1,164 matches
-
în Revistă Muzeelor, XXVII, 1990, nr. 5, p.3-7. Două decenii de afirmare artistică românească. Epoca lui Inochentie Micu, în Revue de Transylvanie, I, 1991, p.54-70. · La diffusion de l’art de l’epoque de Brancovan en Transylvanie, în Ars Transsilvaniae, I, 1991, p.17-30. 8 · L’Association des peintres roumains fondée à Gherla en 1777, în Ars Transsilvaniae, ÎI, 1992, p.49-56. · Icoane inedite din Transilvania secolului al XVI-lea, în Ars Transsilvaniae, III, 1993, p.57-64. · Artă românească
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Micu, în Revue de Transylvanie, I, 1991, p.54-70. · La diffusion de l’art de l’epoque de Brancovan en Transylvanie, în Ars Transsilvaniae, I, 1991, p.17-30. 8 · L’Association des peintres roumains fondée à Gherla en 1777, în Ars Transsilvaniae, ÎI, 1992, p.49-56. · Icoane inedite din Transilvania secolului al XVI-lea, în Ars Transsilvaniae, III, 1993, p.57-64. · Artă românească din Transilvania în Epoca lui ᗠtefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · ᗠcheii Braᗰovului
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
l’epoque de Brancovan en Transylvanie, în Ars Transsilvaniae, I, 1991, p.17-30. 8 · L’Association des peintres roumains fondée à Gherla en 1777, în Ars Transsilvaniae, ÎI, 1992, p.49-56. · Icoane inedite din Transilvania secolului al XVI-lea, în Ars Transsilvaniae, III, 1993, p.57-64. · Artă românească din Transilvania în Epoca lui ᗠtefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · ᗠcheii Braᗰovului - un remarcabil centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Ars Transsilvaniae, IV, 1994
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XVI-lea, în Ars Transsilvaniae, III, 1993, p.57-64. · Artă românească din Transilvania în Epoca lui ᗠtefan cel Mare, în Pagini transilvane, 1, 1993, Cluj-Napoca, p.79-87. · ᗠcheii Braᗰovului - un remarcabil centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Ars Transsilvaniae, IV, 1994, p.67-81. · Picturile murale ᗰi icoanele, tezaur artistic al bisericilor de lemn din Maramureᗰ, în vol. Trasee turistice ᗰi istorice, Fundaᘰia Hanns Seidel, Bucureᗰti, 1994, p.100- 106. · Pictori ᗰi centre artistice din Munᘰii Apuseni în secolul
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, p.109-114. Inscripᘰii inedite de la Orăᗰtie, în Acta Musei Napocensis, 31.ÎI, 1995, p.275-278. · Pictură exterioară din Transilvania (sec. XVIII), în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.57-68. · Coriolan Petranu (1893-1945) - cercetător al artei transilvane, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p.5-14 (în colaborare cu N. Sabău). · L’Heritage culturel et șes caractéristiques. Aspects régionaux des l’évolution artistique, În Omaggio a Dinu Adamesteanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1996, p.271- 276. · Catedrală Sf. Treime din Blaj la 1751
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Omaggio a Dinu Adamesteanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1996, p.271- 276. · Catedrală Sf. Treime din Blaj la 1751, în Acta Musei Napocensis, 32.ÎI, 1996, p.353-358. · Pictori maramureᗰeni din sec. XVII-XVIII în colecᘰiile Muzeului de Artă din Baia Mare, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 49-56. · Conservarea Patrimoniului cultural prin preluare ᗰi revitalizare. Monumente istorice din ᘰinutul Bistriᘰei, în Revistă Bistriᘰei, X-XI, 1997, p.241-254. · Die Ausmalung der Knesenstiftungen, în Transylvanian Review, VI, 2, 1997, p.3-26. · 95 ans depuis la
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
l’academicien Virgil Vătășianu (1902-1993), în Transylvanian Revew, VI, nr. 2, 1997, p.64-67. · Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 145-152. · Profil: Dinu Adameᗰteanu, în Transylvanian Review, X, 2001, nr. 2, p. 112-115. · Răᗰinari - centru de pictură din secolul XVIII, în Transilvania, Sibiu, XXXI, 2001, nr. 3, p. 31-33. · Coriolan Petranu (1893-1945) - chercheur de l’art
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
al satului românesc transilvan, în Nicula. Icoana neamului, Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din ᘠara Românească în ᘰinuturile hunedorene în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1988-1989, p. 614-618. · Costanza Segre Montel, Fulvio Zuliani, La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio affrescato di età romanica, Comune di Nonantola, Assessorato alla Cultură, 1991, 192 p., în Ars Transsilvaniae, ÎI, p. 214. 10 · B. Muradin Katalin, Faragott köszoszékek Erdélyben, Ed. Metem-Polis, Budapesta-Cluj Napoca, 1994, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 195. · Ioan Godea, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio affrescato di età romanica, Comune di Nonantola, Assessorato alla Cultură, 1991, 192 p., în Ars Transsilvaniae, ÎI, p. 214. 10 · B. Muradin Katalin, Faragott köszoszékek Erdélyben, Ed. Metem-Polis, Budapesta-Cluj Napoca, 1994, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 195. · Ioan Godea, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 187. · Aurel Chiriac, David Zugravu, Editura Fundaᘰiei Culturale Române, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
p., în Ars Transsilvaniae, ÎI, p. 214. 10 · B. Muradin Katalin, Faragott köszoszékek Erdélyben, Ed. Metem-Polis, Budapesta-Cluj Napoca, 1994, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 195. · Ioan Godea, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 187. · Aurel Chiriac, David Zugravu, Editura Fundaᘰiei Culturale Române, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 188. · Muzeul Naᘰional de Artă Cluj. Galeria Naᘰională, Cluj-Napoca, 1998, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Napoca, 1994, în Ars Transsilvaniae, V, 1995, p. 195. · Ioan Godea, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 187. · Aurel Chiriac, David Zugravu, Editura Fundaᘰiei Culturale Române, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 188. · Muzeul Naᘰional de Artă Cluj. Galeria Naᘰională, Cluj-Napoca, 1998, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
nord-vestul Transilvaniei), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 187. · Aurel Chiriac, David Zugravu, Editura Fundaᘰiei Culturale Române, Bucureᗰti, 1996, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996, p. 188. · Muzeul Naᘰional de Artă Cluj. Galeria Naᘰională, Cluj-Napoca, 1998, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Muzeul Naᘰional de Artă Cluj. Galeria Naᘰională, Cluj-Napoca, 1998, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor, Ed. Vremea, Bucureᗰti, 2001, în Ars Transsilvaniae, X-XI, 2000-2001. · Demir Dragnev, Igor Caᗰu, Emil, Dragnev, Virgil Pâslariuc, ᗠtefan cel Mare ᗰi Sfânt în contextul epocii sale ᗰi al posterităᘰii, Editura
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor, Ed. Vremea, Bucureᗰti, 2001, în Ars Transsilvaniae, X-XI, 2000-2001. · Demir Dragnev, Igor Caᗰu, Emil, Dragnev, Virgil Pâslariuc, ᗠtefan cel Mare ᗰi Sfânt în contextul epocii sale ᗰi al posterităᘰii, Editura Civitas, Chiᗰinău, 2004. în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p.243 · Susana Andea, Avram Andea, Transilvania. Biserici
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în cea mai mica dinre ele învățau nu mai puțini de trei sute de elevi. Aceștia erau gata să-i împungă pe dușmani până și cu indicatoarele de litere folosite în timpul lecțiilor. Dar până la urmă au fost prinși de români și arși împreună cu cărțile lor. După Dio Cassius, în timpul revoltei au fost omorâți în întreaga țară 589,000 iudei, iar 50 orașe fotificate și 985 sate au fost rase de pe fața pământului. Încă un numar neștiut de oameni au pierit de foame
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
Unul dintre cei mai cruzi criminali de război români a fost colonelul de jandarmi (degradat) Modest Isopescu care, cu colaborarea lui Vasile Mănescu, pretorul raionului Domanevca din Transnistria, a asasinat circa 70 000 de oameni, inclusiv bolnavi, femei, bătrâni, copii, arși de vii, împușcați, detonați cu grenade aruncate "la ggrămadă", lăsați să moară de frig, inaniție, etc. Au fost arestați în mai 1945 și judecați de Tribunalul Poporului din București care i-a declarat criminali de război și i-a condamnat
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se mai văd în temeliile descoperite ale clopotniței
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Doilea Război Mondial, s-au remarcat artiști că Virgilije Nevjestić, Bekir Misirlić, Ljubo Lah, Meho Sefić, Franjo Likar, Mersad Berber, Ibrahim Ljubović, Dževad Hozo, Afan Ramić, Safet Zec, Ismar Mujezinović și Mehmed Zaimović. În 2007, s-a inaugurat la Sarajevo Ars Aevi, un muzeu de artă contemporană cu lucrări ale artiștilor renumiți din toată lumea. Cântece populare tradiționale din Bosnia și Herțegovina sunt "ganga, rera", și muzica tradițională slavă pentru dansurile populare cum ar fi "kolo" și sevdalinka, datând din epoca otomană
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
secolul al XV-lea, compozitorii dobândind o libertate în mișcarea vocilor polifonice, libertate care a mers până la nesocotirea textului literar. Vorbind despre rădăcinile școlii franco-flamande, unul dintre cei mai notorii teoreticieni ai vremii, flamandul Johannes Tinctoris (1435-1511), arăta că: Această "Ars nova" (arta nouă) reprezintă o cotitură hotărâtoare în istoria muzicii prin victoria artei sincere asupra celei scolastice. Tehnica contrapuntală a cunoscut două perioade de înflorire: în secolul al XVI-lea renascentist, prin Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), Orlando di Lasso
Contrapunct (muzică) () [Corola-website/Science/308296_a_309625]
-
pe an. În Europa, arsurile deliberate se înregistrează cel mai frecvent în rândul bărbaților de vârstă mijlocie. În India, circa 700,000-800,000 de oameni suferă arsuri semnificative în fiecare an, deși foarte puțini sunt îngrijiți în centre speciale pentru arși. Cele mai mari rate se înregistrează în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani. Aceste rate crescute se explică parțial prin utilizarea bucătăriilor nesigure și purtarea hainelor largi, tipic indiene. Se estimează că o treime din
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]
-
leziuni produse prin inhalarea fumului, a altor leziuni semnificative, de exemplu fracturi ale oaselor lungi, și a comorbidităților semnificative (de exemplu boli cardiace, diabet, boli psihice și intenție suicidară). În medie, din numărul total de persoane spitalizate în centrele pentru arși din Statele Unite, 4% mor, iar rezultatul fiecărui pacient depinde de întinderea plăgii arse. De exemplu, rata mortalității pentru pacienții cu arsuri cu suprafață mai mică de 10% din suprafața corporală este de 1%, în timp ce rata mortalității pentru pacienții cu arsuri
Arsură () [Corola-website/Science/330110_a_331439]