1,313 matches
-
nous ne pouvons dire a priori și notre ambition de contribuer à faire aimer une poésie et un auteur obtient, avec nos traductions, leș moyens qu'elle réclame.1316 3. 10. La poésie de Lucian Blaga en traduction multilingue (Éditions Ars Longa) Leș Éditions Ars Longa de Iași ont publié cinq recueils de poèmes de Blaga dans des éditions multilingues pendant la période 2007-2011. Îl s'agit de 15 poèmes du recueil Poemele luminii (2007), en version française, anglaise et allemande
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a priori și notre ambition de contribuer à faire aimer une poésie et un auteur obtient, avec nos traductions, leș moyens qu'elle réclame.1316 3. 10. La poésie de Lucian Blaga en traduction multilingue (Éditions Ars Longa) Leș Éditions Ars Longa de Iași ont publié cinq recueils de poèmes de Blaga dans des éditions multilingues pendant la période 2007-2011. Îl s'agit de 15 poèmes du recueil Poemele luminii (2007), en version française, anglaise et allemande 1317 ; 14 poèmes du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
În toamna pe aici se stingea aurie povestea [...]. (Corbul) (Blaga, 2010 : 199) En automne ici s'étendait doré le conte. (Villard, 2011 : 41) Naguère en automne s'éteignait le conte d'or [...]. (Poncet, 1996 : 152) Leș recueils parus aux Éditions Ars Longa contiennent parfois des coquilles graves identifiées dans le texte source, ce qui entraîne des écarts sémantiques dans la traduction. Par exemple, dans le cas ci-dessous, une erreur de frappe a généré un changement sémantique radical non seulement dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
the night [...] that goodness is dead. (Albu, 2009 : 71) Version en allemand : Engel sangen die ganze Nacht [...] die Güte șei tot. (Poruciuc, Bargan, 2009 : 73) Le changement sémantique entraîné par la faute de frappe du texte source publié aux Éditions Ars Longa est irréparable et génère un contresens. On peut observer dans le texte de départ le champ sémantique de l'automne, auquel se substituent le sous-champ de la bonté et celui de la maladie et de la mort : Pomi suferind de gălbinare ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
devenu plus long en traduction (" Țes yeux șont și noirs, mă belle [...] "). Le rythme typographique et le message poétique șont carrément modifiés. → V. Lucian Blaga, Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de mac (Fleurs de coquelicot), p. 107 1 suppression de vers. → V. aussi le recueil Lucian Blaga, Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2008 : Flori de mac (Fleurs de coquelicot), p. 107 1 suppression de vers. → V. aussi le recueil Lucian Blaga, Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2010 : Biblică (Biblique), p. 35 2 suppressions de vers, dont une réduction de 4 à 2 vers ; Peisaj trecut (Paysage passé) 1 suppression de vers qui constitue une rupture du rythme typographique dans le cas de ce poème à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paysage passé) 1 suppression de vers qui constitue une rupture du rythme typographique dans le cas de ce poème à prosodie régulière. → V. Lucian Blaga, La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, Éditions Ars Longa, Iași, 2011 : Bunăvestire pentru floarea mărului (Annonciation pour la fleur de pomme, sic !) 2 suppressions de vers. 2. Compensation au niveau phonique/prosodique dans la traduction de Paul Miclău : Cu mișcări oprite ades cad bolti prăbușite în apă. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
s-au aflat inscripții și s-au făcut descoperiri arheologice. Astfel, după unele acte martirice, la Tomis, a pătimit ca martir episcopul orașului Efrem, la 7 martie 300, iar ulterior Macrobiu și Gordian, originari din Asia Mică, surghiuniți aici și arși, la 13 septembrie 320-323, sub Liciniu. Împreună cu ei, au fost martirizați și localnici, precum Heli, Lucian și Zotic, care au fost decapitați, urmați de Valerian. Martirii Argeu și Narcis (frați) au fost decapitați la 3 ianuarie 320-323, iar fratele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două mii de ani înainte, poetul Ovidiu - ca specialist în „arta de a iubi” - își ridica vocea împotriva „filtrelor afrodiziace date fetelor”, preparate probabil tot pe bază de mandra- goră (sau muscariță, sau ciumăfaie) : „Filtrele dăunează sufletelor și au puteri înnebunitoare” (Ars amandi, II). în afară de mătrăgună, în cadrul medicinei populare românești sunt cunoscute și folosite diverse alte plante care conțin substanțe toxice și psihotrope : laur sau ciumăfaie (Datura stramonium) (36), odolean (Valeriana officinalis), mac (Papaver somniferum), mutulică sau mătrăgună mică (Scopolia carniolica), omag
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preoții sanctuarului (asklepiazii) interpretau visul. Practica pare să aibă ca model pe cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am atins îmi păru că-s cuprins de-o simțire cerească/ Și că pluteam în eter, pieptu-mi sufla ușurat” (Ars amandi, III) (274, pp. 96-97, 232, 235). La rândul său, un alt scriitor clasic, grecul Artemidoros, care a trăit în secolul al II-lea e.n. (cam în aceeași epocă cu Ovidiu și Plinius), a dedicat o întreagă secțiune („Cununi și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supranumit „Prințul libertinilor”, mai degrabă panteist decât ateu, autor al Amfiteatrului Divinei Providențe, e torturat și apoi condamnat la moarte la Toulouse: i s-a smuls limba, a fost plimbat pe străzi într-o cușcă de fier, a fost ștrangulat, ars apoi, iar cenușa i-a fost risipită în vânt. Acuza sacrilegiu. Avea: treizeci și patru de ani. Suntem în 1619, la nouăsprezece ani după ce călugărul dominican Giordano Bruno a fost calcinat de Inchiziție pe Campo dei Fiori din Roma, nu pentru ateism
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu spun „verbal” din întâmplare. Ba chiar subliniez. S-au spus atât de multe din ’68 până în ’70, încât, pentru o bucată de vreme, ne putem lipsi de cuvinte: s-a ajuns la capătul verbalității, iar verbalismul a fost noua ars retorica a revoluției (gauchism-ul, boală verbală a marxismului!). Deși pletele - reabsorbite de furia verbală - nu mai vorbeau în mod autonom destinatarilor zăpăciți, eu am găsit totuși puterea să-mi ascut capacitățile decodificatoare și, în zgomotul acela, am încercat să dau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
vii din interiorul lor «au ars ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], În timp ce zecile de mii de evrei care erau Închiși În cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut Într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi de Hanuca” (p. 148). Evreii din Chișinău au avut, din păcate, aceeași soartă cu cei din Transnistria. În cartierul sudic Vistriceni, transformat În ghetou, au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, f.a.; Procanonul, îngr. C. Erbiceanu, București, 1894; Scrisori și documente inedite, îngr. și pref. Nicolae Albu, București, 1968; Scrieri, I-II, îngr. Florea Fugariu, pref. Maria Protase, București, 1976; Protopapadichia, îngr. și introd. Ioan Chindriș, Cluj-Napoca, 1997; Scripta minora (Ars literaria. Anima adversiones. Epistolarium. Ultimae), tr., îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1997. Traduceri: Fénelon, Întâmplările lui Telemah, fiului lui Ulise (Odisseus), Buda, 1818. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; G. Bogdan-Duică, Petru
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
toleranță a scăzut mult, iar una dintre explicațiile creșterii numărului de scriitori care au luat atitudine față de politica regimului aceasta este: limitarea drastică a autonomiei de care se bucuraseră. Reviste suprimate, reviste al căror tiraj este interzis la difuzare și ars, cărți aflate În curs de imprimare care au fost retrase și topite, toate aceste măsuri care au fost Îndreptate În ultimii ani Împotriva culturii tolerate arată că puterea tinde acum să o anuleze, că nu mai este dispusă să o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean, sonetu-i mult mai ager/ Decât în strânsa chingă-a lui Petrarca”, dar și pentru Eminescu și V. Voiculescu. G. se înseriază eonului baroc, pe care îl și teoretizează sui-generis ca expresie a unei „mari
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
a structurii scrierii în discuție, respingând teza cercetătorului german F.C. Overbeck, conform căreia tratatul lui Hipolit ar fi o lucrare confuză și dezorganizată, lipsită de orice logică la nivelul argumentării. Tratatul este „decompozabil” în funcție de schema cvadripartită descrisă de Aristotel în Ars rhetorica (III, 13, 1414b): ΒΔ≅≅∴:4≅<, ΒΔ2γΦ4Η, Β∴Φϑ4Η și ƒΒ∴8≅(≅Η. În cazul monografiei noastre, primele patru capitole constituie introducerea (ΒΔ≅≅∴:4≅<). Capitolul 5 prezintă în manieră sintetică, așa cum vom vedea mai departe, planul tratatului (ΒΔ2γΦ4Η
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și var” (3, 43‑44). Ultimii opozanți vor fi cei șaizeci de drepți care „se vor înarma cu pavăza lui Dumnezeu și se vor grăbi spre Ierusalim” (3, 51). Asemenea înaintașilor lor, aceștia vor fi legați, urcați pe altare și arși de vii (3, 53). Acest din urmă sacrificiu al sfinților nu va fi zadarnic: adepții falsului mesia se vor îndepărta puțin câte puțin de acesta din pricina violenței sale, căci „Cel Uns nu omoară drepții” (3, 55). Drepții care vor purta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un model pentru toți autorii de mai târziu (Commodian, Lactanțiu, Pseudo‑Hipolit etc.): „Ce furtună, ce răsturnări [vor fi] atunci în toată lumea! Pretutindeni credincioșii omorâți cu toții, nimiciți în toate cetățile și în toate ținuturile, sângele drepților [va fi] vărsat, unii arși de vii, alții aruncați fiarelor. Copii sfârtecați la răscruci, părăsiți toți fără mormânt și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tutelare, ceea ce în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
expresia se simplifică, dar rămân contrastele, ca și refuzul coerenței ori supravegherea critică a textului („chiar așa filmul acesta/ voalat pe care-l numesc/ literatură”). Construcție a textului și critică a lui, poemul devine un metadiscurs, ce echivalează cu o ars poetica de tip postmodernist. Într-un asemenea text, cu o astfel de intenționalitate, nu poate lipsi ironia, tot un semn al autocontrolului. Nonconformism, dispreț pentru plafonare, senzații tari, menite să zdruncine uniformitatea existenței. Tendința de limpezire a versului nu exclude
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Leahu, editează revista „Semn”, la care e redactor-șef adjunct. Colaborează cu versuri, studii, articole și cronici la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Timpul” (Chișinău), „Contrafort”, precum și la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Poesis” ș.a. De asemenea, figurează în antologii de poezie (Ars amandi, 2002, Singular Destinies, 2003), precum și cu studii în volume colective (Limbaje și comunicare, 1997, Expresie și sens, 1999, Orientări artistice și stilistice în literatura contemporană, 2003). A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002), Premiul Ministerului
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]