiu, clasele V-VI, VII-VIII); - Mituri și legende greco-romane, clasele V-VI; - Expresii și proverbe latine, clasa a VII-a; - Cultură și tradiții aromâne, clasele V-VI, VII-VIII; - Matematică și științe în societatea cunoașterii (un an de studiu); - Istorie orală: Istorie trăită - Istorie povestită; - Educație prin șah (doi ani de studiu); - Limba și literatura maghiară pentru elevii care frecventează clasele cu predare în limba
ORDIN nr. 3.590 din 5 aprilie 2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272579_a_273908]
-
cu complicitatea statului (minerii au fost conduși în cartierele mărginașe de polițiști) a dat tonul unei perioade lungi de violență colectivă, prezentă în media, împotriva romilor. România/ Kogălniceanu, 9 Octombrie 1990: În orășelul de lângă Constanța se adună vecini români și aromâni în fața bisericii căreia îi plăteau clopotele. Bâtele, care au fost deja aduse cu câteva zile în urmă, sunt acum împărțite. Împreună cu primarul și poliția, gloata înaintează până în cartierul de romi de la marginea localității. Unii romi sunt bătuți, tuturor li se
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
etc. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți și respectați pentru că s-au distins ca profesori, medici, economiști, comercianți de succes. La Muzeul Județean de Istorie din Slobozia s-a constituit, până în anul 1989, o importantă colecție de obiecte și mărturii spirituale aromâne, una dintre cele mai importante din câte mai există. În martie 2004, a luat ființă Filiala Comunității Aromâne din Slobozia, care își propunea să acționeze pentru "păstrarea și dezvoltarea limbii, a tredițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromânesc
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
succes. La Muzeul Județean de Istorie din Slobozia s-a constituit, până în anul 1989, o importantă colecție de obiecte și mărturii spirituale aromâne, una dintre cele mai importante din câte mai există. În martie 2004, a luat ființă Filiala Comunității Aromâne din Slobozia, care își propunea să acționeze pentru "păstrarea și dezvoltarea limbii, a tredițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromânesc". La înființare număra 356 de membri. Trebuie menționat aici și evenimentul creării, în anul 1983, a ansamblului folcloric
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din Slobozia, care își propunea să acționeze pentru "păstrarea și dezvoltarea limbii, a tredițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromânesc". La înființare număra 356 de membri. Trebuie menționat aici și evenimentul creării, în anul 1983, a ansamblului folcloric aromân Steaua di dor. Spectacolul, la care și-au adus contribuția peste 80 de persoane, s-a numit Numtâ armâneascâ (Nuntă aromânească) și l-a avut ca inițiator și conducător artistic pe Răzvan Ciucă. Timp de aproape cinci ani, ansamblul a
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
au adus contribuția peste 80 de persoane, s-a numit Numtâ armâneascâ (Nuntă aromânească) și l-a avut ca inițiator și conducător artistic pe Răzvan Ciucă. Timp de aproape cinci ani, ansamblul a prezentat acest buchet de obiceiuri și tradiții aromâne în foarte multe spectacole în Ialomița, Tulcea și Constanța, la Muzeul Satului și în săli de teatru din Capitală. Chiar după premiera acestui spectacol (12 mai 1983), etnologul Vasile Vetișanu scria în revista "Flacăra" despre acest ansamblu: Deși documentele sunt
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
important lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici, între care rotacismul unora dintre cuvintele romanice) s-a încheiat în linii mari în secolele al VIII-lea și al IX-lea. Nicolae Iorga, în baza
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
județului era împărțit în patru plăși: Pe teritoriul județului se aflau trei comune urbane (orașe): Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 166.911 de locuitori, dintre care 42,4% bulgari, 23,0% turci, 22,6% români și aromâni, 3,8% găgăuzi, 2,7% tătari ș.a. Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi, 3,5% tătari, 2,1% greci, 2,1% armeni ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 62,1% ortodocși, 34,1% musulmani, 1,7% armeano-gregorieni, 1,0% mozaici ș.a.
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
său, Athanasie, și cumpărată parțial de la fratele său, Alexandru, prin actul de vânzare-cumpărare nr. 332/1883. Proprietarul inițial al „Conacului Procopie Cașota” a fost Procopie Casotta (1852 - 21 septembrie 1910), mare proprietar, politician, filantrop, provenind dintr-o familie cu origini aromâne, proprietar al moșiei Oața sau Casotta. Membru al organizației județene a Partidului Național Liberal, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, membru în Comitetul de supraveghere și administrație al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”. Conform Listei Monumentelor Istorice - Județul Buzău, 2004, imobilul are
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]