2,386 matches
-
cu dezbaterea despre anarhetip, propusă de Corin. Și Mihaela duce o bătălie conceptuală, care Încă nu este foarte limpede, dar are destule șanse să se limpezească. M-a interesat mai cu seamă premisa textului propus, anume ideea legată de absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă propunerea legată de o posibilă paralelă Între teoriile ficțiunii și teoriile cosmologice. Ceea ce aș fi așteptat și Încă aștept este măsura În care poate fi formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adică „depășirea” unor forme culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În drepturi, Începând să fie respectată, arată că supraviețuirile mentalității comuniste sunt prezente laolaltă cu cele mai Îndrăznețe proiecte despre integrarea europeană. M-a interesat, pornind de aici, În ce fel s-a (re)constituit Încrederea socială, noul mod de articulare a societății civile În condiții de libertate. Presupun că există o legătură Între Încrederea socială, proprietate și felul În care este percepută frauda la noi. Sunt circumstanțele unei tranziții În care românul generic, reiau termenul, Își negociază poziția, intrând În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la sincronizarea lor intelectuală cu ceea ce se Întâmplă În instituțiile academice occidentale (Facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generația ’70, diferența fiind punctată și de prestanța politică și socială de după revoluție, când - s-a văzut foarte bine - reprezentanții acestei generații au ocupat febril toate scaunele de decizie. „Șaptezeciștii” sunt interesanți și pe motivul că În perioada lor de articulare și de maturizare ei au prins timpuri mai așezate decât cei din generația ’60. Generația ’70 a fost prima generație care nu s-a simțit obligată să se definească, la modul coercitiv, prin opoziție față de un trecut: acesta e și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxiu a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un termen tot mai întâlnit astăzi, deictice, a căror funcție constă tocmai în articularea unui enunț pe situația lui de enunțare, proces cunoscut sub denumirea de ambreiere enunțiativă. Pentru a înțelege mai bine ce este un deictic, trebuie să explicăm mai întâi deosebirea dintre enunțultip și enunțul-ocurență. Noțiunea de "enunț" doar pare a fi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tehnici de discurs raportat care privilegiază continuitățile între ele.) Exerciții 5.1. În următoarele două texte, găsiți fragmentele care aparțin discursului raportat. Precizați cărui tip le aparține fiecare dintre ele și motivați alegerea făcută prin instrumente lingvistice. Cum se produce articularea dintre narațiune și discursul raportat? a) 1 5 10 15 20 După ce-a mâncat și-a țopăit, și de-a dura tot s-a dus Iepurașul Jean s-a întors în culcușul lui ascuns. Nevăstuica la fereastră nasul și-
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
niveluri: morala povestirii propriu-zise și morala fabulei. În realitate, linearitatea de suprafață a diferitelor macropropoziții din povestire maschează caracterul ierarhizat al narațiunii. Am putea să le repartizăm pe alte niveluri: Evident, aceste macropropoziții constitutive din diferitele tipuri de secvențe sunt articulări care nu se proiectează neapărat pe suprafața textelor. Unele pot lipsi și poate exista și o anumită încurcătură în înlănțuirea lor. O descriere, de exemplu, poate să organizeze prezentarea acelorași elemente prin diferite decupări. Din punct de vedere "configurațional", va
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
înscriind în această direcție negatoare și pe Heidegger, știut fiind că fundamentele demonstrației sale sunt scrierile lui Kierkegaard. În sumar mai intră un capitol din teza de doctorat a lui Al. Dima, intitulat Arta populară și valoarea estetică, exemplu de articulare teoretică deprinsă în școlile germane, îmbinată cu cercetarea monografică. Licu Pop publică un fragment dintr-un volum în curs de apariție, sub titlul Filosofia lui Al. Xenopol față de înnoirea spirituală a veacului, iar un studiu juridic, Dreptul de a vindeca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
cum se poate ști dacă aceste competențe au fost atinse? Finalitățile învățământului preuniversitar derivă din idealul educațional formulat în Legea învățământului. Din această perspectivă, finalitățile liceului propun formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, să contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală și profesională, să se integreze activ în viața socială. Pentru a răspunde exigențelor acestui tip de învățământ și specificului de vârstă al elevilor, școala trebuie să asigure acestuia: a) Formarea capacității de a reflecta asupra
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Introducere După jumătate de secol de absență a reprezentării politice, partidele apărute în țările postcomuniste odată cu schimbarea regimului aveau oportunitatea de a deveni instrumente și canale de articulare, agregare și reprezentare a intereselor cetățenilor. În procesul de democratizare care a caracterizat Europa Centrală și de Est, partidele au fost vitale nu doar pentru buna funcționare a sistemului democratic, dar și pentru legitimarea acestuia prin crearea unor atitudini pozitive
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai ales prin astfel de improbabile conexiuni care, dacă ar exista în viața de fiecare zi, ar transforma universul cotidian într-o rețea sufocantă de cauze și efecte. În cazul lui Chandler, joncțiunea între planuri se produce firesc, prin succesive articulări narative, subtil anunțate din vreme. Cititorul atent va deveni nu doar obiectul seducției scriitorului, ci și părtaș la edificarea construcției narative născute sub privirile sale. Intrând în mintea lui Marlowe, suntem, parcurgând textul, alter ego-uri ale acestuia, martorii pregătiți să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ale lumii lui Raymond Chandler. Marlowe ajunge la Velma Valento pe o cale nu atât ocolitoare, cât greu accesibilă. Chiar dacă am citit și recitit cu încântare romanul, nu sunt pe deplin convins că episoadele se înlănțuie după o logică indestructibilă. Articularea secvențelor este, într-adevăr, subtilă - dar ea se datorează mai degrabă strălucirii stilistice decât succesiunii inevitabile a întâmplărilor. Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea unor aluzii și semănarea indiciilor care, ulterior, confirmă niște intuiții, dar nu motivează o evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
el a hotărât altfel. Observându-l, Marlowe înțelege de ce avocatul Umney s-a străduit din răsputeri să ascundă identitatea celui care-i ceruse s-o urmărească pe Eleanor King. Mizând totul pe cartea plauzibilității, Chandler n-a insistat suficient pe articularea logică a secvențelor. Interesat de coerența de ansamblu, a neglijat o bună distribuire a energiei narative în interiorul episoadelor. Dar scriitorul era prea experimentat, la data scrierii cărții, pentru a gafa serios. Și totuși, o anumită inconsistență în construirea personajelor, diluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de auz și vorbire În familie, creșe, grădinițe. 2. Colaborarea dintre familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei În formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea În unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe Îmbinare Învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu Învățarea organizată și dirijată În raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea posibilităților de adaptare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului deficient de auz și a integrării lui În climatul micro și macrosocial și profesional. Însușirea comunicării verbale constituie instrumentul principal al recuperării și reabilitării copilului deficient de auz. Corectarea constă În Înlăturarea deprinderilor greșite; Îndepărtarea, corijarea deprinderilor greșite de articulare prin mijloace ortofonice și a limbajului sub aspect semantic și gramatical. Prima treaptă În Însușirea vorbirii la vârstă mică este strâns legată de crearea unor emoții plăcute, de satisfacerea unor nevoi și interese, În raport cu particularitățile de vârstă și cu preocupările
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo vizuale și vizual-fonetice) Într-un cadru natural cu respectarea unor cerințe: luminozitate, distanță apropiată, vorbit În față calm și distinct etc. 7. Exersarea auzului (cu și fără proteză) și asocierea lui cu articularea și labiolectura. 8. Încurajarea permanentă a copilului atunci când obține chiar cele mai mici succese În cunoaștere și comunicare; Încurajare, dar fără răsfăț. 9. Stimularea curiozității și a activității creative (jucării, jocuri, decupaje, cartoane și materiale de conturat, Înțepat, decupat etc.
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și sistematic, pronunția fonemelor și a structurilor verbale specifice limbii române, cu procedee folosite În mod deosebit În Învățământul de masă. Trebuie subliniat faptul că și În cadrul orelor de tehnica vorbirii, accentul nu se pune - sau nu trebuie pus - pe articularea mecanică a fonemelor izolate, ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții În strânsă legătură cu conținutul lor semantic, În vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ci pe structuri fonetice: silabe și mai ales cuvinte, sintagme și propoziții În strânsă legătură cu conținutul lor semantic, În vederea exersării proceselor psihice și a realizării comunicării verbale. Este știut faptul că pronunția, fiind o latură externă a limbajului, Însușirea articulării nu conduce automat și la dezvoltarea psihică a copilului. Pregătirea personalului de educație trebuie realizată În așa fel Încât acesta să fie capabil să ia decizii În funcție de multitudinea factorilor care concură la realizarea unui program destinat dezvoltării vorbirii. Acești factori
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mesajul și să Înțeleagă discursul. Privirea are un rol important acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. *Trebuie să i se poată citi pe buze profesorului, necesară fiind o bună articulare a cuvintelor, iar vorbirea naturală, pentru că un debit al vorbirii prea rapid nu poate fi urmărit de copil. Trebuie evitate frazele prea lungi, lente sau complicate. În timpul vorbirii vocea trebuie să fie normală, țipetele deformează poziția buzelor și recepția nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deezechilibrele ei. Cum se realizează această apropiere? Prin educația nonformală (activități educative școlare și extrașcolare) și informală, În special. De aceea putem afirma că este necesară regândirea școlii, a educației formale, alături de cea nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic, pregătindu l pentru o integrare optimă În viața școlară, profesională, socială, culturală. MEdC a elaborat o strategie de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
toți ceilalți. Școala este puntea de legătură cu lumea reală. Ea este cea care Îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, În variate forme de articulare, În vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aude, aceste sunete nu sunt susținute de modele verbale din mediu, nu se dezvoltă. Sunetele sunt emise prin punerea În funcție a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe cănd consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise În opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important Îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labială. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]