1,264 matches
-
cât și problemelor actuale de etică și psihologie creștină, Părintele Protosinghel Dr. Teofan Mada abordează, surprinzător, și un domeniu acreditat îndeobște uneia dintre zonele cele mai profane și mai rebele ale culturii: filmul. Considerat, și nu degeaba, primejdios pentru viața ascetică și contemplativă, filmul poate fi teren al meditației religioase, teatru de desfășurare a diverselor scenarii biblice, scripturistice și hagiografice. Acesta este spațiul de cercetare al Părintelui Teofan Mada, iar modul de abordare al subiectului ales - imaginea lui Iisus în cinema
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
viabilitatea în atari situații. Cu o doctrină care viza două puncte centrale ce contraveneau flagrant ideologiei comuniste (credința și neamul), Mișcarea legionară a fost formațiunea politică ce a ocupat locul de frunte în demonologia comunistă. Educați în spirit cazon și ascetic totodată, legionarii au cunoscut prigoane numeroase și sângeroase încă înainte de perioada comunistă. Dictatura carlistă, apoi cea antonesciană au însemnat pentru acestă mișcare ce avea adepți cu precădere din rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor evolua din punct de vedere spiritual astfel că vor ajunge la trăiri mistice demne de filele unui pateric. Personalități ca cea a lui Valeriu Gafencu, Anghel (Arsenie) Papacioc, Traian Trifan
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Pe lângă rezistența conferită de trăirea religioasă, arta și cultura au costituit puncte de rezistență ale celor aflați în
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
lui Dumnezeu. Educația teologică, la rândul ei, nu este un scop în sine, ci „mijloc de cunoaștere a adevărului”. Mintea luminată de Duhul lui Dumnezeu, inima sfințită de cercetarea prisositoare a harului, formația sa desăvârșită, creștină și cultural-filozofică, viața sa ascetică cuprinde câteva elemente a celui numit „mare”, „far ceresc”, „luminător” și „dascăl ecumenic”. Fiecare dintre acestea pot sta alături numelui lui Vasile al Cezareei Capadociei. Și într-adevăr, pentru că a fost un ierarh deosebit, un organizator neîntrecut al filantropiei, un
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
fiecare epocă[4]. Ideile lui pedagogice au fost multe și de o mare importanță și se apropie de principiile psihologice contemporane și de comportament. Lucrările pedagogice principale ale Sfântului Vasile sunt trei: Către tineri, Omilia la începutul Paremiilor, și lucrarea ascetică. De asemenea, există și o lucrare pedagogică în limba latină Admonitio ad filium spiritualem[5]. 1. Scopul educației este „asemănarea cu Dumnezeu” De la început, Sfântul Vasile cel Mare a atins tema însemnată a scopului educației. Educația, după el (precum de
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pe cei educați să se cunoască pe ei înșiși și să devină ceea ce trebuie să fie: „Dacă în fiecare lucru este nevoie de știință și experiență, cu atât mai mult pedagogilor”[86]. În aceeași scriere dar și în celelalte opere ascetice se prezintă ca anatomist profund al sufletului uman, psiholog pastoral desăvârșit, cercetător invincibil al inconștientului[87], fiind fără îndoială un înainte-mergător al psihologiei sociale și pedagogice. Copilul nu este un „adult într-o formă micșorată”, ci un organism psihofizic în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
urmărirea unui demers mai bun al vieții. Cultura greacă începea cu omul pentru a se întoarce iarăși la om prin umanizarea și desăvârșirea pe care și-a dorit-o și pe care a primit-o de la demersul lui transformator. Ființa ascetică a pedagogiei presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La toate acestea se adaugă libertatea ca temei diriguitor al pedagogiei. La aceste premise au încercat în secolul al V - lea
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
fi poate necesar că biserică să instituie și un post al liniștii, ca antidot împotriva poluării sonore, al muzicii devenite zgomot amplificat, al expresiei desacralizate. • Un sfânt înțelept și caritabil a spus că nu este o mare izbândă duhovniceasca și ascetica să te abții de la a manca bucate precum carnea, dacă în schimb sfâșii cu dinții pe aproapele tău. Ce-i drept omul a fost și continuă să fie un animal carnivor, dar și dacă este vegetarian, sau ține „dietă”, nu
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
nevăzut nu poate fi purtat numai cu armura și forță brută, trupeasca. Ne trebuiesc arme mai rafinate, mai subtile, invizibile. • A posti nu înseamnă numai a ne înfrâna de la mâncăruri gustoase și plăceri hedonice. Diavolul nu mănâncă de loc. Este ascetic, spiritual, dar nu și sfânt. Ceea ce căutăm și obținem noi prin nevoințele postului este exact ceea ce diavolul nu va putea obține niciodată: sfințenia. • A posti înseamnă a redescoperi chipul lui Hristos și în noi înșine, lăsând la o parte povară
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
după cum remarca Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu. Ineditul lucrării constă în interferența dintre psihopedagogie și educația duhovnicească (pedagogie creștină și metodologie catehetică). Îmbinând, într-un mod pertinent, date din diverse domenii: teologie dogmatică, catehetică, metodologie și pedagogie creștină, formare duhovnicească, ascetică și mistică, filocalie, psihologia vârstelor, teoria educației, psihanaliză, psihoterapie, sociologie etc., lucrarea deschide perspectiva unui dialog onest și extrem de util între teologie și știință, în spațiul psihopedagogic. Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
remarca Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu. [18] Ineditul lucrării constă în interferența dintre psihopedagogie și educația duhovnicească (pedagogie creștină și metodologie catehetică). Îmbinând, într-un mod pertinent, date din diverse domenii: teologie dogmatică, catehetică, metodologie și pedagogie creștină, formare duhovnicească, ascetică și mistică, filocalie, psihologia vârstelor, teoria educației, psihanaliză, psihoterapie, sociologie etc., lucrarea deschide perspectiva unui dialog onest și extrem de util între teologie și știință, în spațiul psihopedagogic.Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
fi duse fără de Iisus Hristos. Mănăstirile trebuie să fie în primul rând centre duhovnicești, locuri ale plinirii poruncii evanghelice „Rugați-vă neîncetat!” (Cf. 1 Thes. 5:17), și, poate mai puțin gospodării bine-chivernisite; centre de studiu a lucrărilor teologice și ascetice ale Sfinților Părinți, și mai puțin obiective turistice sau veșnice șantiere. Într-un asemenea context, frica de ecumenism nu va mai putea exista, căci mințile curățite de patimi și luminate de harul lui Dumnezeu vor fi ele înseși faruri pentru
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult reprezintă cel mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult reprezintă cel mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
frecvente e calea de mijloc a împărtășirii duminicale, care evită extremele periculoase duhovnicește atât ale împărtășirii anuale sau de patru ori pe an după marile posturi bisericești, cât și ale celei zilnice. Prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducând la o asceză fără Euharistie și o supralicitare a valorii substitutive a anafurei, al căror exces duce paradoxal la indiferență și indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
duminicale, care evită extremele periculoase duhovnicește atât ale împărtășirii anuale sau de patru ori pe an după marile posturi bisericești, cât și ale celei zilnice. Prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducând la o asceză fără Euharistie și o supralicitare a valorii substitutive a anafurei, al căror exces duce paradoxal la indiferență și indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a doua - tipic apuseană - și adoptată de teologii
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducând la o asceză fără Euharistie și o supralicitare a valorii substitutive a anafurei, al căror exces duce paradoxal la indiferență și indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a doua - tipic apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
substitutive a anafurei, al căror exces duce paradoxal la indiferență și indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a doua - tipic apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează, justifică și susțin reciproc, și ambele invocă
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează, justifică și susțin reciproc, și ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații și poziții ale părinților „colivari”, fără a sesiza
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
adâncire a acestei viziuni integratoare, de mediere între polarizări teoretice și practice păgubitoare, se înscrie remarcabila schiță de teologie liturgică integrală publicată în 1993 de dogmatistul de la Sibiu - Pr. Prof. Ioan Ică sn. Depășirea clivajelor dintre aspectele obiectiv - subiectiv, sacramental - ascetic, comunitar - individual, se face aici din perspectiva unei viziuni a diverselor moduri de prezență/împărtășire a lui Hristos în Liturghie: în locașul Bisericii și în icoane, în cuvânt, în Scriptură, rugăciuni și cântări, și euharistic - scacramental, care însă devin eficiente
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
perspectiva unei viziuni a diverselor moduri de prezență/împărtășire a lui Hristos în Liturghie: în locașul Bisericii și în icoane, în cuvânt, în Scriptură, rugăciuni și cântări, și euharistic - scacramental, care însă devin eficiente numai pe fondul unui susținut efort ascetic și filocalic de purificare și pregătire duhovnicească neîncetată. Nici rara, nici deasa împărtășire nu sunt metode cu eficiență magică, iar invocarea pledoariei „colivarilor” pentru împărtășirea continuă în contextul Liturghiei, nu este lipsită de echivocuri în absența unei restituiri complete a
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
și rugăciune prin care sporim cu toții în comuniunea cu Hristos și întreolaltă. Caracterul problematic al recursului actual la metoda „desei împărtășiri” vine, așadar, din presiunea exercitată de adepții ei de a se renunța la elemente tradiționale esențiale, cum sunt pregătirea ascetică prealabilă prin post și mai ales la legătura dintre Împărtășire și Spovedanie. Contestate fiind de către de teologi și preoți din diasporă (și de adepți ai lor din țările tradițional ortodoxe), aceste elemente sunt reafirmate viguros de reprezentanți contemporani iluștri și
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
vrem, se cheamă unele pe altele, depind unele de altele, fiind legate între ele printr-un infinit lanț eterogen, care se deșiră aproape în întregime atunci când apucăm de o verigă”. Definiții interesante sunt și despre Religie: “Religia este proiectarea gândirii ascetice străvechi pe cerul plin de mistere”. O definiție inedită este despre dragostea ucisă: “Scânteia nu se mai întoarce niciodată la focul care s-a stins, dar, căzând, poate produce alt foc, mai mare și chiar mai luminos”. Și alta, la fel de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]